Decizia civilă nr. 6292/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
Dosar nr._ *
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 6292/2013
Ședința publică de la 30 Mai 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE L. U.
Judecător M. D.
Judecător R. -R. D. Grefier M. T.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - recursul formulat de pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, M. A. ȘI I.
I. RUS și I. G. AL P. R., împotriva sentinței civile nr. 299/2012, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamantul S. C., având ca obiect anulare act administrativ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată faptul că prin încheierea de ședință din data de_ s-au consemnat atât mersul dezbaterilor, cât și concluziile orale ale părților, încheiere ce face parte din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 299 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel Cluj s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. A. ȘI I. .
S-a admis acțiunea formulată de reclamantul S. C. în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, M.
A. ȘI I. și I. G. AL P. R. și, în consecință:
S-a dispus anularea Dispoziției IGPR nr. 4233/_ și a Ordinului M. UI A. ȘI I. nr. II/3973/_ .
Au fost obligați pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, M.
A. ȘI I. și I. G. AL P. R. să achite reclamantului suma de 800 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul a solicitat anularea Ordinului M. ui A. și I. nr. 11/3973/_ și a Dispoziției Inspectorului G. al P. R. nr. 4233/0_ .
În motivare s-a arătat că, în urma cercetării disciplinare, prin Dispoziția Inspectorului G. al P. R. nr. 4233/2001, i s-a aplicat sancțiunea disciplinară de amânare a promovării în grade profesionale pe o perioadă de 1 an. În termen legal, a contestat această decizie, iar prin Ordinul M. ui A. și I. atacat, cu nr. 11/3973 din_, comunicat în_, s-a dispus respingerea contestației administrative formulate de reclamant.
Având în vedere că acesta a înțeles să cheme în judecată, în calitate de pârât, alături de MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, I. G.
AL P. R. și pe M. A. ȘI I., acesta din urmă a invocat excepția lisei calității procesuale pasive, întemeiată, în principal, pe ideea că nu reprezintă ministerul, conform reglementărilor interne.
De asemenea, s-a relevat că, raportat la natura pretențiilor deduse judecății, reclamantul nu a chemat în judecată o autoritate pentru satisfacerea unui interes public care acționează în regim de putere publică, ci o persoană fizică, aflată în raporturi de muncă cu Ministerul Administrației și Internelor, care nu poate avea calitate procesuală pasivă într-un litigiu de contencios administrativ.
Curtea a respins excepția, iar pentru a dispune astfel, a luat act de prevederile art. 61 alin. 1 din Legea nr. 360/2002, conform cărora:
"(1) Polițistul poate contesta sancțiunea disciplinară, în termen de 5 zile de la luarea la cunoștință, șefului ierarhic superior celui care a aplicat sancțiunea. Acesta se pronunță prin decizie motivată, în termen de 15 zile.";
Totodată, art. 65 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004 arată că:
,,(1) Sancțiunea disciplinară poate fi contestată, prin cerere scrisă, adresată de polițistul cercetat șefului ierarhic superior celui care a aplicat sancțiunea, în termen de 5 zile de la data luării la cunoștință sau de la data comunicării.
(2) Contestația se depune la secretariatul unității.
(3)În cazul în care a fost depusă contestație, șeful care a aplicat sancțiunea disciplinară înaintează șefului ierarhic superior, la solicitarea acestuia, dosarul cauzei și un raport motivat cu privire la sancțiunea în cauză, iar aplicarea sancțiunii se suspendă până la soluționarea contestației.
În situația în care sancțiunea disciplinară aplicată este în competența
M. ui administrației și internelor, dosarul cauzei și raportul cu propuneri în acest sens vor fi înaintate pentru aprobare, prin Direcția Management Resurse Umane din Ministerul Administrației și Internelor.
Asupra contestației, șeful ierarhic superior se pronunță prin decizie motivată, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5 din prezentul ordin, în termen de 15 zile."
În plus, atât prevederile art. 61 alin. 3 din lege, cât și cele ale art. 67 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004 prevăd posibilitatea polițistului nemulțumit de sancțiunea disciplinară aplicată de a se adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii.
Din aceste prevederi legale rezultă că reclamantul a urmat în mod corect procedura de contestare pe cale administrativă a actului de sancționare a sa și a actului prin care s-a soluționat contestația reclamantului, iar pârâtul M. A. și I. are calitate procesuală pasivă în dosar, alături de ceilalți pârâți, nu în calitate de reprezentant al ministerului, ci ca emitent al unuia dintre cele două acte contestate.
Chiar dacă acesta este reprezentat de ordinul prin care s-a respins contestația, iar nu de dispoziția de sancționare, în sine, raportat la împrejurarea că textele legale nu au fost interpretare și aplicate unitar la nivelul instanțelor, în privința necesității de a se dispune anularea și a actului prin care a fost soluționată contestația, Curtea a apreciat că reclamantul a legat corect cadrul procesual, din perspectiva părților, punându-se la adăpost de orice critici sau de motive de inadmisibilitate.
Un argument în plus în acest sens îl constituie chiar poziția adoptată de către reprezentantul ministerului, la termenul din_ (f. 88), în sensul în care este necesar ca instanța să dispună și asupra legalității ordinului, chiar dacă natura lui juridică, deși pusă în discuție, nu a putut fi pe deplin lămurită.
Pe de altă parte, este unanim recunoscută, atât în doctrina dreptului administrativ, cât și în jurisprudență, așa numita "capacitate de drept administrativ";, care conferă dreptul de a sta în nume propriu în justiție pentru acele organe ale autorității publice care emit acte de drept administrativ pe baza unei competențe proprii, derivate direct din lege.
În cauza de față, atribuțiile ministrului legate de soluționarea contestațiilor derivă din textele legale mai sus citate, fiind astfel un organ cu competența exclusivă, cu atribuții proprii, iar nu conferite de lege organului în cadrul căruia funcționează, în speță Ministerul Administrației și Internelor.
Reținând aceste aspecte, Curtea a apreciat că, atâta timp cât cererea reclamantului este legată, în privința acestui pârât, exclusiv de atribuția de soluționare a contestațiilor, ministrul poate sta în justiție, alături de ceilalți pârâți, pentru a răspunde de modul de exercitare a acestor competențe.
În plus, nu sunt de neglijat considerentele legate de necesitatea asigurării opozabilității sentinței pronunțate, atât în ceea ce privește situația specifică a reclamantului, cât și în contextul atribuțiilor pârâtului, de a soluționa contestațiile îndreptate împotriva anumitor acte de sancționare întocmite de către organe din cadrul ministerului.
Trecând la analiza fondului cauzei, s-a constatat că reclamantul ocupă funcția de ofițer de criminalitate judiciară, în cadrul Biroului de Ordine P. ă pentru mediul rural G., iar prin dispoziția atacată, a fost sancționat cu "amânarea promovării în grade profesionale pe o perioadă de 1 an", pentru comiterea abaterii disciplinare de "neglijența manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege "", prevăzută de art. 12 alin. (1) lit. b) din Ordinul ministrului nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului din Ministerul Administrației și Internelor și art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, ambele cu modificările și completările ulterioare.
Acțiunea disciplinară a fost demarată ca urmare a celor sesizate în cuprinsul raportului cu rezultatul controlului de fond nr. S/138.013/_, întocmit de un colectiv de ofițeri din cadrul I. ui de Poliție Județean Cluj.
În baza prevederilor Dispoziției Inspectorului șef al I. ui de Poliție Județean Cluj nr. 429.446 din_, s-a efectuat cercetarea prealabilă a faptelor comise de inspectorul de poliție S. C., în vederea stabilirii existenței/inexistenței abaterii disciplinare "neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege".
În conformitate cu prevederile art. 32 alin. (1) din Ordinul ministrului nr. 400/2004, conținutul raportului de cercetare prealabilă nr. 429.446 din_, a fost adus la cunoștința polițistului cercetat iar, ulterior, șeful I. ui de Poliție Județean Cluj a dispus constituirea Consiliului de disciplină la nivelul inspectoratului, Consiliul finalizându-și activitatea prin Încheierea nr. 5. din_, prin care toți membrii acestui organism au propus, în unanimitate, aplicarea sancțiunii disciplinare "amânarea promovării în grade profesionale pe o perioadă de 1 an".
În urma propunerii formulate de membrii Consiliului de disciplină, Inspectorul șef al I. ui de Poliție Județean Cluj a înaintat dosarul de cercetare disciplinară către I. G. al P. R., cu propunerea de aplicare a sancțiunii "amânarea promovării În grade profesionale pe o perioadă de 1 an".
Conform art. 62 alin. (l) din aceeași reglementare, s-a dispus aplicarea sancțiunii disciplinare cu "amânarea promovării în grade profesionale pe o perioadă de 1 an" inspectorului de poliție S. C., sancțiune ce a fost aplicată prin Dispoziția I.G.P.R. nr. 4233 din 0_ .
In materialul de cercetare disciplinară s-a reținut în sarcina polițistului săvârșirea, în intervalul 01.01.-_, a următoarelor fapte:
Lipsă de control privind activitatea de patrulare planificată la Postul de Poliție Sic, respectiv:
Deși unul din criteriile de evaluare a activității ofițerilor de ordine publică pentru mediul rural este conform art.46 lit. d) pct. 10 din Dispoziția I.G.P.R. nr. 7/2008 "eficiența măsurilor propuse cu ocazia evaluărilor activității de patrulare desfășurate de polițiștii de la posturile de poliție comunale" s-a constatat că graficele de patrulare nu se respectă întru totul, sunt zile planificate când nu s-a efectuat activitatea de patrulare (spre exemplu - șeful de post, din 42 de patrulări planificate, conform rapoartelor prezentate, a efectuat doar 4 misiuni de patrulare).
Reclamantul arată însă corect că această faptă nu îi poate fi imputată, având în vedere următoarele aspecte:
Potrivit Planului de măsuri Nr. 301971/_, emis de IPJ CLUJ se specifică că "Adjunctul șefului poliției municipale sau orășenești sau ori șeful poliției municipale sau orășenești ori șeful biroului de poliție rurală conduc nemijlocit activitatea biroului/formațiunii rurale." Or, reclamantul nu a avut și nu are o asemenea calitate.
Tot în același plan de măsuri, în art. 2, se prevede expres că monitorizarea directă și efectivă va fi efectuată de adjunctul șefului poliției și șeful biroului, nu de ofițerii operativi. Fiind încadrat în funcția de ofițer de criminalitate judiciară la Biroul de Ordine P. ă pentru Mediul Rural G., și-a desfășurat activitatea în conformitate cu prevederile art. 24 din Dispozitia IGPR nr. 7/2008, document care a stat la baza elaborării fișei postului nr. S/109146 din_, atribuțiile fiind completate cu prevederile Planului de Măsuri al IPJ Cluj -SPOP nr. 301.971/_ .
În nici unul dintre aceste documente nu se specifică că reclamantul ar fi avut ca atribuții de serviciu controlul activității de patrulare de la posturile de poliție arondate P. mun. G., această activitate revenindu-i Compartimentului de siguranță publică și patrulare din cadrul biroului de ordine publică pentru mediul rural care are o funcție ocupată de un ofițer pe aceasta structură .
Mai mult, prevederile art. 46 lit.d pct. 10 din Dispoziția IGPR nr. 7/2008 stabilesc indicatorii de evaluare a tuturor polițiștilor de ordine publică, indiferent de structura din care fac parte și de gradul profesional pe care îl au, astfel că in mod eronat s-a reținut că această prevedere de la pct. 10 este un criteriu de evaluare a activității ofițerilor de criminalitate judiciara din mediul rural, emitentul acestei dispozitii lăsând la aprecierea șefilor de subunități sarcina de a stabili criteriile de evaluare a subordonaților în funcție de structura din care fac parte, acest criteriu aplicându-se lucrătorilor compartimentelor de siguranță publică și patrulare.
În fișa postului nu se regăsește nicăieri că există instituit un criteriu de performanță legat de controlul activității de patrulare de la posturile de poliție arondate P. mun. G. și mai mult, nu s-a dovedit că ar fi primit vreo dispoziție de la șefii ierarhici pentru a desfășura activități pe linie de patrulare.
De asemenea, competența de a efectua activități legate de supravegherea și organizarea patrulării nu sunt conferite nici prin textul art. 24 din anexa la dispoziția IGPR nr. 7/2008.
Drept urmare, este extrem de discutabilă conferirea acestei atribuții în sarcina reclamantului, neexistând nici indicii serioase și concrete pentru a susține apărarea pârâților conform cărora i-ar fi fost adusă la cunoștință această obligație de serviciu, în temeiul prevederii din fișa postului referitoare la obligația acestuia "de a executa dispozițiile șefului nemijlocit și direct, ale conducerii P. municipiului G. și conducerii inspectoratului".
În acest context, se aduce în discuție necesitatea actualizării fișei postului reclamantului, prevăzută de textul art. 4 alin. 3 din Ordinul M.AI. nr. 665/2008,
prevedere care nu a fost respectată, la nivelul formațiunii în care a fost încadrat acesta.
Astfel, martorul Iușan I., șeful nemijlocit al petentului declară că: "Menționez că în fișa postului reclamantului nu erau în mod expres prevăzute atribuții de verificare pe linia activităților de patrulare.
Deși este real că a intervenit practic o reorganizare de esență a activității biroului condus de mine, fișele posturilor subordonaților nu au fost actualizate pentru a fi puse în acord cu planul de măsuri.
Personal am convocat ședințe operative, în cadrul cărora am prelucrat planul de măsuri, însă nu țin minte să fi făcut vreo referire expresă la împrejurarea că reclamantul urmează a primi atribuții pe linia verificării activităților de patrulare organizate de către posturile arondate.
Atribuțiile inițierii demersurilor necesare în vederea actualizării fițelor posturilor în conformitate cu planul de măsuri îmi reveneau mie, însă nu pot preciza motivele pentru care acest lucru nu s-a întâmplat, putând doar să relev, cu titlu de principiu, că astfel de demersuri se inițiază numai în urma unei adrese emise de IPJ Cluj."
(f. 82-85).
Deși reorganizarea activității biroului, intervenită în vederea implementării planului de măsuri al IPJ Cluj din 2010 nu a fost contestată de reclamant, nu este mai puțin adevărat că nici martorul Iușan și nici martorul Sechei Călin (f. 95-96), coleg cu reclamantul, nu au putut indica instanței că acestuia i s-ar fi adus la cunoștință în mod expres că urmează să răspundă și de modul de organizare al activității de patrulare la posturile ce i-au fost arondate.
În acest context, nu sunt de neglijat nici diferențele semnificative existente între fișa postului reclamantului și cea a martorului Sechei, chiar dacă ambele sunt anterioare implementării planului de măsuri.
Or, o asemenea mutație esențială în atribuțiile reclamantului și a tuturor colegilor săi nu putea interveni doar în contextul prelucrării unui nou plan de măsuri, cu atât mai mult cu cât o dispoziție a șefului nemijlocit nu a fost dată petentului, cu referire strictă la necesitatea coordonării și controlului activității de patrulare.
Cea de-a doua faptă imputată petentului este reprezentantă de slaba activitate de sprijin și îndrumare pe linie de cercetare penală, respectiv:
Doar cu ocazia controlului din data de_ a verificat dosarele penale cu autori cunoscuti situație în care, conform mențiunilor din procesul verbal de control, a dispus ca în dosarele în care nu s-a început urmărirea penală ( nr. 751/P/2010, nr. 88556/2010, 954/P/2010, 1005/P/201O, 1180/P/2010, nr.
1350/P/2010, 1574/P/2010) a dispus începerea urmăririi penale și a stabilit termene de soluționare fără alte îndrumări.
Această activitate din_ nu este menționată în Registrul cu evidența activităților de sprijin, îndrumare, executate.
În dosarele penale cu autori necunoscuti.nr.419/P/2006 și dosarul nr. 2044/P/2009 nu existau planuri de măsuri informativ-operative, iar în dosarul penal cu A.N. nr. 363/P/2002 s-a găsit autodenunțul numitului C. u Cristian, deținut în penitenciarul G., care a fost înaintat prin adresa nr. 626059/_ de către Postul de Poliție Bonțida la Biroul de Ordine P. ă pentru mediul Rural
G. și care a fost trimis la Postul de Poliție Sic în vederea cercetărilor, însă nu au fost efectuate activități, ceea ce conduce la concluzia că, deși numărul dosarelor penale cu A.N. instrumentate de acest post de poliție a fost mic ( report
14, intrate - 8, soluționate - 8, rămase în lucru -14 ) subinspector de poliție S.
C. nu a verificat acest dosar.
Totodată, s-a constat că există o slabă activitate de coordonare și supraveghere a modului de efectuare, de către lucrătorii Postului de poliție, a
activităților necesare înregistrării și soluționării petițiilor cetățenilor, respectiv s-a constatat că, din 13 petiții, au fost soluționate 11, din care 63,60% cu termenul de soluționare prevăzut de O.G. nr. 27/2002 depășit.
Și în ceea ce privește această faptă, Curtea a validat apărările reclamantului, după cum urmează:
În privința dosarelor cu autori cunoscuți, s-a menționat în procesul-verbal de control că a dispus începerea urmăririi penale într-un număr de 7 dosare. De asemenea, stabilirea unor termene de soluționare, fără alte îndrumări, s-a datorat împrejurării că în acele dosare penale actele premergătoare începerii urmăririi penale erau complete și lucrătorii trebuiau doar să dispună începerea urmăririi penale sau să înainteze acele dosare finalizate deja parchetului competent cu soluție legală, însă, pentru eficientizarea activității, a stabilit termene fixe de soluționare a dosarelor .
Deși s-a reținut în Dispoziția nr. 4233/0_ a Inspectorului G. al P.
R. că această activitate din_ nu este menționată în Registrul cu evidența activității de sprijin și indrumare de la Postul de Poliție Sic, contrar celor reținute, în fața instanței au fost depuse filele din acel registru, afirmațiile pârâților fiind astfel demontate.
De asemenea, au fost primite și susținerile conform cărora acuzația este vagă, nefiind indicat ce anume indicații și îndrumări trebuiau date, prin raportare la specificul fiecărui dosar.
Or, nu se poate antrena răspunderea disciplinară, pe baza textelor indicate în actele atacate, acestea fiind prevederi de maximă generalitate, care, fără a fi raportate la încălcări concrete ale îndatoririlor de serviciu, nu pot constitui temei al angajării răspunderii petentului.
Totodată, nu este reală nici susținerea conform căreia dosarele de la Postul de Poliție Sic ar fi fost verificate doar în_ . S-au făcut verificări și anterior acestei date, consemnate în scris, dar și verbal, dovadă în acest sens fiind procesul verbal din data de_, precum și declarațiile martorilor Simion Mircea-Ovidiu și Iușan I. .
S-au făcut, de asemenea, verificări și în anul 2009, fiind întocmite în acest sens procesele verbale din_ ,_, iar cu ocazia controlului din_, a fost însoțit chiar de comandantul P. G., comisar șef Souca V., care a confirmat propriu-zis temeinicia sarcinilor trasate de reclamant cu ocazia verificărilor din acea zi.
În plus, martorul Simion confirmă și apărarea petentului legată de faptul că îndrumări concrete au fost date și verbal, neexistând nici o reglementare care să prevadă forma scrisă a unor astfel de demersuri. De asemenea, se verifică și susținerea legată de faptul că dosarul nr. 473/P/2009, la care sunt conexate încă trei dosare, a fost preluat de la Postul de Poliție Sic, fiind soluționat de către reclamant.
Din procesul verbal din data de_ întocmit la Postul de Poliție Sic de către reclamant, împreună cu șeful P. municipiului G., comisar șef Souca
V., proces verbal semnat de acesta din urmă, rezultă că au fost analizate dosarele penale cu autor cunoscut și au fost date îndrumări și termene de soluționare, au fost verificate petițiile și s-a reverificat respectarea sarcinilor trasate cu ocazia controlului anterior din data de_ .
Petentul arată și că, așa cum reiese din procesul verbal din data de _
întocmit de reclamant și de subcomisar Iușan I., s-au analizat dosarele penale cu autori necunoscuți și cunoscuți, iar șeful de birou a trasat sarcini pentru că el avea competență în acest sens. Li s-a atras atenția lucrătorilor de poliție de la Postul de Poliție Sic să respecte termenele și sarcinile stabilite în planul de
măsuri sau notele de sarcini întocmite de reclamant și de subcomisarul Iușan I., dovadă ca acestea au fost întocmite de reclamant și au existat.
În procesul verbal din_ întocmit de reclamant, s-a constatat că nu au fost respectate sarcinile trasate în_ și a fost remarcată lipsa întocmirii notelor de sarcini de către lucrătorii postului după data de_, pentru dosarele înregistrate după data controlului anterior. În plus, au fost reanalizate toate petițiile aflate în lucru și s-au stabilit sarcini pentru remedierea deficiențelor.
Conform procesului verbal din data de_, comisarul șef Souca V., șeful P. municipiului G. și subcomisarul Iușan I. au verificat executarea sarcinilor trasate, constatând remediat modul de gestionare și păstrare a documentelor clasificate, iar cu privire la dosarele penale s-a constatat că nu au fost respectate în totalitate sarcinile trasate de șeful poliției. După aceasta, s-a dispus atenționarea celor trei lucrători de la Postul de Poliție Sic, dar nu și a reclamantului, întrucât nu se impunea.
Esențial este faptul că reclamantul nu avea atribuții de sancționare a celor trei lucrători de poliție, acestea revenind comandantului poliției, căruia i-a adus la cunoștință în permanență problemele de la Postul de Poliție Sic.
Astfel, martorul Iușan I. arată că:
"Activitatea reclamantului în cursul anilor 2009-2010 a fost una foarte bună, inclusiv în ceea ce privește Postul de Poliție Sic, reclamantul preluând și instrumentând personal o parte din dosarele penale înregistrate aici….
Apreciez că reclamantul și-a îndeplinit toate atribuțiile de îndrumare pe care le avea în legătură cu Postul de Poliție Sic în mod corespunzător în cursul anului 2010.
Menționez că au fost date de către reclamant îndrumări cu caracter orientativ către lucrătorii de poliție de la posturile locale, atât în dosarele cu autori cunoscuți, cât și în cele cu autori necunoscuți.";
Din declarația martorului Simion Mircea Ovidiu reiese că:
"Activitatea de îndrumare pe linie de cercetare penală a fost preluată de reclamant din 2009. Ea se materializa în efectuarea a două vizite anual, ocazie cu care erau verificate toate dosarele penale pe care le aveam în lucru, reclamantul stabilind sarcini și termene concrete de realizare în acest sens.
Purta cu fiecare dintre noi discuții aplicate pe dosare, dându-ne îndrumări în legătură cu mersul acestora, în sensul audierii anumitor persoane, a efectuării de cercetări în anumite localități etc.
Menționez că întrevederile cu reclamantul nu se limitau la cele două vizite anuale, deoarece ori de câte ori apărea vreo problemă deosebită într-un dosar, îl contactam telefonic sau personal pentru a-i cere sprijin, petentul manifestând solicitudine în acest sens. lndicațiile date de reclamant le consideram utile și încercam să le punem în practică…..
În opinia mea, în dosarele penale în care s-a dispus de către reclamant începerea urmăririi penale nu mai era necesară efectuarea altor verificări, în afara celor deja existente la dosar."
(f. 86-87).
De asemenea, nu este de neglijat nici apărarea conform căreia activitatea desfășurată de reclamant a inclus și dosare și lucrări proprii, pe lângă activitățile de supraveghere și sprijin la Postul de Poliție Sic, iar acesta supraveghea 7 posturi de poliție, nu numai Postul de poliție Sic. Astfel, în anul 2010 a soluționat singur 62 de dosare, în condițiile în care la Postul de Poliție sic existau 48 de dosare pentru trei lucrători.
În ceea ce privește dosarele penale cu autori necunoscuți unde se reține că în două dosare nu existau planuri de măsuri informativ-operative iar într-unul nu au fost desfășurate activități informativ-operative, nefiind verificat acest
dosar, petentul arată întemeiat că toate dosarele penale cu autori necunoscuti au fost analizate la data de_ împreună cu șeful biroului, fiind întocmite note de sarcini in toate dosarele cu activități concrete și termene de executare, aspecte confirmate de martorul Iușan și de probațiunea administrată.
De asemenea, în dosarul penal nr. 363/P/2002, s-au audiat în luna mai 2007 atât denunțătorul C. u Cristian cât și Jula Alexandru, persoana menționată ca și coautor de catre denunțător, însa din probele administrate pe parcursul urmăririi penale și din verificările efectuate pentru stabilirea veridicității celor declarate de denunțător, ambii fiind încarcerați în Penitenciarul Gherla, s-a stabilit că declarațiile acestora nu sunt coroborate cu actele existente la dosar si cu situația operativă reală. Or, aceste declaratii se află atașate la dosarul penal nr. 363/P/2002 aflat in lucru la Postul de Politie Comunală Sic.
În ceea ce privește dosarul nr. 363/P/2002, în legătură cu autodenunțul lui C. Cristian, s-au făcut verificări în Penitenciarul Gherla în data de_, când a fost audiat denunțătorul, cât și posibilul complice, constatându-se că declarațiile celor două persoane nu se coroborau cu probele de la dosar.
În legătură cu aceste aspecte, martorul Iușan I. declară :"În legătură cu dosarul cu autori necunoscuți în care s-a autodenunțat numitul C. u Cristian, știu că acesta a fost repartizat unui lucrător din cadrul compartimentului condus de mine în cursul anului 2005 sau 2006, ocazie cu care autodenunțătorul a fost audiat în Penitenciarul Gherla. Această declarație nu a rămas atașată în dosar, fiind depusă într-un alt dosar, însă, ulterior controlului efectuat de Corpul de Control din cadrul IPI Cluj, a fost identificată."
În fine, reclamantul susține corect și că slaba activitate de coordonare și supraveghere a modului de efectuare, de către lucrătorii postului de poliție, a activităților necesare înregistrării și soluționării petițiilor, nici aceasta nu este dovedită, ci, din contră, s-a probat verificarea și coordonarea acestei activități inclusiv prin procesele verbale din datele de_ și_, la fel și în anul 2009 prin procesul verbal din data de_ .
În procesul verbal din data de_ întocmit de reclamant cu ocazia controlului efectuat la Postul de Poliție Sic, s-au consemnat constatări și îndrumări atât pentru soluționarea petițiilor, cât și privind modul de conducere a registrelor de evidență (contravențional, corespondența generală, evidența accidentelor, arhiva), aceste aspecte fiind confirmate și de martorii Iușan I. și Simion Mircea Ovidiu.
În concluzie, văzând că în cauză nu a fost relevată și dovedită săvârșirea de către reclamant a abaterii disciplinare prev. de art. 57 lit. b din Legea nr. 360/2002, acțiunea a fost admisă, cu luarea în considerare și a disp. art. 1, 8 și
18 din LCA, dispunându-se anularea Dispoziției IGPR nr. 4233/_ și a ordinului M. UI A. ȘI I. nr. II/3973/_ .
În baza prev. art. 274 alin. 1 C.pr.civ., pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, M. A. ȘI I. și I. G.
AL P. R. au fost obligați să achite reclamantului suma de 800 lei, cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocațial.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții I. G. AL P. R., M. A. ȘI I. și MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR.
Prin recursul declarat de I. G. AL P. R.
s-a solicitat instanței de recurs să admită recursul pentru următoarele considerente:
Prin Dispoziția I.G.P.R. nr. 4233 din 0_, inspector de poliție S. C.
, având funcția de ofițer principal I din cadrul I. de Poliție Județean Cluj, a fost sancționat cu "amânarea promovării în grade profesionale pe o perioadă de 1 an", pentru comiterea abaterii disciplinare de "neglijența manifestată în
îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege ", prevăzută de art. 12 alin. (1) lit. b) din Ordinul ministrului nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului din Ministerul Administrației și Internelor și art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, ambele cu modificările și completările ulterioare.
Sesizarea a constituit-o Raportul cu rezultatul controlului de fond nr. S/138.013/_, întocmit de un colectiv de ofițeri din cadrul I. ui de Poliție Județean Cluj.
În baza prevederilor Dispoziției inspectorului șef al I. ui de Poliție Județean Cluj nr. 429.446 din_, comisarul-șef de poliție Ș. u G. Ștefan din cadrul Biroului Control Intern - I. de Poliție Județean Cluj a efectuat cercetarea prealabilă a faptelor comise de inspectorul de poliție S.
din cadrul aceleiași unități, în vederea stabilirii existenței/inexistenței abaterii disciplinare "neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege" prevăzută de art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului și art. 12 alin. (1) lit. b) din Ordinul ministrului nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului din Ministerul Administrației și Internelor, ambele cu modificările și completările ulterioare.
În conformitate cu prevederile art. 32 alin. (1) din Ordinul ministrului nr. 400/2004, conținutul raportului de cercetare prealabilă nr. 429.446 din_, a fost adus la cunoștința polițistului cercetat iar, ulterior, șeful I. ui de Poliție Județean Cluj a dispus constituirea Consiliului de disciplină la nivelul inspectoratului, Consiliul fînalizându-și activitatea prin încheierea nr. 5. din_, prin care toți membrii acestui organism au propus, în unanimitate, aplicarea sancțiunii disciplinare "amânarea promovării în grade profesionale pe o perioadă de 1 an".
În urma propunerii formulate de membrii Consiliului de disciplină, inspectorul șef al I. ui de Poliție Județean Cluj a înaintat dosarul de cercetare disciplinară la I. G. al P. R., cu propunerea de aplicare a sancțiunii "amânarea promovării în grade profesionale pe o perioadă de 1 an".
Conform art. 62 alin. (1) din aceeași reglementare, a dispus aplicarea sancțiunii disciplinare cu "amânarea promovării în grade profesionale pe o perioadă de 1 an" inspectorului de poliție S. C., sancțiune ce a fost aplicată prin Dispoziția I.G.P.R. nr. 4233 din 0_ .
În materialul de cercetare disciplinară s-a reținut în sarcina polițistului comiterea următoarele fapte, comise în perioada 01.01.-_ și față de care nu au intervenit prescripția conform art. 59 alin. (9) din Legea nr. 360/2002 și art. 61 din O.M.A.I. nr. 400/2004, ambele cu modificările și completările ulterioare:
Lipsă de control privind activitatea de patrulare planificată la Postul de Poliție Sic, respectiv:
Deși unul din criteriile de evaluare a activității ofițerilor de ordine publică pentru mediul rural este conform art.46 lit. d) pct. 10 din Dispoziția I.G.P.R. nr. 7/2008 "eficiența măsurilor propuse cu ocazia evaluărilor activității de patrulare desfășurate de polițiștii de la posturile de poliție comunale" s-a constatat că graficele de patrulare nu se respectă întru totul, sunt zile planificate când nu s-a efectuat activitatea de patrulare (spre exemplu - șeful de post, din 42 de patrulări planificate, conform rapoartelor prezentate, a efectuat doar 4 misiuni de patrulare);
Slabă activitate de sprijin și îndrumare pe linie de cercetare penală, respectiv:
Doar cu ocazia controlului din data de_ a verificat dosarele penale cu autori cunoscuți situație în care, conform mențiunilor din procesul verbal de
control, a dispus ca în dosarele în care nu s-a început urmărirea penală (nr. 751/P/2010, nr. 88556/2010, 954/P/2010, 1005/P/2010, 1180/P/2010, nr.
1350/P/2010, 1574/P/2010) a dispus începerea urmăririi penale și a stabilit termene de soluționare fară alte îndrumări.
Această activitate din_ nu este menționată în Registrul cu evidența activităților de sprijin, îndrumare, executate.
În dosarele penale cu autori necunoscuți, nr. 419/P/2006 și dosarul nr. 2044/P/2009 nu existau planuri de măsuri informativ-operative, iar în dosarul penal cu A.N. nr. 363/P/2002 s-a găsit autodenunțul numitului C. u Cristian, deținut în penitenciarul G., care a fost înaintat prin adresa nr. 626059/_ de către Postul de Poliție Bonțida la Biroul de Ordine P. ă pentru mediul Rural
G. și care a fost trimis la Postul de Poliție Sic în vederea cercetărilor, însă nu au fost efectuate activități, ceea ce conduce la concluzia că, deși numărul dosarelor penale cu A.N. instrumentate de acest post de poliție a fost mic (report - 14, intrate - 8, soluționate - 8, rămase în lucru -14) subinspector de poliție S.
nu a verificat acest dosar.
Totodată, s-a constat că există o slabă activitate de coordonare și supraveghere a modului de efectuare, de către lucrătorii Postului de poliție, a activităților necesare înregistrării și soluționării petițiilor cetățenilor, respectiv s-a constatat că, din 13 petiții, au fost soluționate 11, din care 63,60% cu termenul de soluționare prevăzut de O.G. nr. 27/2002 depășit.
Prin faptele sale, ofițerul de poliție a încălcat următoarele prevederi:
art. 4 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare;
sarcinile și îndatoririle prevăzute în fișa postului nr. S/109146/_ la rubrica " relații cu alte posturi" - A 5b, 6 alin. (1) și alin. (2), la " descrierea sarcinilor, indicatorilor și responsabilităților postului " - B lit. e) și lit. h);
sarcinile prevăzute la pct. 3, pct. 7 și pct. 12 alin. (2) din Planul de măsuri al I.P.J. Cluj - Serviciul de Ordine P. ă, nr. 301.971/_ .
În acest context instanța de fond s-a pronunțat în mod eronat cu privire la probatoriul administrat și situația de fapt din următoarele considerente:
Cu privire la lipsa de control privind activitatea de patrulare planificată la Postul de Poliție Sic (deși unul din criteriile de evaluare a activității ofițerilor de ordine publică pentru mediul rural este, conform art. 46 lit. d) pct. 10 din Dispoziția I.G.P.R. nr. 7/2008, " eficiența măsurilor propuse cu ocazia evaluărilor activității de patrulare desfășurate de polițiștii de la posturile de poliție comunale"):
Deși instanța de fond a reținut că nu i s-a adus la cunoștință reclamantului în mod expres că urmează să răspundă și de modul de organizare al activității de patrulare la posturile ce i-au fost arondate, consideră că în mod greșit instanța a validat apărarea reclamantului cum că în fișa postului nr.S/109146 din_ nu avea aceste atribuții și că Planul de măsuri al IPJ Cluj SOP nr. 301971/_ care a fost prelucrat cu întreg personalul Biroului Rural din cadrul P. G. nu îi era aplicabil, atât timp cât în fața instanței martorul Sechei Călin coleg cu reclamantul care avea în responsabilitate alte posturi decât cele ale reclamatului a declarat faptul că " n-i s-a adus la cunoștință că răspundem de întreaga activitate a posturilor care ne sunt arondate" precum și faptul că "eu am încetat să mai întreprind activitățile de analiză a activității de patrulare inter și intra comunală la alte posturi, decât cele ce mi-au fost repartizate". Deși martorul Sechei Călin coleg cu reclamantul avea în fișa postului doar atribuții pe linie de ordine publică și patrulare, a înțeles aceste dispoziții din cadrul ședințelor operative organizate de șeful biroului Iusan loan care în fața instanței a declarat că " personal am convocat ședințe operative
în cadrul cărora am prelucrat planul de măsuri...";… " fiecăruia fiindu-i cu A.N. nr. 363/P/2002 s-a găsit autodenunțul numitului C. u Cristian, deținut în penitenciarul G., care a fost înaintat prin adresa nr. 626059/_ de către Postul de Poliție Bonțida la Biroul de Ordine P. ă pentru mediul Rural G. și care a fost trimis la Postul de Poliție Sic în vederea cercetărilor, însă nu au fost efectuate activități, ceea ce conduce la concluzia că, deși numărul dosarelor penale cu A.N. instrumentate de acest post de poliție a fost mic (report - 14, intrate - 8, soluționate - 8, rămase în lucru -14) subinspector de poliție S.
nu a verificat acest dosar.
Totodată, s-a constat că există o slabă activitate de coordonare și supraveghere a modului de efectuare, de către lucrătorii Postului de poliție, a activităților necesare înregistrării și soluționării petițiilor cetățenilor, respectiv s-a constatat că, din 13 petiții, au fost soluționate 11, din care 63,60% cu termenul de soluționare prevăzut de O.G. nr. 27/2002 depășit.
Prin faptele sale, ofițerul de poliție a încălcat următoarele prevederi:
art. 4 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare;
sarcinile și îndatoririle prevăzute în fișa postului nr. S/109146/_ la rubrica " relații cu alte posturi" - A 5b, 6 alin. (1) și alin. (2), la " descrierea sarcinilor, indicatorilor și responsabilităților postului " - B lit. e) și lit. h);
sarcinile prevăzute la pct. 3, pct. 7 și pct. 12 alin. (2) din Planul de măsuri al I.P.J. Cluj - Serviciul de Ordine P. ă, nr. 301.971/_ .
În acest context instanța de fond s-a pronunțat în mod eronat cu privire la probatoriul administrat și situația de fapt din următoarele considerente:
Cu privire la lipsa de control privind activitatea de patrulare planificată la Postul de Poliție Sic (deși unul din criteriile de evaluare a activității ofițerilor de ordine publică pentru mediul rural este, conform art. 46 lit. d) pct. 10 din Dispoziția I.G.P.R. nr. 7/2008, "eficiența măsurilor propuse cu ocazia evaluărilor activității de patrulare desfășurate de polițiștii de la posturile de poliție comunale"):
Deși instanța de fond a reținut că nu i s-a adus la cunoștință reclamantului în i mod expres că urmează să răspundă și de modul de organizare al activității de patrulare la posturile ce i-au fost arondate, consideră că în mod greșit instanța a validat apărarea reclamantului cum că în fișa postului nr.S/109146 din_ nu avea aceste atribuții și că Planul de măsuri al IPJ Cluj SOP nr. 301971/_ care a fost prelucrat cu întreg personalul Biroului Rural din cadrul P. G. nu îi era aplicabil, atât timp cât în fața instanței martorul Sechei Călin coleg cu reclamantul care avea în responsabilitate alte posturi decât cele ale reclamatului a declarat faptul că " n-i s-a adus la cunoștință că răspundem de întreaga activitate a posturilor care ne sunt arondate" precum și faptul că "eu am încetat să mai întreprind activitățile de analiză a activității de patrulare inter și intra comunală la alte posturi, decât cele ce mi-au fost repartizate"". Deși martorul Sechei Călin coleg cu reclamantul avea în fișa postului doar atribuții pe linie de ordine publică și patrulare, a înțeles aceste dispoziții din cadrul ședințelor operative organizate de șeful biroului Iusan
I. care în fața instanței a declarat că " personal am convocat ședințe operative în cadrul cărora am prelucrat planul de măsuri., ".."fiecăruia fiindu-i repartizat un anumit număr de posturi rurale și fiecare având atribuții și pe linia controlului activității de patrulare" față de colegul său, reclamantul S. C. .
Deși reclamantul susține faptul că fișa postului ocupat de către acesta nu prevede atribuții în sarcina sa pe linia controlului activității de patrulare de la posturile de poliție arondate Municipiului G. și că nici nu ar fi primit dispoziții de la șefii ierarhici în acest sens, atunci activitățile de control efectuate de către
acesta materializate prin procesele verbale de control din data de_ și _
, ar fi constituit abatere disciplinară de "depășire a atribuțiilor de serviciu"" prevăzută de art. 12 lit. d) teza I din O.m.a.i. 400/2004 și art. 57 lit. d) din Legea 360/2002, cu modificările și completările ulterioare, întrucât reclamantul a verificat la postul de Poliție Sic mai mult decât îi conferea fișa postului pe care el o preaslăvește.
Contradicțiile dintre susținerile reclamantului și faptele sale sunt reliefate și de martorul Simion Mircea Ovidiu agent de poliție la Postul de poliție Sic, care audiat în fața instanței a declarat faptul că "reclamantul a efectuat personal verificări și în ceea ce privește modul în care am respectat graficul de patrulare,
în cursul anului 2010 astfel de controale fiind desfășurate de circa 3-4 ori "
În ceea ce privește slaba activitate de sprijin și îndrumare pe linie de cercetare penală, consideră că abaterea disciplinară este pe deplin dovedită având în vedere următoarele aspecte:
Deși instanța de fond validează apărările reclamantului pe un considerent bizar cum că dosarele la care se face referire în procesul verbal de control din data de_ erau complete și lucrătorii trebuiau doar să dispună începerea urmăririi penale sau să le înainteze parchetului competent cu soluție legală, este într-o eroare pentru că la o simplă privire asupra procesului verbal de control din data de_ asupra dos 88563/_ privind pe Filep Ștefan, conform mențiunilor reclamantului nu exista niciun act procedural întocmit de organele de poliție, fapt pentru care singura îndrumare dată în dosar a fost "se vor executa activități procedurale", stabilind termene de soluționare fară a da alte îndrumări.
Același lucru s-a întâmplat și în dosarul penal nr. 88565/_, reclamantul marginindu-se a da doar termene de soluționare nu și îndrumări deși nu existau acte procedurale ale agenților de poliție.
Cu privire la slaba activitate de coordonare și supraveghere a modului de efectuare de către lucrătorii postului de poliție a activităților necesare înregistrării și soluționării petițiilor cetățenilor, respectiv s-a constatat că din 13 petiții au fost soluționate 11, din care 63,60% având termenul de soluționare prevăzut de O.G. nr. 27/2002 depășit, consideră că față de motivarea instanței că prin procesele verbale de control din data de 24.06 și_ au fost verificate și coordonată această activitate, consideră că prin mențiunile din aceste procese verbale de control a fost doar verificată activitatea privind petițiile. Coordonarea acestora se poate vedea în procesul verbal de control din data de_ întocmit de Iusan I. șeful Biroului poliție rurală, care la fiecare petiție a și dat îndrumări pentru soluționarea acesteia nu s-a mărginit ca și reclamantul la doar a constata existenta lor, deși în mare parte era vorba de aceleași petiții pe care reclamantul le verificase cu ocazia controlului din data de_ .
Interesant de reținut este și faptul că deși această activitate de verificare a petițiilor nu este menționată în fișa postului reclamantului, acesta a exercitat-o de fiecare dată când a fost în control la Postul de poliție Sic, în condițiile în are reclamantul nu a luat la cunoștință de Planul de măsuri al I.P.J. Cluj, așa cum menționează în acțiune, care îi conferea acesta competență de control.
În concluzie, față de cele învederate, solicită să se admită recursul, să se constate că Dispoziția I.G.P.R. nr. 4233 din 0_ este temeinică si legală, iar pe cale de consecință, rejudecând fondul cauzei, solicită respingerea acțiunii fată de ambii pârâți, ca neîntemeiată.
Prin recursul declarat de I. RUS, ministrul administrației și internelor,
s-a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pe lângă cele invocate de recurentul I.
G. al P. R., recurentul M. A. și I. a criticat sentința atacate și sub aspectul soluției date pe excepția lipsei calității sale procesual
pasive, în condițiile în care, în fața instanțelor de judecată, Ministerul Administrației și Internelor este reprezentat de Direcția G. ă Juridică și nu de ministru.
Prin recursul declarat de pârâtul Ministerul Administrației și Internelor
s-a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, pentru aceleași considerente ca și cele invocate de I. G. al P. R. .
Reclamantul intimat S. C. a formulat întâmpinare
prin care a solicitat respingerea tuturor recursurilor ca netemeinice și nelegale, cu menținerea integrală a sentinței atacate - filele 14-17.
Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate și a apărărilor formulate, Curtea constată următoarele:
Analizând recursurile, prin prisma motivelor invocate, Curtea constată că acestea sunt întemeiate, din următoarele considerente:
critica recurentului M. A. și I., referitoare la greșita soluționare, de către instanța fondului, a excepției lipsei calității procesual pasive, este nefondată.
Astfel, prin acțiunea formulată de către reclamantul S. C., acesta a solicitat, pe lângă anularea Dispoziției Inspectorului G. al P. R. nr. 4233/0_ și anularea Ordinului M. ui A. și I. nr. II/3973/_
.
Or, în condițiile în care instanța de judecată a fost investită cu soluționarea unei acțiuni îndreptate împotriva unui ordin emis de M. A. și I., este evident că acesta, în calitate de emitent al actului administrativ contestat, are calitate procesuală pasivă în cauză, din această perspectivă critica recurentului fiind nefondată.
pe fondul cauzei, principalele critici aduse prin recursurile formulate vizează modalitatea de apreciere și interpretare a probatoriului administrat, în viziunea recurenților, din probatoriul administrat reieșind legalitatea și temeinicia actelor contestate.
În acest context, Curtea constată că intimatul S. C. ocupă funcția de ofițer de criminalitate judiciară în cadrul Biroului de Ordine P. ă pentru mediul rural G., iar prin dispoziția atacată acesta a fost sancționat cu
"amânarea promovării în grade profesionale pe o perioadă de 1 an";, pentru comiterea abaterii disciplinare de "neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate prin lege";, prevăzută de art. 12 alin. 1 lit. b din Ordinul M. ui nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului din Ministerul Administrației și Internelor și art. 57 lit. b din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.
S-a reținut în cuprinsul dispoziției atacate săvârșirea următoarelor fapte de către reclamant:
1.1 lipsă de control privind activitatea de patrulare planificată la Postul de Poliție Sic, respectiv: deși unul dintre criteriile de evaluare a activității ofițerilor de ordine publică pentru mediul rural este, conform art. 46 lit. d pct. 10 din Dispoziția IGPR nr. 7/2008 "eficiența măsurilor propuse cu ocazia evaluărilor activității de patrulare desfășurate de polițiștii de la posturile de poliție comunale";, s-a constatat că graficele de patrulare nu se respectă întru totul, sunt zile planificate când nu s-a efectuat activitatea de patrulare (spre exemplu - șeful de post, din 42 de patrulări planificate, conform rapoartelor prezentate, a efectuat doar 4 misiuni de patrulare);
2.2 slaba activitate de sprijin și îndrumare pe linie de cercetare penală, respectiv:
Doar cu ocazia controlului din data de_ a verificat dosarele penale cu autori cunoscuți, situație în care, conform mențiunilor din procesul-verbal de control, a dispus ca în dosarele în care nu s-a început urmărirea penală (nr. 751/P/2010, 88556/2010, 954/P/2010, 1005/P/2010, 1180/P/2010,
1350/P2010, 1574/P/2010) a dispus începerea urmăririi penale și a stabilit termene de soluționare fără alte îndrumări.
În dosarele penale cu autori necunoscuți nr. 419/P/2006 și dosarul nr. 2044/P/2009 nu existau planuri de măsuri informativ-operative, iar în dosarul penal cu nr. AN nr. 363/P/2002 s-a găsit autodenunțul numitului C. u Cristian, deținut în Penitenciarul Gherla, care a fost înaintat prin adresa nr. 626059/_ de către Postul de Poliție Bonțida la Biroul de Ordine P. ă pentru Mediul Rural G. și care a fost trimis la Postul de Poliție Sic în vederea cercetărilor, însă nu au fost efectuate activități, ceea ce conduce la concluzia că, deși numărul dosarelor penale cu A.N. instrumentate de acest post de poliție a fost mic (report-14, intrate-8, soluționate-8, rămase în lucru-14) subinspector de poliție S. C. nu a verificat acest dosar.
Totodată, s-a constatat că există o slabă activitate de coordonare și supraveghere a modului de efectuare, de către lucrătorii Postului de poliți, a activităților necesare înregistrării și soluționării petițiilor cetățenilor, respectiv s-a constatat că, din 13 petiții, au fost soluționate 11, din care 63,6% cu termenul de soluționare prevăzut de OG nr. 27/2002 depășit.
Cu privire la prima faptă imputată reclamantului, a reținut instanța de fond, în esență, că nu rezultă din nici un document depus la dosarul cauzei și nici din fișa postului că reclamantul ar avea astfel de atribuții de control.
Contrar celor reținute de instanța de fond, Curtea apreciază că, deși nu au fost prevăzute în fișa postului atribuțiile de control, necesitatea efectuării acestor activități rezulta din Planul de măsuri al IPJ Cluj nr. 301971/_, Plan care a fost prelucrat cu toți lucrătorii din cadrul Biroului de Ordine P. ă pentru mediul rural G. (filele 102-106 din dosarul de cercetare disciplinară).
Prin urmare, nu se pune problema neîndeplinirii atribuțiilor de serviciu astfel cum erau acestea prevăzute în fișa postului, ci a respectării/nerespectării dispozițiilor legale ale șefilor ierarhici.
Or, Curtea nu poate reține susținerile reclamantului, îmbrățișate de către instanța fondului, în sensul că reclamantul nu ar fi fost încunoștințat, cu prilejul prelucrării planului de măsuri, despre faptul că ar avea atribuții pe linia verificării activităților de patrulare organizate de către posturile arondate, în condițiile în care acesta a și efectuat astfel de controale (filele 7-8 din dosarul de cercetare disciplinară).
Astfel, efectuând astfel de activități de verificare, este evident că reclamantul fusese încunoștințat despre necesitatea desfășurării acestor activități, din acest punct de vedere neputând fi primită apărarea reclamantului în sens contrar.
Or, nu se contestă faptul că reclamantul nu a verificat corespunzător modalitatea în care au fost efectuate misiunile de patrulare, acesta recunoscând, cu ocazia cercetării disciplinare, că nu a verificat dacă lucrătorii postului de poliție Sic și-au efectuat toate misiunile de patrulare în care au fost planificați.
Prin urmare, Curtea, în compunerea instanței de recurs, apreciază că reclamantul se face vinovat de săvârșirea acestei fapte imputate în sarcina sa.
Cu referire la cea de-a doua faptă, respectiv slaba activitate de sprijin și îndrumare pe linie de cercetare penală, Curtea constată că, potrivit fișei postului reclamantului (filele 108-109 din dosarul de cercetare), acesta avea următoarele atribuții: de a urmări ca în dosarele cu AN de la Polițiile, posturile de poliție comunală să existe planuri de măsuri informativ-operative și de cercetare
criminalistică, cu sarcini și termene, precum și modul de executare a sarcinilor stabilite; de a sprijini și îndruma activitatea polițiștilor de polițiile, posturile de poliție comunale pe linie de cercetare penală, de culegere a informațiilor și de efectuare a investigațiilor.
De asemenea, printre indicatorii cantitativi menționați în fișa postului, la lit. E pct. 1.1 s-a prevăzut și modul de realizare a sprijinului și îndrumării activității polițiștilor de la polițiile și posturile de poliție comunale pe linie de cercetare penală, implicarea concretă pe caz în soluționarea dosarelor penale din evidență în baza informațiilor deținute.
Or, nu se contestă faptul că în dosarele penale menționate în cuprinsul actului de sancționare disciplinară reclamantul s-a limitat la a stabili niște termene în care polițiștii din cadrul Postului de Poliție Sic ar trebui să dispună începerea urmăririi penale, instanța de fond îmbrățișând apărarea reclamantului în sensul că nu se impunea luarea unor măsuri suplimentare, întrucât în acele dosare penale erau complete actele premergătoare începerii urmăririi penale.
Curtea nu poate, însă, achiesa la aceste susțineri, întrucât această afirmație nu este dovedită în nici un fel.
Mai mult decât atât, Curtea apreciază că, în îndeplinirea atribuțiilor menționate anterior, nu este suficientă stabilirea unor termene, ci era necesar ca reclamantul să și urmărească dacă lucrătorii de poliție au respectat măsurile pe care le-a impus, doar în această manieră putându-se aprecia că a efectuat o reală activitate de îndrumare și control a activității acestora.
Or, reclamantul nu s-a preocupat de acest aspect, reieșind din controlul de fond efectuat la Postul de Poliție Sic că lucrătorii de poliție nu s-au conformat celor dispuse de reclamant.
De altfel, și cu ocazia cercetării disciplinare reclamantul a invocat faptul că lucrătorii din cadrul Postului de Poliție Sic nu vor să lucreze, apreciind că este jignitor ca, raportat la vasta experiență a sa, să verifice modalitatea de soluționare a unor dosare cu un grad de complexitate foarte redus.
Curtea constată, însă, că reclamantul avea obligația de a îndruma și sprijini activitatea lucrătorilor de poliție din cadrul posturilor de poliție subordonate indiferent de gradul de complexitate al dosarelor pe care aceștia trebuiau să le instrumenteze, astfel de aprecierii excedând atribuțiilor din fișa postului. Din acest punct de vedere, nu are relevanță dacă reclamantul avea atribuții de sancționare a lucrătorilor de poliție, activitatea de îndrumare și sprijin neavând ca finalitate sancționarea.
Aceleași considerente sunt valabile și cu privire la activitatea de coordonare și supraveghere a modului de efectuare, de către lucrătorii postului de poliție, a activităților necesare înregistrării și soluționării petițiilor, îndrumările date pentru soluționarea petițiilor, în lipsa unui control cu privire la respectarea/nerespectarea acestora nefiind suficiente, în condițiile în care nu se contestă că, din 13 petiții, au fost soluționate doar 11, și acestea cu termenul de soluționare prevăzut de OG nr. 27/2002 depășit în proporție de 63,6%.
În consecință, pentru toate considerentele expuse anterior, Curtea constată că recursul formulat este întemeiat, motiv pentru care, în conformitate cu dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă, îl va admite și va dispune în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursurile declarate de I. G. AL P. R., M. A. ȘI I. și MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, împotriva sentinței
civile nr. 299 din_, pronunțată în dosarul nr._ * al Curții de Apel Cluj, pe care o modifică în sensul că respinge cererea formulată de reclamantul S.
C. în contradictoriu cu pârâții I. G. AL P. R., M. A. ȘI I. și MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 mai 2013.
Președinte, L. U. | Judecător, M. D. | Judecător, R. -R. D. |
Grefier, M. T. |
Red.M.D./dact.L.C.C.
2 ex./_ Jud.fond: M. B.
