Decizia civilă nr. 6675/2013. Contencios. Litigiu privind funcționarii publici
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSARUL NR._ *
DECIZIA CIVILĂ NR. 6675/2013
Ședința publică din data de 10 iunie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. L. R. JUDECĂTORI: V. G.
A. A. M. GREFIER: M. V. -G.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurentul- pârât Ministerul Sănătății împotriva sentinței civile nr. 4464 din_, pronunțată în dosarul nr._ * al Tribunalului C., în contradictoriu cu intimații-reclamanți și intimata-pârâtă D. de S. P. C., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999) drepturi salariale neacordate.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul intimatului- reclamant S. J. S. C., în numele membrilor de sindicat B. A. C., B. C., B. V., B. S. D., B. E. S., C. F.
C., C. C. L., C. C. E., C. N., C. A. M., C. S.
A., D. R. C., F. C. I., G. C. G., G. C. D., I. R.
H., K. G., LS A., M. E., M. M., N. M., O. G.
-A., P. S. -Z., P. F. D., P. L., P. L., R. A. C. ,
S. R. T., SS, V. R. L., S. Z., B. I., D. L. ,
avocat P. Călin din Baroul Cluj, cu delegație la dosar, lipsă fiind părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată în recurs. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata taxei de timbru.
Intimatul- reclamant S. J. S. C. a depus întâmpinare. Recurentul- pârât Ministerul Sănătății a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 1591al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 10 al. 2 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 3 C. pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece recursul care este formulat în termen, motivat, comunicat și scutit de la plata taxei de timbru.
Reprezentantul intimatului- reclamant S. J. S. C., avocat P. Călin întrebat fiind de către instanță, arată că toți reclamanții sunt funcționari publici așa cum rezultă din tabelul de la fila 97 din dosarul de fond în care sunt menționate drepturile salariale ale funcționarilor publici.
Curtea acordă cuvântul reprezentantului intimatului-reclamant cu privire la cererea de renunțare la judecată de către reclamanta G. C. D., la instanța de fond în primul ciclu procesual.
Reprezentantul intimatului- reclamant S. J. S. C., avocat P. Călin lasă la aprecierea instanței acest aspect, precizând că nuputea formula recurs pe acest aspect.
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea în temeiul dispozițiilor art.150 Cod pr.civ., declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul intimatului- reclamant S. J. S. C., avocat P. Călin solicită respingerea recursului cu consecința menținerii hotărârii recurate ca legală și temeinică, pentru motivele arătate în întâmpinare. Cu cheltuieli de judecată.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 4464 din_, pronunțată în dosarul nr. _
* al Tribunalului C., au fost respinse excepțiile lipsei calității procesuale pasive a
M. ui S. si inadmisibilității.
A fost admisă acțiunea formulata de reclamantul S. J. S. C. , în numele membrilor de sindicat B. A. C., B. C., B. V., B. S. D., B. E. S., C. F. C., C. C. L., C. C. E. ,
C. N., C. A. M., C. SA, D. R. C., F. C. I., G.
C. G., G. C. D., I. R. H., K. G., LS A., M.
E., M. M., N. M., O. G. -A., P. S. -Z., P. F. D. ,
P. L., P. L., ROM. A. C., S. R. T., SS, V. R. L.
, S. Z., B. I., D. L. în contradictoriu cu pârâții D. de S.
P. C.
și Ministerul Sănătății.
Pârâta D. de S. P. C. a fost obligată la plata drepturilor salariale neacordate, aferente anului 2009, și anume pentru B. I. - 232 lei, B. G. C. - 144 lei, B. V. - 706 lei, B. S. D. - 928 lei, B. E.
S. - 378 lei, C. C. E. - 1021 lei, C. C. L. - 1050 lei, C. N.
- 276 lei, C. A. M. - 485 lei, C. F. C. S - 1286 lei, C. SA -
706 lei, D. R. C. - 890 lei, F. C. I. - 706 lei, D. R. C. - 890 lei,
D. L. E. -392 lei, F. C. I. - 706 lei, G. (B. ) A. C. 706
lei, GARBA C. G. - 378 lei, G. C. D. - 276 lei, I. R. H. OTTO
- 745 lei, K. G. - 706 lei, LS A. - 706 lei, M. E. - 230 lei, M.
M. - 1554 lei, N. M. - 734 lei, O. G. -A. - 378 lei, P. S. -Z. - 1286 lei, P. F. D. - 1232 lei, P. L. - 232 lei, P. L. - 212 lei, ROM. A. C. - 928 lei, S. R. T. - 0 lei, SS M. - 706 lei, S.
Z. - 550 lei, V. R. L. - 902 lei, actualizate cu rata inflației până la data efectiva a plătii.
Pârâta a fost obligată la 2900 lei cheltuieli de judecata în favoarea reclamantului.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a apreciat în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a M. ui S., că aceasta este neîntemeiată, deoarece pârâtul este ordonator principal de credite în ceea ce privește D. de
S. P. C. și prin urmare, aceasta, în lumina dispozițiilor art.4 din Legea nr. 500/2002 nu poate face nicio plată cu excepția sumelor aprobate cu titlu de cheltuieli bugetare de către Ministerul Sănătății.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității invocată de Ministerul Sănătății, s-a respins pentru aceleași considerente ca și excepția lipsei calității procesuale pasive a M. ui S. .
Pe fondul cauzei
, tribunalul a constatat că salariații pe care îi reprezintă reclamantul sunt funcționari publici, respectiv personal sanitar din unitățile publice.
Instanța a reținut că prin ORDINUL nr. 127 din 10 februarie 2009 s-au aprobat regulamentele de organizare și funcționare și structurile organizatorice ale direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului B. .
Potrivit prevederilor legale, conducerea pârâtei avea obligația legală de întocmire a bugetelor de cheltuieli de personal aferente salariaților, cu includerea tuturor drepturilor salariale care decurg din actele normative în vigoare, acestea constituind baza legală de acordare a drepturilor salariale și a sporurilor.
Astfel, reținem că la dosarul cauzei s-a depus de către reclamant un tabel cu persoanele în numele cărora s-a formulat acțiunea și cuantumul fiecărui drept în parte iar acest tabel emană de la pârâta D. de S. P. C., astfel că susținerile reclamantului sunt confirmate de această pârâtă.
În ceea ce privește actele normative care prevăd obligativitatea angajatorului de a achita drepturile salariale pretinse, s-a reținut că:
sporul de audit este prevăzut de art. XV alin.3 din OUG nr.35/2009 și că auditorii interni beneficiază de un spor pentru complexitatea muncii de până la 25% aplicat la salariul bază brut lunar:
sporul de control financiar preventiv (CFP) este reglementat de art.9 alin.7 din OUG nr.119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv, conform căruia, prin decizie internă a conducătorului entității publice, persoanele desemnate să efectueze controlul financiar preventiv propriu pot beneficia de un spor pentru complexitatea muncii de până la 25% aplicat la salariul de bază brut lunar
sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare (periclitate) este reglementat de art.8 lit. a din HG nr.281/1992 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare, conform căruia, în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, pot fi acordate următoarele categorii de sporuri: a) pentru condiții periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective.
sporul pentru condiții de muncă deosebite (CMP) este prevăzut de art.8 lit. b din HG nr.281/1993, cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare, potrivit căruia în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, pot fi acordate următoarele categorii de sporuri: b) pentru activități ce solicită o încordare psihică foarte ridicată sau se desfășoară în condiții de muncă deosebite, un spor de până la 15% din salariul de bază.
- sporul de prevenție este reglementat de dispozițiile art.13 alin.5 și 6 din OUG nr.115/2004, potrivit cărora, personalul contractual de specialitate medico- sanitar și auxiliar sanitar din sectorul sanitar beneficiază de un spor lunar de prevenție, în procent de 11% din salariul de bază, care se acordă începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2008. Deși se referă la personalul contractual, acest drept se aplică și funcționarilor publici, potrivit art.41 din OUG nr.17/2008, conform căruia funcționarii publici beneficiază și de sporurile sau alte drepturi salariale prevăzute de legislația specifică autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Ministerul Sănătății solicitând modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată față de recurent
.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că prin acțiunea introductivă, reclamanții au solicitat M. ui S. și Direcției de S. P. a Județului
, la plata unor drepturi de natură salarială neacordate în anul 2009.
Instanța de fond, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a M. ui S. motivată fiind de dispozițiile legii nr. 500/2002, art. 4.
Pe fondul cauzei, instanța a admis cererea reclamanților apreciind că pentru drepturile salariate solicitate de reclamanți există temei legal.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a M. ui S.
, apreciază că sentința instanței de fond este netemeinică pentru următoarele motive :
Obiectul prezentei cauze îl reprezintă drepturile bănești pretinse a fi datorate și neacordate.
În conformitate cu dispozițiile art. 154 și următoarele din Codul muncii salariul reprezintă contraprestația muncii depusă de salariat în baza contractului individual de muncă. Sporurile solicitate de reclamantă fac parte din salariu, adică sunt parte integrantă a obligației angajatorului de acordare.
În conformitate cu dispozițiile art. 269 din Codul Muncii, s-a instituit obligația angajatorului de a-l despăgubi pe salariat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru prejudiciile suferite de acesta. în aceste condiții, chemarea în judecată formulată în materia dreptului muncii este inadmisibilă, legiuitorul stabilind o obligație personală pentru angajator.
În conformitate cu prevederile art.17 alin. (1) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului B. sunt servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridică.
Față de cele de mai sus, solicită să se constate, că în motivarea acțiunii reclamanta contestă neplata unor sporuri salariale pe care nu le-a acordat angajatorul, și anume D. de S. P. a Județului C. . Între reclamanți și Ministerul Sănătății nu există raporturi de muncă.
Astfel, nu există nici un act normativ în care legiuitorul să prevadă că ministerul, în calitate de terț față de raporturile contractuale stabilite între reclamanți și pârâta, D. de S. P. a județului C., ar putea fi obligată la plata sporurilor salariale sau la plata unor despăgubiri.
Dispozițiile art. 4 din Legea nr. 500/2002, nu instituie, obligația ordonatorului principal de credite de a cădea în pretenții în locul sau alături cu angajatorul.
Pe de altă parte, apreciază că Ministerul Sănătății, poate avea calitatea de pârât în prezenta cauză doar pentru că, este organ ierarhic superior al angajatorului D. de S. P. a Județului C. . în conformitate cu art. 4 din Ordinul nr. 127/2009 și ulterior cu art. 4 din Ordinul nr. 1078/2009 Ministerul Sănătății aprobă bugetul de venituri și cheltuieli al direcției de sănătate publică județene, dar cu amendamentul prevăzut la alin.,(2) al acestor articole, respective că: " Directorul executiv al direcției de sănătate publică județene și a municipiului B. este ordonator secundar de credite, în condițiile legii, și în această calitate repartizează creditele bugetare aprobate de ordonatorul principal de credite pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice subordonate."
Față de cele de mai sus, solicită admiterea excepției invocată și pe cale de consecință respingerea cererii de chemare în judecată a M. ui S. .
Pe fond, solicită să se constate că instanța de fond, nu a soluționat cauza prin raportare la dreptul efectiv al reclamantului funcționar public sau personal contractual, la dreptul salarial pretins ci, s-a raportat doar la un table emis de pârâta D. de S. P. a județului C. .
Astfel, apreciază că, instanța de fond, avea obligația de a identifica căror persoane li se cuvine fiecare spor în parte prin raportare la activitatea desfășurată Pe de altă parte, ar fi trebuit avut în vedere de instanța de fond și faptul că, teza a doua a ari. 8 din HG tu. 281/1992 prevede: " Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului și condițiile de acordare se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Sănătății și de M. Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, la propunerea ministerelor, celorlalte instituții
centrale și locale ale administrației publice interesate, după consultarea sindicatelor;".
În ceea ce privește "sporul pentru condiții de muncă deosebite" a fost acordat de instanță prin raportare la art. 8 lit. b) din HG nr. 281/1993, teza întâi, fără a fi luată în considerare teza a doua a acestei norme care prevede clar categoriile de salariați care beneficiază de acest spor:
Mărimea concretă a sporului și condițiile de acordare se stabilesc de ministere, celelalte instituții centrale și locale ale administrației publice, cu consultarea sindicate/or și avizul M. ui Muncii și Protecției Sociale și al M. ui Finanțelor.
De sporul de până la 15% din salariul de bază poate beneficia și personalul din cadrul Corpurilor gardienilor publici, precum și personalul de pază din unitățile teritoriale din subordinea Administrației Naționale a Rezervelor Materiale, care își desfășoară activitatea în condiții specifice personalului militarizat".
În mod cert, personalul din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene, funcționari publici și personal contractual, nu face parte din categoriile enunțate de legiuitor în norma indicată de instanță.
Precizează faptul că, decizia instanței de fond în ceea ce privește cheltuielile de judecată nu face obiectul prezentului recurs, instanța stabilindu-le în mod corect în sarcina pârâtei angajatoare D. de S. P. a Județului
C. .
Intimatul S. J. S. C., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat ca neîntemeiat, menținerea recurate, ca fiind temeinica și legală și obligarea recurentul la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezenta faza procesuală.
În motivare, a arătat că solicitarea de respingere a recursului se fundamentează pe următoarele considerente:
Privitor la solicitarea de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive.
Instanța fondului a apreciat în mod corect că recurentul are calitate procesuala pasivă și a respins excepția invocată de acesta. Astfel cum a arătat și prin cererea introductiva de instanța, Ministerul Sănătății a fost chemat în judecata în calitate de ordonator principal de credite. Aceasta înseamnă că, hotărârea care se va pronunța îi va fi opozabila și acesta va fi obligat să cuprindă în bugetul de venituri și cheltuieli al Direcției de S. P. C. fondurile necesare acoperirii în integralitate a drepturilor salariale neacordate reclamanților.
Prin Decizia 515/2004 Curtea Constituționala a statuat ca finanțarea cheltuielilor bugetare se face din surse financiare alocate în buget, iar majorarea unor cheltuieli se finanțează fie prin suplimentarea alocațiilor bugetare din fondul de rezerva bugetara pus la dispoziția guvernului, fie prin rectificare bugetara pentru anul în curs, iar pentru anul următor se înscriu în bugetul anual. Prin urmare, în speța de față, dacă s-ar constata lipsa calității procesuale a M. ui
S., angajatorul DSP C. nu ar avea fonduri pentru plata drepturilor salariale restante constatate de instanța de fond.
Coroborând dispozițiile alin. 1 și 2 ale art. 4 prin raportare la art. 1 din Legea nr. 500/2002, ajunge la concluzia ca DSP C. poate face plați cu excepția doar în limita sumelor aprobate cu titlu de cheltuieli bugetare de către Ministerul Sănătății. Iar recurentul aproba bugetul anual în funcție de cheltuielile preconizate pe instituție pentru anul următor. Daca hotărârea pronunțata de
instanța împotriva ordonatorului secundar de credite nu este opozabila și ordonatorului principal de credite, subzistă riscul să nu poată fi pusă în
executare întrucât în buget nu se vor regăsi sume destinate acoperirii acestor costuri.
Pentru toate considerentele expuse anterior, solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a M. ui S. menținând dispozițiile instanței de fond referitoare la acest aspect.
Privitor la solicitarea de respingere a fondului litigiului.
Mai întâi, recurenta susține faptul că instanța de fond nu a identificat căror persoane li se cuvine fiecare spor în parte. Potrivit tabelului depus de către pârâta de rând 1 DSP C., sumele aferente fiecărui spor sunt detaliate pentru fiecare persoana în parte. Atât în considerentele hotărârii recurate, cât și în dispozitivul acesteia, instanța de fond face referire la fiecare persoana în parte și la suma care se cuvine fiecăreia. Astfel că nu poate fi acceptată sau reținută susținerea recurentului.
În ceea ce privește susținerea conform căreia sporul prevăzut prin raportare la art. 8 lit. b din HG nr. 281/1993 este de până la 15%, aspect pe care instanța fondului nu 1-a pus în discuție, trebuie observat că instanța a acordat suma
indicată de către angajatorul DSP C. ca fiind restantă și nu un procent de 15% din venitul fiecăruia dintre angajați. În cazul în care persoanele indicate nu ar fi beneficiat de un astfel de spor, cu siguranța ca angajatorul DSP C. nu ar fi indicat sume în rubrica destinata acestei categorii de drepturi salariale.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate Curtea apreciază ca acesta este fondat sub aspectul lipsei calitații procesuale pasive a paratului recurent pentru următoarele considerente
:
Așa cum rezultă atat din continutul cererii de chemare în judecată cât și din continutul dispozitivului sentinței recurate față de pârâtul recurent reclamanții nu au formulat nici o pretenție concretă acesta fiind chemat în judecata doar pentru rațiuni de opozabilitate in calitatea sa de ordonator de credite .
Calitatea procesual pasivă așa cum se arată în literatura de specialitate presupune existența unei identități între persoana pârâtului si subiectul pasiv în raportul juridic dedus judecății .
Ori în raportul juridic dedus judecății având ca obiect plata drepturilor salariale aferente anului 2009 subiectul pasiv este D. de S. P. C. care astfel este si singurul care are calitate procesual pasiva în speță .
Raportat la cele mai sus mentionate rezulta ca paratul recurent nu are în speță calitate procesual pasiva .
Codul de procedura civila sau alta lege aplicabilă acestei materii nu recunosc calitatea procesual pasiva pentru o persoana doar in scopul asigurarii opozabilitații unei hotarari judecatorești ce se pronunță într-un raport juridic obligational dintre alte subiecte de drept cum este cazul în speță.
Imprejurara ca paratul recurent este ordonator principal de credite în condițiile in care nu s-a cerut obligarea sa la aprobarea sumelor necesare plății drepturilor salariale nu îi conferă calitate procesual pasivă si nici nu creează vreo obligație în sarcina sa câta vreme nu s-a formulat o pretenție în concret în contradictoriu cu recurentul .
Ca atare din perspectiva calității de ordonator de credite recurentul se află in aceeași poziție si anume aceea ca este obligat sa respecte o hotarare judecatoreasca de plată a unor drepturi salariale in ambele ipoteze respectiv si dacă nu este chemat in judecată cat si daca este chemat in judecată fară a se formula însa vreo pretenție față de el si a fi obligat la vreo prestație concreta, ceea ce inseamnă ca această calitate nu îî conferă automat în speță în condițiile date calitate procesual pasivă.
Avand in vedere considerentele mai sus expuse Curtea în temeiul art. 109 C.pr.civ ,art. 304 indice 1 C.pr.civ ,art. 312 C,.pr.civ va admite recursul declarat
în speta ,va modifica în parte sentinta recurata în sensul ca va admite exceptia lipsei calitații procesual pasive a M. ui S. si va respinge acțiunea față de acest pârât pentru lipsa calitate procesual pasivă ,mentinând restul dispozitiilor sentintei recurate respectiv cele privind admiterea actiunii față de celalalt pârât si obligațiile stabilite in sarcina acestuia .
In temeiul art. 316,298,274 C.pr.civ instanța va respinge cererea intimaților reclamanți de plată a cheltuielilor de judecata în recurs retinind ca în speta recurentul nu a căzut in pretenții .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN N. LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul MINISTERUL SĂNĂTĂȚII împotriva sentinței civile nr. 4464 din_, pronunțată în dosarul nr._ * al Tribunalului C. pe care o modifică în parte în sensul că admite excepția lipsei calității procesual pasive a M. ULUI S. și respinge acțiunea față de acest pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
Respinge cererea intimatului reclamant privind cheltuielile de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Iunie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | ||||
S. | L. R. | V. | G. | A. | A. M. |
GREFIER,
M. V. -G.
Red. A.A.M./dact. V.R.
2 ex./_
Jud. fond: A. -M. B.
