Decizia civilă nr. 6868/2013. Suspendare executare act administrativ

Decizii și sentințe contencios/fiscal - CA Cluj (2013)

Dosar nr._ /a1

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 6868/2013

Ședința publică de la 13 Iunie 2013

Completul compus din: PREȘEDINTE M. D.

Judecător R. -R. D. Judecător L. U.

G. M. T.

S-a luat în examinare recursul formulat de CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, recurent CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI PENTRU C. DE C.

A J. M., împotriva încheierii din data de_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M., în contradictoriu cu reclamanta A. DE P. ȘI

I. PENTRU A. -C. J. M., având ca obiect uspendare executare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru APIA B., consilier juridic Cerasela Bumbanac, cu delegație la dosar, reprezentanta APIA M.

, consilier juridic Ardelian Domnica, cu delegație la dosar și reprezentanta Curții de C., consilier juridic N. Scarlat.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

C., din oficiu, în temeiul art. 159¹alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că prezentul recurs este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru, iar la dosar s- a depus întâmpinare și de către APIA B. a depus la dosar o cerere de

intervenție accesorie.

C. pune în discuția părților admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție accesorie formulată în cauză.

Reprezentanta APIA B. solicită admiterea în principiu a cererii de intervenție accesorie, raportat la rangul acestei autorități și la faptul că aceasta elaborează procedurile privind schemele de sprijin.

Reprezentanta Curții de C. a R. solicită respingerea cererii de intervenție accesorie, precizând că în conformitate cu modificările aduse prin Ordonanța nr. 89/2007, sucursalele județene ale APIA se transformă în centre

județene, cu personalitate juridică, astfel că, acestea sunt în măsură să-și formuleze apărările, astfel că APIA B. nu justifică interesul de a interveni în proces.

Reprezentanta APIA M. arată că susține cererea de intervenție, precizând că pentru implementarea măsurilor dispuse de către C. de C. va trebui implicată și APIA B. . Arată că tot ceea ce este legat de aspectul economic se face de către agenția centrală. Toate investigațiile legate de fraude se instrumentează de către serviciul antifraudă aflat în subordinea APIA B. .

Reprezentanta APIA B. arată că a formulat o cerere de intervenție similară și în dosarul privind fondul cauzei, cerere care a fost de altfel admisă, dobândind calitatea de intervenient.

C., după deliberare, în conformitate cu art. 50 alin. 2 C. pr. Civ. de la 1865, admite în principiu cererea de intervenție, motivat de faptul că la judecata pe fond participă și această parte și ținând cont de faptul că punerea în executare a acestei decizii implică și APIA B. .

Reprezentanta APIA B. depune la dosar o cerere privind adresarea unei întrebări preliminare către C. de Justiție, pe care arată că o susține așa cum a fost formulată.

Reprezentanta intimatei C. de C. a Românei solicită respingerea cererii de sesizare, precizând că în dosarul în care se judecă fondul cauzei a fost adresată o cerere similară, care a fost respinsă de către instanța de judecată. Cu atât mai mult, în prezenta cauză, dat fiind stadiul procesual, se impune respingerea cererii.

Reprezentanta APIA M., arată că lasă la aprecierea instanței.

C., după deliberare, urmează a respinge cererea de suspendare, raportat la stadiul procesual. O asemenea întrebare este de natură a ajuta la soluționarea fondului cauzei, or dat fiind faza procesuală, asemenea cerere este neîntemeiată.

Nemaifiind alte cereri de solicitat, C. declară închise dezbaterile și acordă cuvîntul în susținerea recursului.

Reprezentanta Curții de C. a R. solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea încheierii atacate, în sensul respingerii cererii de suspendare, nefiind întrunite condiția cazului bine-justificat și a pagubei iminentă.

Reprezentanta APIA M. solicită respingerea recursului și menținerea încheierii prin care s-a dispus suspendarea actelor administrative.

Reprezentanta APIA B. solicită respingerea recursului și păstrarea stării de suspendare a executării actului administrativ atacat.

C. reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Prin încheierea din data de_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M., s-a dispus amânarea soluționării cauzei pentru data de 10 aprilie2013

Completul specializat Cont. Adm. Fiscal nr. 15A Fond, sala 78, ora 11,00, pentru când părțile au termen în cunoștință.

A fost admisă cererea de suspendare formulată de către reclamantă și, în consecință s-a dispus suspendarea executării încheierii nr. 53/2011 emisă de Curtea de Conturi a României și a deciziei nr. 19/2011 emisă de C. de C. a jud. M., până la soluționarea irevocabilă a cauzei.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele

Potrivit prevederilor art. 15 raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi dispusă atunci când sunt întrunite următoarele condiții: existența unui caz bine justificat și pericolul unei pagube iminente.

În speță, instanța a apreciat că a fost îndeplinită condiția cazului bine justificat astfel cum apare el în accepțiunea prevederilor art. 2 lit. din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora prin cazuri bine justificate se înțelege "împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.";

Este îndeplinită de asemenea, și condiția pagubei iminente, avându-se în vedere perturbarea previzibilă gravă a funcționării instituției reclamante, întrucât amploarea activităților puse în sarcina reclamantei este de natură a bloca activitatea curentă a acesteia.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 15 raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004, instanța a dispus suspendarea executării actelor administrativ atacate.

S-a apreciat întemeiată cererea de amânare formulată în cauză.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI PENTRU C. DE C. A J. M.

, solicitând

admiterea acestuia, modificarea încheierii recurate, în sensul respingerii cererii de suspendare.

În motivare pârâta susține că o echipă de auditori publici externi ai Camerei de C. a J. M. a desfășurat, în perioada_ -_, acțiunea privind "Auditul performanței privind implementarea, administrarea și gestionarea programului de identificare și înregistrare a animalelor și a utilizării bazei de date în acordarea subvențiilor și altor forme de sprijin din partea statului" pentru anul 2009, la A. de P. și Intervenții în A. - C. J.

M. din B. M. .

Cu prilejul efectuării auditului financiar s-au constatat nereguli și abateri de la legalitate și regularitate care au fost consemnate detaliat în Procesul verbal de constatare înregistrat sub nr. 4212/_ .

Pentru valorificarea procesului verbal, C. de C. a J. M. a emis Decizia nr. 19/_, prin care a stabilit măsuri de remediere a deficiențelor.

Entitatea auditată a formulat contestație la C. de C. a J. M. . Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de C. a R. a respins contestația formulată de reclamantă, prin încheierea nr. 53/_ .

Ulterior, A. de P. și I. Pentru A. - C. J. M. s-a adresat instanței cu acțiune introductivă, care formează obiectul prezentului dosar, prin care solicită suspendarea executării și anularea în totalitate a Deciziei nr. 19/23 mai 2011 emisă de C. de C. a J. M. și a încheierii nr. 53/_ emisă de Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de

C. a R. .

Prin decizia contestată s-au dispus în sarcina conducerii Agenției de P. și

Pentru A. - C. J. M. mai multe măsuri și anume: "Aplicarea următoarelor măsuri pentru stabilirea întinderii prejudiciilor și
recuperarea acestora:
- conducerea C. ui J. A. P.LA. M. va verifica îndeplinirea condiției de eligibilitate privind lipsa datoriilor restante la bugetul de stat și a datoriilor restante la bugetele locale, pentru toate cererile eligibile, privind
Tribunalul Maramureș, soluționând la termenul de judecată din data de 13 martie 2013 cererea de suspendare, a dispus suspendarea executării încheierii nr. 53/27 iulie 2011, emisă de Curtea de Conturi a României, precum și a
Deciziei nr. 19/2011 a Curții de C. - C. de C. M., până la soluționarea irevocabilă a cauzei.
Consideră că soluția pronunțată de Tribunalul Maramureș, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, este netemeinică și nelegală, drept pentru care solicităm admiterea recursului și modificarea încheierii din data de
13 martie 2013 în sensul respingerii cererii de suspendare pentru motivele pe care le vom dezvolta în cele ce urmează.
În baza art. 304 alin. 1 pct. 9 Cod procedură civilă, înțelege să critice soluția instanței de fond pentru următoarele motive:
1). Instanța de fond în motivarea încheierii atacate, a interpretat greșit prevederile legale invocate în apărarea formulată de C. de C., reținând faptul că în prezentul litigiu ar fi întrunite, cumulativ, ambele condiții de admisibilitate a cererii de suspendare, atât condiția ce vizează cazul bine justificat, cât și cea referitoare la prevenirea unei pagube iminente.
2). Solicită instanței de recurs să observe că, având în vedere în concret natura și conținutul măsurilor a căror suspendare s-a solicitat, prima instanță în mod greșit a dispus suspendarea acestora fără o analiză temeinică și legală a fiecăreia în parte, față de aceea că prin decizia atacată au fost dispuse ca natură, trei tipuri de măsuri distincte.
3). În plus, dat fiind că prin decizia contestată s-au dispus în sarcina intimatei-reclamante măsuri ce constau, în esență, în îndeplinirea unor atribuții de serviciu prevăzute de acte normative în vigoare, rezultă că în prezentul litigiu nu erau întrunite condițiile pentru o eventuală suspendare a actului administrativ atacat, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
4). Dimpotrivă, se impunea de urgență luarea măsurilor stabilite prin Decizia nr. 19/2011 emisă de C. de C. M., atât pentru prevenirea pentru viitor a producerii de prejudicii prin plata de sume necuvenite acordate sub formă de subvenții agricole, cât și pentru recuperarea prejudiciului produs prin acordarea în mod nelegal a sprijinului financiar acordat crescătorilor de animale în cursul anului 2009.
5). În esență prin măsurile dispuse prin Decizia nr. 19/2011 s-a stabilit în sarcina conducerii C. ui J. A.P.I.A. M. să verifice îndeplinirea condiției de eligibilitate privind lipsa datoriilor restante la bugetul de stat și a datoriilor restante la bugetele locale, pentru toate cererile declarate eligibile, privind
26). Solicită instanței de recurs să observe că prin condiția prevăzută de Ordinul
M.A.D.R. nr. 295/2007 "să nu aibă datorii restante la bugetul de stat și la bugetul local, la data solicitării primei, "nu s-a prevăzut și modalitatea prin care să se verifice această condiție de către angajații APIA, declarația pe propria răspundere fiind modul propriu ales de aceasta deși, pentru aceeași operativitate invocată de intimata-reclamantă, ar fi existat posibilitatea impunerii solicitanților de a depune certificatele fiscale care să ateste lipsa datoriilor, așa cum impunea Ordinul M.A.D.R. nr. 295/2007 și așa cum au stabilit și auditorii publici externi ai Camerei de C. M. .
27). Ca urmare, Centrele județene, prin persoanele desemnate, aveau obligația legală de a verifica corectitudinea datelor înscrise în cererea de solicitare a primei pe exploatație și a documentelor anexate acesteia.
28). În schimb, A.P.I.A. - C. J. M. a aprobat și a avizat la plată prime pe exploatația de bovine/ovine/caprine, pentru care nu a efectuat verificarea administrativă a cererilor de solicitare a primei pe exploatație, mai exact nu a verificat veridicitatea declarației pe propria răspundere dată de solicitanți (producători agricoli) cu privire la datoriile restante la bugetul de stat și/sau la bugetul local, la data solicitării primei, deci nu a verificat condiția lipsei datoriilor restante Ia bugetul de stat și la bugetul local, la data solicitării primei.
29). Consecința nerespectării acestei condiții se repercutează și în viitor așa cum este prevăzut de O.U.G. nr. 125/2006 care sancționează solicitanții de subvenții agricoli în sensul că nu mai pot beneficia de sprijin financiar pentru o perioada de 3 ani, conform 12A1 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 125/2006: "(1) Sumele necuvenite acordate sub formă de sprijin se recuperează cu aplicarea dobânzilor și penalităților prevăzute de legislația în vigoare. (2) Persoanele care, prin înscrierea sau atestarea de date ori de situații nereale pe documentele de decontare aferente sprijinului financiar prevăzut în prezenta ordonanța de urgență, au încasat sume de la bugetul de stat în mod necuvenit nu mai beneficiază de sprijin financiar pentru o perioada de 3 ani".
30). În consecință, rezultă încă o dată obligativitatea și necesitatea verificării de către C. J. A.P.I.A. a înscrierilor sau atestărilor de către beneficiarii de prime, de date ori de situații nereale pe documentele de decontare aferente sprijinului financiar, inclusiv faptul că solicitanții nu au datorii restante la bugetul de stat/local, pentru că în caz contrar inclusiv prevederile art. 12A1 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 125/2006 ar fi lipsite de efecte juridice.
31). În mod evident deducem din conținutul textelor de lege invocate, pe de o parte, obligativitatea solicitanților de a nu avea datorii restante la bugetul de stat și/sau la bugetul local, la data solicitării primei. Cu siguranță, această condiție stabilită de legiuitor, nu poate consta doar în formalitatea depunerii unei simple declarații, fără ca aceasta să fie vreodată verificată, pentru că aceasta nu echivalează cu îndeplinirea condiție impuse pentru accesarea subvențiilor agricole.
Pe de altă parte, în mod logic, în condițiile în care informațiile declarate de solicitanți nu sunt verificate de către singura entitate competentă să o facă, aceasta fiind A. de P. și I. Pentru A. - C. județean M., ar fi de neînțeles sensul necesității acestor declarații dacă nu au ca finalitate îndeplinirea condiției impuse pentru accesarea subvențiilor agricole. Mai mult, obligația constatării ajutorului necuvenit, calculul și individualizarea acestuia este a instituției responsabile pentru implementarea ajutoarelor de stat, în speță,
A. de P. și I. pentru A. - C. județean M. .
32). Dincolo de orice discuții cu privire la oportunitatea și utilitatea introducerii acestui criteriu de eligibilitate, respectiv lipsa datoriilor la bugetul de
stat, rămâne doar realitatea existenței acestei condiții cu privire la primele acordate în domeniul zootehnic în anul 2009, astfel că nerespectarea sa conduce în mod direct și nemijlocit la neeligibilitatea cererii de acordare a primei, pe de o parte, iar pe de altă parte există obligația legală a intimatei-reclamante de a face verificările tuturor documentelor depuse de solicitanți.
33). Învederează instanței de recurs că legislația națională din domeniul plăților directe naționale complementare din sectorul zootehnic nu încalcă legislația europeană, având în vedere că nu există o legislație europeană care să impună anumite criterii de eligibilitate sau care să interzică aplicarea criteriului lipsei datoriilor la bugetul local sau de stat, astfel că nu se poate discuta de o
încălcare a legislației europene.
Mai mult din cuprinsul scrisorii transmisă de domnul Jose Manuel Silva Rodriguez - Director general la Direcția Generală de A. și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene prin care se răspunde unei solicitări venite din partea Federației Crescătorilor de Bovine din România (deși scrisoarea în discuție nu ține loc de reglementare legală), chiar în finalul scrisorii de răspuns, domnul Jose Manuel SilvaRodriguez arată faptul că, cităm:"Ca toate acestea, statele membre pot decide să introducă un sistem propriu de gestionare a sprijinului național, în cadrul căruia plățile naționale directe complementare pot fi compensate cu sumele datorate guvernului de către beneficiar, fără autorizarea prealabilă a Comisiei.
În conformitate cu punctul de vedere exprimat mai sus, statul român a decis instituirea acestui criteriu de eligibilitate, fapt care nu numai că nu vine în contradicție cu reglementările europene ci, mai mult, este lăsat la aprecierea sa de către Comisia Europeană.
34). Concluzionând, arătăm că nu pot fi reținute susținerile intimatei- reclamante privind inexistența obligației de verificare a declarațiilor pe proprie răspundere depuse de către solicitanți, din mai multe motive:
- verificarea cererilor de plată (și implicit și a documentelor anexate fiecărei cereri) reprezintă o obligație principală a Agenției de P. și I. pentru A. conform art.3 alin.(l) lit.b) și c) din Legea nr.1/2004;
- neverificarea, prin sondaj, eșantionare sau în orice altă modalitate, a declarațiilor pe proprie răspundere formulate de către solicitanți, lipsește de orice eficiență acest criteriu de eligibilitate, lăsându-1 fără nici o finalitate și permițând acordarea primei și unor solicitanți neeligibili;
- având în vedere că aceste prime se acordă dintr-o sumă globală, stabilită pentru această destinație, neverificarea îndeplinirii acestui criteriu permite acordarea acestei prime unor solicitanți neeligibili, în dauna unora care îndeplinesc toate condițiile de eligibilitate dar care nu ajung să beneficieze de ele, în condițiile epuizării fondurilor alocate, ceea ce conduce la dezavantajarea cesolicitanților care nu au datorii la bugetul de stat/local.
- în condițiile în care prin Ordinul M.A.D.R. nr. 295/2007, prin care s-a instituit ca și condiție de eligibilitate lipsa datoriilor la bugetul de stat/local, nu s-a stabilit solicitarea declarațiilor pe proprie răspundere în dovedirea acestei condiții, intimata-reclamantă nu poate invoca propria culpă în neindeplinirea atribuțiilor de serviciu, respectiv în verificarea declarațiilor pe proprie răspundere date de solicitanți. Verificarea acestei condiții de eligibilitate, indiferent de modul în care intimata-reclamantă înțelegea să o realizeze, de modul în care era reglementată în manualele elaborate în aplicarea Ordinului, era o obligația legală ce-i incumbă acesteia și care are ca finalitate respectarea dispozițiilor Ordinul
M.A.D.R. nr. 295/2007 .
35). În exercitarea atribuțiilor legale constând în verificarea corectitudinii înscrisurilor intimata-reclamantă avea posibilitatea să solicite fie de la
producătorii agricoli, fie de la organul fiscal competent, de documente justificative legale care să ateste dacă solicitanții de prime au datorii față de bugetul de stat și bugetul local, așa cum a procedat la data controlului C. de C. M. și care presupunea aceeași operativitate, și în plus eficiență în verificarea condiției de eligibilitate.
36). De altfel, cadrul normativ în vigoare, și anume Codul de procedura fiscală aprobat prin OG nr.92/2003 posibilitatea autorităților publice de a solicita date și informații de la organele fiscale: art. 112 alin. (1) " Certificatul de atestare fiscală se emite de organul fiscal competent la solicitarea contribuabililor. Certificatul se emite și din oficiu sau la solicitarea altor autorități publice, în cazurile și în condițiile prevăzute de reglementările legale în vigoare. Prevederile art. 11 se aplică în mod corespunzător",ist printre principalele atribuții ale personalului din cadrul APIA, astfel după cum sunt prevăzute de art.3 din Legea nr.1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de P. și I. pentru A., Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală, se află atât cele referitoare la obligația de verificare cât și cea referitoare la obligația de colaborare cu alte instituții, așa cum prevede art.3
":b) asigură verificarea cererilor de plată primite de la beneficiari;
c) autorizează plata către beneficiari în urma verificării cererilor de plată sau îi înștiințează pe aceștia cu privire la eventualele nereguli sesizate, în vederea soluționării acestora;
i) colaborează pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice cu organele administrației publice centrale și locale. "
37). Având în vedere argumentele dezvoltate anterior rezultă cu puterea evidenței că normele legale obligă intimata-reclamanta să verifice îndeplinirea condițiilor de eligibilitate.
În aceste condiții este condamnabilă lipsa de interes și de responsabilitate dovedită de această instituție, lipsa de preocupare pentru aplicarea și respectarea cadrului legal.
38). Cât privește condiția "pagubei iminente", învederăm instanței de recurs că aceasta nu numai că nu este relevată, susținută dar este și nedovedită, prin prisma art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Intimata - reclamantă nu invocă iminența producerii unui prejudiciu material viitor și previzibil în patrimoniul propriu, ci în patrimoniul unor terțe persoane - solicitanții primelor . Or, rezultă cu claritate din dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004 că paguba care trebuie prevenită sau care va fi reparată trebuie să fie proprie persoanei ce se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim.
39). Prin cele susținute, intimata-reclamantă face o confuzie cu privire la persoana vătămată în cauză, întrucât în cauză prin luarea măsurilor de recuperare a sumelor achitate fără suport legal s-a urmărit recuperarea prejudiciului cauzat bugetului statului.
Prin decizia contestată, C. de C. M. a stabilit "prejudicierea bugetului de stat cu suma de 1.185.400 lei reprezentând valoarea estimativă a primelor încasate de proprietarii de animale care nu au îndeplinit cumulativ condițiile de eligibilitate stabilite prin Ordinul M.A.P.D.R. nr. 295/2007, în anul 2009 și 2010, respectiv să nu aibă datorii restante la bugetul de stat și la bugetul local, la data solicitării primei, "ceea ce nu contrazice în niciun fel dispozițiile legale invocate mai sus.
40). Pentru aceleași argumente invocate mai sus, nici susținerile referitoare la gravele disfuncționalități în activitatea autorității prin reanalizarea tuturor declarațiilor sau de modificare retroactivă a procedurilor de lucru, nu pot fi reținute ca pertinente și valabile față de aspectul că acestea reprezintă în fond
atribuțiile proprii de serviciu și care sunt prevăzute și în propria lege de înființare, organizare și funcționare.
41). Mai mult, consideră că nu poate fi invocată supraîncărcarea activității și suprasolicitarea funcționarilor publici, așa cum în mod eronat se invocă de intimata-reclamantă și cum în mod eronat a reținut prima instanță, atât timp cât respectivele activități sunt prevăzute de texte legale în vigoare ca și atribuții de serviciu.
A susține în apărare un volum mare de activitate sau greutățile ce apar în derularea programelor, în condițiile în care toate aceste obligații decurg din prevederile legii, este echivalent cu a nu respecta dispozițiile legale aplicabile, cu a nu executa legea, ceea ce nu poate fi admis de instanța de judecată.
42). În ceea ce privește aspectul penal al abaterii, care de asemenea ar îngreuna activitatea intimatei-reclamante, după cum se susține, precizăm că acest aspect nu condiționează și nu poate constitui un argument care să justifice neaplicarea de către C. J. A.P.I.A. M. a măsurilor de recuperare a subvențiilor acordate producătorilor agricoli care nu îndeplineau condițiile de eligibilitate, ca urmare a înscrierii de date sau situații nereale în documentele de decontare aferente sprijinului financiar acordat.
Pentru realizarea măsurilor dispuse în cazul constatării unor neconcordanțe între datele conținute în documentele primite de la organele fiscale și declarațiile pe proprie răspundere ale proprietarilor, nu există nici un impediment legal ca entitatea auditată să sesizeze organul de urmărire penală competent așa cum prevăd dispozițiile legale, aspect ce nu a fost stabilit de C. de C., cum tendențios sugerează intimate-recurentă.
43). Admițând cererea de suspendare a executării deciziei emise de C. de
C. a J. M., prin care s-a constatat, conform competențelor actuale, faptul că s-au produs încălcări ale legislației și s-au dispus măsuri pentru stabilirea și recuperarea unor prejudicii produse prin abateri de la legalitate și regularitate, ca și suspendarea unor măsuri care încălcau prevederile legale, practic s-a dat gir abuzului în administrație pentru încălcarea legilor care reglementează cheltuirea banului public și a denaturării ideii de legalitate a acestui foarte important segment al unui stat de drept, care este legalitatea în general și legalitatea cheltuirii banului public, în particular. în acest fel a fost golită de conținut activitatea unei instituții fundamentale a statului de drept, care este C. de C., autoritate supremă de control asupra legalității cheltuirii banului public. Aceasta este cu atât mai grav cu cât, conform Legii nr. 92/1994, republicată în octombrie 2008, C. de C. nu mai poate ea însăși să stabilească prejudicii și să procedeze recuperarea lor. Ea poate doar să constate neregulile, în urma cărora evident că s-a produs un prejudiciu și să dispună entității controlate să stabilească întinderea prejudiciului și să acționeze în sensul recuperării acestuia, ceea ce a și făcut în speța prezentă.
44). Totodată, arată și faptul că procedându-se la suspendarea deciziei noastre, aceasta a însemnat, practic, întreruperea luării măsurilor dispuse de Curtea de Conturi a României și de executare efectivă a acestor măsuri pentru o perioadă de timp nedeterminată, deci, inclusiv nerecuperarea banilor publici cheltuiți nelegal o perioadă nedeterminată, dar îndelungată în timp. în acest fel, reiterăm faptul că starea de legalitate în general, și legalitatea cheltuiri banului public, în particular, este grav afectată, consecință pe care nici Curtea de Conturi a României, și sperăm că nici puterea judecătorească nu și-o pot asuma irevocabil.
45). Nu în ultimul rând, solicită ca, la corecta și temeinica soluționare a recursului nostru să aveți în vedere și triplul rol al controlului exercitat de C. de C., conform competențelor și atribuțiilor ce-i revin prin lege, anume: rol
sancționator, rol preventiv și rol educativ. Accentuăm asupra ultimelor două roluri sau perspective ale misiunilor de control financiar, ținând seama și de actuala conjunctură economică nefastă pe care o traversează țara noastră, iar admiterea suspendării executării deciziei noastre, a constituit un prilej nejustificat de satisfacție și de încurajare la nerespectarea legii pentru toate entitățile publice ce le acordă angajaților lor, funcționari publici sau personal contractual, drepturi salariale nelegale, prevalându-se de încheierea, evident nelegală, a unor contracte/acorduri colective de muncă.
Instanțele judecătorești au conturat deja o practică prin care resping acțiunile formulate de entități prin care solicită suspendarea unor acte administrative.
46). Față de cele ce susținute anterior, apreciază că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ pentru suspendarea actelor administrative contestate.
Consideră că măsurile dispuse de C. de C. sunt temeinice și legale, având în vedere misiunea acesteia de a veghea și a garanta legalitatea cheltuirii banului public.
Față de cele ce preced, solicită admiterea recursului, să se modifice încheierea recurată, în sensul respingerii cererii de suspendare a executării Deciziei nr. 19/2011 a Camerei de C. a J. M. și a încheierii nr. 53/_ emisă de Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de
C. a R., până la soluționarea definitivă a litigiului, menținând astfel măsurile dispuse de noi ca temeinice și legale.
Prin cererea de intervenție accesorie A. de P. și I. pentru
A. (A.P.I.A) B.
, prin care înțelege să susțină acțiunea intimatei reclamante A. de P. și I. pentru A. - C. J. M. (A.P.I.A.
- C. J. M. ), prin care a chemat în judecata Curtea de Conturi a României B., și C. de C. a județului M., solicitând instanței respingerea recursului formulat de recurentele pârâte Curtea de Conturi a României si C. de C. a jud. M., ca netemeinic si nefondat.
  În motivare arată faptul că A. de P. și I. pentru A. (A.P.I.A) este instituție publică centrală, aflată în subordinea M. ui Agriculturii și "Dezvoltării Rurale, care funcționează în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de P. și I. pentru A., cu modificările și completările ulterioare, având în subordine la momentul înființării 42 de sucursale județene fără personalitate juridică.
  Prin reorganizarea A.P.I.A., efectuată în baza O.U.G. nr. 89/2007pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de P. și I. pentru A. precum și pentru modificarea O.G. nr. 48/2005 privind organizarea pieței laptelui de vacă, aprobată și modificată prin Legea nr. 93/2008, sucursalele județene A.P.I.A., printre care si sucursala județeană A.P.I.A. M., au dobândit personalitate juridică, transformându-se în centre județene.
  Astfel, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 93/2008 privind aprobarea OUG nr. 89/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2004, s-a modificat art. 4A1 alin. (2) și (3) din Legea nr. 1/2004 astfel: "Centrele județene sunt conduse de directori executivi, numiți prin decizie a directorului general (este vorba despre Directorul General APIA), în conformitate cu legislația în vigoare. Directorii executivi ai centrelor județene au calitatea de ordonatori terțiari de credite, pentru fondurile de la bugetul de stat, cu excepția cheltuielilor prefinanțate și cofinanțate prin schemele de plată FEGA și schemele de plată FEADE".
  Mai arată faptul că, începând cu anul 2007, România acordă în cadrul P. lor Naționale Complementare Directe în sectorul zootehnic, două forme de prime respectiv prima pe exploatația de bovine-primă decuplată de producție stabilită la o dată istorica de referința pentru un număr minim de animale, bovine, indiferent de sex nediferențiate pe tipuri de producție carne sau lapte și primă pe cap de animal la specia ovine /caprine, cuplate de producție, în această categorie încadrându-se numai ovinele femele cu vârsta minimă de un an la data de 31 martie și care au fătat cel puțin o dată, cu obligativitatea menținerii efectivului în exploatație pe o perioada de 90 de zile.
  Criteriile tehnice de mai sus au fost notificate și aprobate de către Comisia Europeană, România fiind autorizată prin decizia Comisiei de acordare a acestor 2 forme de plăți complementare, începând cu anul 2007.
  Anual, Comisia, prin decizie, autorizează condițiile si plafoanele maxime pe care România le poate acorda.
  În baza celor menționate mai sus, România a reglementat prin legislația națională,respectiv prin O.U.G. nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură și OMADR 295/007 pentru stabilirea modului de implementare, a condițiilor specifice și a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți naționale directe complementare în sectorul zootehnic, în acord cu reglementările comunitare în domeniu, condițiile și modalitățile de acordare a celor doua prime.
  Precizează ca OMADR nr. 295/2007 a fost abrogat prin O.M.A.D.R. nr. 98/2010 privind stabilirea modului de implementare, a condițiilor specifice și a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți naționale directe complementare în sectorul zootehnic la speciile ovine/caprine, în acord cu reglementările comunitare în domeniu, care reglementează acordarea primei pe cap de animal pentru speciile ovine/caprine pentru anul 2010.
  De asemenea menționează faptul că prima pe exploatație la specia bovină, începând cu anul 2010 se acordă conform prevederilor unui nou act normativ, respectiv OMADR nr. 215/2010 privind stabilirea modului de implementare, a condițiilor specifice, a criteriilor de eligibilitate și a termenilor de referință pentru aplicarea schemelor de plăți naționale directe complementare în sectorul zootehnic la specia bovina în acord cu reglementările comunitare în domeniu,cu modificările și completările ulterioare.
  România este singurul stat din Uniunea Europeană care a introdus lipsa datoriilor la bugetul de stat și bugetele locale ca o condiție de eligibilitate pentru acordarea primei în cadrul plăților directe complementare în sectorul zootehnic.
  Prin OMADR nr. 108/2011 pentru modificarea și completarea anexei "Modul de implementare, condițiile specifice și criteriile de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți naționale directe complementare în sectorul zootehnic la speciile ovine/caprine, în acord cu reglementările comunitare în domeniu" la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 98/2010, această condiție fiind eliminată.
  In conformitate cu prevederile art. 3, lit. o din Legea nr. 1/2004_ elaborează manuale de proceduri și metodologii în vederea implementării corespunzătoare a atribuțiilor care îi revin".
  APIA C. J. M. a procedat la aplicarea dispozițiilor OMADR 295/007, conform pașilor de lucru și a procedurilor elaborate și aprobate de A. de P. și I. pentru A. (A.P.I.A), înscrise în manualele de proceduri pentru autorizarea plăților directe complementare în sectorul zootehnic.
  Astfel, conform Manualului de procedură privind autorizarea plăților naționale directe complementare - sector zootehnic, pe anul 2009, aprobat prin decizie a Directorului General APIA, secțiunea 1.1 a primului capitol - SCOPUL SI GRUPUL ȚINTA, subpunctele 1.1.1. și 1.1.2.,
  "Prezentul manual se adresează personalului APIA de la nivel județean si central direct implicat în verificarea și aprobarea a cererilor de solicitare a plăților directe naționale complementare. în cererilor de solicitare a plăților naționale directe complementare.
  Acest manual pune la dispoziția personalului A.P.I.A. informațiile necesare privind verificarea administrativă și autorizarea plăților directe naționale complementare în sectorul zootehnic.
  Manualul este utilizat de personalul A.P.I.A. care este implicat în verificarea administartivă în R.N.E. și autorizarea plăților directe naționale complementare - PNDC în sectorul zootehnic.
  Documentul cuprinde descrierea întregului proces de verificare administrativă în R.N.E. și autorizare a cererilor de solicitare a plăților directe naționale complementare, până la stabilirea sumei pentru plată, precum și responsabilitățile personalului implicat în această activitate.
  Respectarea prevederilor acestui manual va asigura o abordare unitară a dispozițiilor din domeniul de referință de către angajații centrelor județene APIA. _".
  Totodată, rugăm instanța de control judiciar să observe la secțiunea I.3.- Instituțiile implicate în proces, faptul că atribuțiile și responsabilitățile sunt separate pe trei nivele - nivel local, județean si central astfel:
  1. organizează activitatea centrului județean în vederea aplicării actelor normative în vigoare, a deciziilor directorului general, precum și a prevederilor prezentului manual de proceduri;
  2. aprobă cererile de solicitare a plăților naționale directe complementare, situațiile centralizatoarele cu beneficiarii și sumele aferente în vederea efectuării plății;
  3. desemnează persoanele pentru control/supracontrol la fața locului.
  Registratura APIA CJ
  1. primește procesele verbale de la centrele locale cu cererile de solicitare a PNDC 2009 generate, le înregistrează în Registrul de intrare - ieșire și le transmite la S. MP împreună cu dosarele cererilor depuse;
  2. primește dosarul cererii, înregistrează în Registrul de intrare-ieșire și emite un bon solicitantului, cu numărul de înregistrare și data pentru cererea depusă dacă este cazul);
  3. transmite dosarele cererilor înregistrate dacă este cazul) la SS. MP;
  4. primește completările depuse de solicitanți la dosarul cererii, le înregistrează și transmite la S. MP;
  5. primește procesele verbale de control la fața locului, le înregistrează și transmite la S. MP;
  6. primește procesele verbale de supracontrol la fața locului, le înregistrează și transmite la S. MP.
  Serviciul ajutoare de stat, măsuri de piață
  1. însușirea prevederilor legale și procedurile de acordare a ajutoarelor de stat (vegetal, zootehnie, ecarisaj, alte forme) și plăților naționale directe complementare - zootehnie, conform manualelor de proceduri;
  2. informarea producătorilor agricoli și distribuirea de material informativ referitor la ajutoarele de stat și plățile naționale directe complementare
- zootehnie;
1. acordarea de consultații profesionale producătorilor pentru completarea cererilor de ajutoare de stat și PNDC - zootehnie;
| d) generarea cererilor PNDC 2009, emiterea bonului de confirmare primire cerere, efectuarea controlului vizual formal al cererii depuse și a documnetelor anexate;
e) verificarea ca cererile pe scheme de sprijin și PNDC - zootehnie să fie însoțite de documentele care fac
dovada îndeplinirii condițiilor de eligibilitate pentru a beneficia de sprijin financiar ;
f)
verificarea administrativă în baza națională de date (RNE);
g)
soluționarea contestațiilor depuse de producătorii agricoli
și
întocmirea răspunsurilor la petiții;
1. solicitarea completării dosarului cererii, în interiorul termenului limită;
2. emiterea situațiilor centralizatoare din " aplicația CNDP zootehnie ";
3. propune aprobarea / respingerea dosarelor ca urmare a verificării administrative și a controlului pe teren (unde este cazul);
4. calculează și propune pentru aprobare la plată sumele cuvenite;
5. întocmește și verifică situațiile centralizatoare pentru sumele aprobate Ui le transmite la APIA central în vederea efectuării plății de către Direcția econimică prin compartimentele specializate ;
6. transmite raportări, monitorizări, situații statistice solicitate de APIA Central și organismele abilitate;
7. întocmește notificările către solicitanți cu privire la diminuarea
/respingerea sprijinului; o) păstrează și arhivează documentele aferente schemelor de sprijin derulate și PNDC - zootehnie; p) răspunde la orice solicitare venită din partea departamentelor din cadrul APIA Central, MAPDR și alte organisme abilitate;
1. participă la instruirile organizate de APIA Central DASS, alte direcții de specialitate și alte organisme abilitate;
2. inițiează instruiri cu personalul din cadrul centrelor locale în vederea aplicării corecte și unitare a prevederilor legale și manualelor de proceduri.
Centrele locale
Șeful C. ui local sau persoana desemnată de acesta:
1. genereză cereri de acordare a PNDC 2009;
2. generează declarația/declarațiile pe propria răspundere;
3. emite bonul de confirmare primire cerere;
1. efectuează controlului vizual formal al documnetelor anexate la cerere;
2. emite procesele verbale cu cererile PNDC 2009 generate zilnic;
3. predă la Registratura APIA - CJ procesele verbale cu cererile PNDC 2009 generate zilnic și dosarele acestora.
De asemenea, în Capitolul II - Procedura detaliată, rugăm onorata instanță să remarce prevederile secțiunii 11.1.4. Fluxul cererii, care cuprind:
1. Generarea cererii din "aplicația CNDP zootehnie" la C. local/C. județean în prezența solicitantului sau înmânarea acesteia solicitantului pentru
  verificare, completare sau anulare a numerelor de identificare din lista animalelor solicitate și semnarea cererii;
2. Generarea declarației/declarațiilor după caz și înmânarea lor solicitantului pentru verificare și semnare;
3. Depunerea de către solicitant a cererii generate din "aplicația CNDP zootehnie", împreună cu documentele anexate;
4. Verificarea existenței semnăturilor pe cerere și documentele anexe, generarea bonului de confirmare primire, semnarea și înmânarea lui solicitantului;
5. Atașarea bonului de confirmare (exemplarul 2) la cererea depusă;
6. Generarea la centrul local a procesului verbal de predare zilnică a cererilor și transmiterea lui împreună cu dosarele cererilor generate către centrul județean al APIA.
7. Transmiterea situației centralizatoare pe specii, cu numărul total de cereri depuse și numărul total JP animale pentru care s-a solicitat primă la DASS, APIA Central în vederea transmiterii la MAPDR.
8. întocmirea situației centralizatore cu cererile depuse și efectivele de bovine, ovine și caprine pentru care se solicită prime pentru anul 2009 de către DASS și transmiterea la MAPDR până pe data de 15 iulie 2008;
9. Generarea și transmiterea către DASS a centralizatoarelor cu numărul total de beneficiari și efectivele eligibile la plata primelor pentru anul 2009 în vederea comunicării la MAPDR;
10. întocmirea de către DASS a centralizatorului cu efectivele eligibile la plata primelor pentru anul 2009 și transmiterea la MAPDR până în data de 15 septembrie 2009 pentru bovine și până în data de 15 octombrie 2009 pentru ovine/caprine, în vederea stabilirii nivelului primei pe exploatație și primei pe cap de animal.
11. Verificarea corespondenței datelor primare(de către verificator) din cerere cu datele introduse în "aplicația CNDP zootehnie" de către operator;
12. Efectuarea controlului administrativ (verificarea în baza de date RNE a ANSVSA ), generarea confirmărilor de procesare RNE-APIA, notificărilor de completare a documentelor lipsă la dosar, înștiințărilor de diminuare/respingere;
13. Controlul pe teren și supracontrolul (pentru exploatațiile de ovine / caprine);
14. Introducerea rezultatelor din procesele verbale de control și rezultatelor din procesele verbale de supracontrol în "aplicația CNDP zootehnie";
15. Emiterea înștiințărilor de respingere/înștiințărilor de diminuare, după caz;
16. Aprobarea cererilor în "aplicația CNDP zootehnie" și emiterea situației centralizatoare(Anexa 3 la OMADR 295/2007), în vederea transmiterii la APIA central, Direcția Ajutoare de stat și subvenții;
17. Emiterea de către DASS a fișierului pentru plată în format excel și transmiterea la Direcția Economică
  - Serviciul plăți pe CD, în vederea generării ordinelor de plată și efectuării plății către beneficiari.
  Așadar, solicită să se observe intercondiționalitatea activităților desfășurate de APIA C. J. Arad și A. de P. și I. pentru A., cu privire la gestionarea acestei măsuri de sprijin, în principal faptul că pe baza centralizatoarelor înaintate de C. J., instituția noastră a procedat la autorizarea și efectuarea plăților către beneficiari.
  Persoanele desemnate din cadrul C. ui J. APIA M. au efectuat, în temeiul prevederilor OMADR 295/2007, verificarea cererilor solicitanților-
  fermieri, conform manualelor de proceduri elaborate de instituția noastră, în care a fost descris întregul proces de autorizare.
  După finalizarea procesului de înregistrare a cererilor, C. J. APIA M. a întocmit centralizatoarele cu numărul de cereri și numărul de animale, în vederea stabilirii prin hotărâre de guvern a nivelului primei pe exploatația de bovine, respectiv pe cap de animal (ovine/caprine),
  Ulterior, în temeiul art. 7 din OMADR 295/2007, situațiile centralizatoare au fost transmise către APIA. In consecință, întregul process de autorizare a fost efectuat în conformitate cu dispozițiile OMADR 295/2007 și a manualelor de proceduri elaborate de instituția noastră, astfel încât o eventuală recuperare a sumelor de bani, măsură la care suntem obligați de autoritățile pârâte s-ar repercuta în mod negativ asupra imaginii de ansamblu a instituției, aceasta funcționând ca un tot unitar, organizat pe trei nivele.
  1. de P. și I. pentru A., conform prevederilor art. 2 alin (1) si alin (2) din Legea nr. 1/2004, este instituția publică responsabilă cu derularea și gestionarea fondurilor europene privind:
1. plățile directe și măsurile de piață;
2. unele măsuri finanțate din fonduri europene pentru agricultură, dezvoltare rurală și pescuit, stabilite prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.
De asemenea, conform prevederilor art. 32, alin. (1) din același act normativ, A. "se desemnează ca autoritate națională competentă responsabilă pentru derularea eficientă, efectivă și transparentă a operațiunilor financiare privind fondurile nerambursabile alocate programelor de informare și promovare a produselor agricole pe piața internă și în țări terțe, precum și pentru monitorizarea și controlul punerii adecvate în aplicare a programelor selectate ".
HG nr. 606/2009 privind aplicarea Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare si a Legii nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de P. și I. pentru A., la art. 1, lit. c) definește în ansamblul său, ca "organism care răspunde de gestionarea eficientă, efectivă și transparentă a asistenței financiare asigurate prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), pentru plățile directe și măsurile de piață și pentru unele măsuri finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)".
De asemenea, aceeași hotărâre, la art. 1, lit.a, stabilește semnificația expresiilor utilizate în textul ei și explică termenul gestionarea asistenței financiare nerambursabile comunitare ca fiind "totalitatea activităților de programare, implementare, monitorizare, raportare, evaluare, contractare, audit, verificare și control tehnic și financiar, efectuare a plăților, certificare, recuperare a sumelor necuvenite, asigurare a funcționării adecvate a sistemelor de management și control, precum și activități de natură financiar-contabilă și activități specifice de coordonare cu privire la instrumentul de preaderare SAPARD, precum și pentru Fondul European de Garantare Agricolă, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și Fondul European pentru Pescuit.
În lumina semnificației termenului de gestionare a asistenței comunitare expusă mai sus, se înțelege că legiuitorul nu a vizat o restrângere a sferei de cuprindere a noțiunii de "gestionare" doar la acțiunile de verificare, efectuare și contabilizare a plăților, ci a vizat toate activitățile care asigură funcționarea adecvată a sistemelor de management ale instituției.
Această interpretare este și în sensul prevederilor comunitare care reglementează statutul Agențiilor de P. și finanțarea Politicii Agricole Comune, respectiv Regulamentul CE 885/2006 de stabilire a normelor de aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 în ceea ce privește autorizarea agențiilor plăți și a altor entități precum și lichidarea conturilor FEGA și FEADR.
Pentru a putea pune în aplicare Politica Agricolă Comună și a gestiona fondurile europene, legislația comunitară prevede obligativitatea statelor membre
de a asigura autorizarea acestor organisme, cu respectarea unor rigori menite să contribuie la înțelegerea rolului unei Agenții de P. și la asigurarea condițiilor necesare funcționării fără deficiențe și sincope.
Astfel, art. 1 din Regulamentul CE 885/2006 prevede că "pentru a fi autorizată, orice agenție de plată, așa cum este definită la articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, trebuie să aibă o structură administrativă și un sistem de control intern care să îndeplinească condițiile stabilite la anexa I din prezentul regulament (denumite în continuare "condiții de autorizare") referitoare la:
(a) mediul intern; (b) activitățile de control; (c) informarea și comunicarea;
(d) monitorizarea. "
Conchide această argumentație prin a reitera rolul extrem de important al APIA în gestionarea fondurilor destinate Politicii Agricole Comune și a sublinia că o instituție nu poate să-și îndeplinească atribuțiile, obiectivele și rolul său fără o capacitate administrativă care să facă posibile acțiunile și activitățile necesare.
APIA nu poate fi înțeleasă ca o sumă de servicii și birouri ci ca un întreg care asiguri îndeplinirea rolului consacrat de legea de înființare, respectiv derularea și gestionarea fondurilor comunitare, o entitate în adevăratul sens al cuvântului, toate formele de sprijin acordate, indiferent de sursa de finanțare (de la Bugetul Național sau Uniunea Europeană) fiind notificate și aprobate de către Comisia UE.
Așadar, pentru toate aceste considerente, solicită admiterea în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de instituție în folosul intimatei reclamante APIA C. J. M. și să respingeți acțiunea de recurs
formulată de recurentele pârâte Curtea de Conturi a României si C. de C. a jud. M. si pe cale de consecință să mențineți ca temeinică si legală încheierea din data de_, pronunțată de Tribunalul Maramureș.
Prin cererea de chemare in judecată depusă pe rolul T. ui M. APIA C. J. M. a solicitat instanței de fond suspendarea executării actelor administrative emise de recurentele pârâte, anume Decizia nr. 19/2011 si încheierea nr. 53/2011.

Prin încheierea din data de_, Tribunalul Maramureș a admis cererea APIA C. J. M., dispunând suspendarea executării Deciziei nr. 19/2011 si încheierii nr. 53/2011, acte administrative emise de către recurentele pârâte.

Susținerile intimatei reclamante au avut la bază prevederile legale in vigoare, astfel:

Conform dispozițiilor legale care reglementează P. le Naționale Directe Complementare (PNDC) - speciile bovină, ovină/caprină, una dintre condițiile de eligibilitate a cererii de sprijin financiar formulată de solicitantul - fermier este: să nu aibă datorii restante la bugetul de stat și/sau la bugetul local";.

În acest sens, documentul care trebuia depus pentru cererea de acordare a sprijinului financiar era declarația pe proprie răspundere dată în baza prevederilor art. 292 - Falsul în declarații - din Codul penal de către solicitantul - fermier privind lipsa datoriilor la bugetul local și /sau la bugetul de stat.

APIA C. J. M. a învederat instanței de fond faptul că prin actele normative în vigoare și cu relevanță în cauză, Centrele Județene A.P.I.A. nu au fost obligate să solicite autorităților statului informații cu privire la

existența/inexistența datoriilor restante la bugetul de stat și/sau la bugetul local,

A.P.I.A. - C. J. M. nefiind instituție abilitată să constate falsul în declarații, faptă ce constituie infracțiune prevăzută și pedepsită de Codul penal

Câtă vreme recurentele pârâte Curtea de Conturi a României și C. de C. a județului M. nu au reținut vreo vinovăție în sarcina A.P.I.A. C. J. M. privitor la modul de gestionare a acestor scheme de sprijin, apreciem că măsurile dispuse pot conduce la îndepărtarea fermierilor de măsurile de sprijin acordate pentru susținerea agriculturii, cu consecințe majore pentru agricultura românească și așa aflată în dificultate.

Așadar, în accepțiunea noastră, Curtea de Conturi a României - C. de C. a județului M., prin actul administrativ atacat, în mod greșit, a constatat și reținut o serie de nereguli în sarcina C. ui J. APIA M. .

Astfel, considerăm că in mod greșit s-a reținut faptul că intimata reclamantă avea obligația de a verifica veridicitatea declarațiilor pe proprie răspundere referitoare la datoriile restante față de bugetul de stat și/sau bugetul local la data limită de depunere a cererilor, invocându-se prevederile art. 121 din

O.U.G. nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, precum și ale O.G. nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010.

Din lecturarea OMADR nr. 295/2007 rezultă cu claritate că personalul APIA nu era ținut să efectueze cercetări suplimentare pentru a stabili veridicitatea declarației privind inexistența datoriilor la bugetul de stat și/sau la bugetul local, această condiție fiind considerată îndeplinită prin simpla depunere a declarației pe propria răspundere.

Prin urmare, în accepțiunea noastră, măsurile stabilite de C. de C. în sarcina intimatei reclamante de a solicita confirmări scrise de la organele fiscale pe plan local și de a reanaliza eligibilitatea cererilor prin prisma existenței datoriilor restante sunt excesive în raport de atribuțiile legale ce incumbau funcționarilor APIA, potrivit prevederilor OMADR nr. 295/2007.

Atâta timp cat Statul si Uniunea Europeană, în calitate de entitate care acordă sprijinul financiar, stabilesc expres condițiile pentru acordarea acestor ajutoare ca și modalitățile de control asupra îndeplinirii condițiilor de eligibilitate a cererilor, considerăm că nici o altă autoritate statală nu poate interveni stabilind alte condiții, după producerea evenimentului, adică după acordarea efectivă a sprijinului financiar.

A interveni la un interval de timp de la acordarea ajutorului financiar, efectuând verificări suplimentare, neprevăzute în legislația si procedurile în vigoare la data acordării sprijinului, înseamnă nu numai a adăuga la lege dar și a aduce grave atingeri stabilității raporturilor juridice.

Din analiza textelor legale în materie și a prevederilor cuprinse în manualele de proceduri elaborate de reprezentanții direcției de specialitate din cadrul APIA, rezultă că funcționarii intimatei reclamante nu au avut atribuții pentru a verifica veridicitatea datelor consemnate de fermieri în declarațiile date pe propria lor răspundere.

Intimata reclamantă a subliniat instanței de fond faptul că suntem în prezența unei declarații date pe propria răspundere, act care rămâne în putere și produce efecte juridice până la data când acest act ar fi anulat în urma judecării și pronunțării unei soluții de condamnare, pentru fals în declarații.

Deci, chiar dacă în urma verificărilor pe care C. J. APIA le-ar întreprinde, s-ar stabili ca o parte sau toți fermierii au ascuns faptul că au avut

datorii la bugetul de stat și/sau local, nu se va putea stabili întinderea prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea pagubelor, această operațiune putând n făcută abia după ce declarațiile date de fermier vor fi constatate a fi false de către instanța de judecată, în urma unui proces penal.

Ori, C. J. APIA M. nu are între atribuțiile stabilite de lege, regulamentele europene si manualele de procedură interne, activități specifice stabilirii faptului dacă declarațiile date de fermieri pe propria lor răspundere corespund sau nu adevărului.

Prin încheierea atacată în prezenta cauză, dată de C. de C., s-a dispus respingerea contestației formulată împotriva deciziei emisă de C. de C.

M., reținându-se în mod greșit faptul că A.P.I.A. avea obligația de a verifica veridicitatea declarațiilor pe proprie răspundere referitoare la datoriile restante față de bugetul de stat și/sau bugetul local la data limită de depunere a cererilor, invocându-se prevederile art. 121 din O.U.G. nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, precum și ale O.G. nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010.

Mai mult, consideră că, în mod greșit, recurentele pârâte au reținut faptul că recuperarea sumelor de bani plătite de instituția noastră fermierilor - beneficiari de PNDC care, la data depunerii cererilor, aveau datorii restante la bugetul de stat și/sau la bugetele locale se efectuează în temeiul O.G. nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, întrucât prevederile O.G. nr. 14/2010 NU SE APLICĂ acestor scheme de sprijin financiar, CI AJUTOARELOR DE STAT (enumerate de legiuitor în acest act normativ - O.G. nr. 14/2010).

Conform art. 13 alin. (1) din O.G. nr. 14/2010, "Se consideră ajutor necuvenit sumele acordate în temeiul prezentei ordonanțe și utilizate pentru alte scopuri decât cele pentru care au fost solicitate, sumele acordate prin înscrierea sau atestarea de către beneficiari a unor date ori situații nereale pe documentele de decontare aferente ajutorului prevăzut în prezenta ordonanță sau cu încălcarea în orice mod a prevederilor prezentei ordonanțe".

Or, sprijinul financiar a fost acordat fermierilor - beneficiari în temeiul

O.U.G. nr. 125/2006 și NU ÎN BAZA O.G. nr. 14/2010 cum în mod greșit au reținut pârâtele C. de C. M. și C. de C., fapt care viciază constatările efectuate și atrag nulitatea absolută a actelor atacate.

Or, sprijinul financiar a fost acordat fermierilor - beneficiari în temeiul

Având in vedere cele de mai sus, solicită instanței de control judiciar să mențină încheierea T. ui M. prin care a fost admisă cererea de suspendare a executării actelor administrative atacate prin cererea de chemare in judecată, apreciind faptul că aceasta îndeplinește cele două condiții de admisibilitate prevăzute de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare.

Consideră că in mod corect instanța de fond a constatat îndeplinirea în cauză a condiției cazului bine justificat, față de împrejurarea existenței în cauză a împrejurărilor legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

În primul rând, abaterile de la legalitate și regularitate "cauzatoare de prejudicii", au rezultat din fapte și împrejurări care nu au fost săvârșite la nivelul APIA - C. J. M. și pentru care nu se poate reține responsabilitatea acestei instituții.

O.U.G. nr. 125/2006, cu modificările și completările ulterioare, nu prevede în sarcina A.P.I.A. "verificarea veridicității declarațiilor beneficiarilor - fermieri, date pe proprie răspundere, referitoare la datoriile restante față de bugetul de stat și/sau bugetul local la data depunerii cererilor", sau solicitarea autorităților locale sau Direcției Generale a Finanțelor P. e județene de date cu privire la existența datoriilor restante ale fermierilor la bugetul local și/sau la bugetul de stat, la data depunerii cererilor.

Revine altor organe ale statului sarcina de a verifica dacă declarațiile pe propria răspundere privind inexistența datoriilor la bugetul de stat sau la bugetul local atestă date sau situații nereale și doar în ipoteza confirmării falsului prin hotărâre judecătorească s-ar putea proceda la recuperarea sprijinului acordat în mod necuvenit.

Referitor Ia prevederile legale aplicabile în ceea ce privește recuperarea sumelor acordate fermierilor, ca PNDC, care au înregistrat datorii restante față de bugetul de stat și/sau bugetul local la data depunerii cererilor, recurentele pârâtele apreciază în mod greșit aplicarea prevederilor O.G. nr. 14/2010 - act normativ neincident în cauză, aceste forme de sprijin fiind reglementate de

O.U.G. nr. 125/2006.

Consideră că invocarea unui text de lege care nu este aplicabil spetei deduse judecații demonstrează o indoială serioasă cu privire la legalitatea actelor administrative contestate.

Cererea de suspendare a executării actelor administrative atacate până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în această cauză, a fost întemeiată și pentru considerentul prevenirii unei pagube iminente, astfel cum termenul de pagubă iminentă a fost definit în art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004 respectiv «un prejudiciu material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau unui serviciu public».

Astfel, prin punerea în executare a prevederilor deciziei atacate, ce implică reanalizarea de către centrul județean APIA din subordine a tuturor cererilor eligibile (aprox. 15.000 de cereri), privind plățile naționale directe complementare (PNDC) în sectorul zootehnic, autorizate de APIA C. J. M. în anul 2009, prin solicitarea oficială a confirmărilor scrise de la organele fiscale locale ale M. ui Finanțelor P. e și de la administrațiile publice locale, s-ar produce grave disfuncționalități în activitatea acestei instituții, prin supraîncărcarea activității și suprasolicitarea funcționarilor publici din cadrul A.P.I.A. - C. J.

M., care se impun a fi evitate prin suspendarea executării actelor administrative atacate.

Recuperarea unor sume aflate în discuție în ceea ce privește existența unor datorii restante la bugetul de stat și/sau bugetele locale la data depunerii cererilor, precum și neregularitatea actului prin care s-a luat această măsură, sunt de natură a crea un dezechilibru, organul de control impunând practic modificarea cu efect retroactiv a procedurilor de lucru ale A.P.I.A., împrejurare ce justifică suspendarea executării actelor administrative atacate.

Apreciază că in mod corect instanța de fond a apreciat ca fiind necesară luarea măsurii de suspendare a executării actelor administrative atacate și pentru a evita iminența producerii unor consecințe materiale și de imagine instituțiilor noastre, ireparabile, considerând că in speță a fost îndeplinită si cea de-a doua condiție prevăzută de Legea nr. 554/2004 .

Instanța de fond retine in considerentele încheierii din data de_ faptul că este de asemenea îndeplinită si condiția pagubei iminente, avându-se in vedere perturbarea previzibilă gravă a funcționării instituției reclamante, întrucât amploarea activităților puse în sarcina reclamantei est de natură a bloca activitatea curentă a acesteia.

Recurentele pârâtele au invocat in cererea de recurs, considerăm in mod eronat, faptul că funcționarii APIA nu si-au îndeplinit atribuțiile de serviciu, raportându-se in mod generic la atribuțiile APIA stabilit prin art. 3 din Legea nr. 1/2004.

Intervenienta solicită instanța de control judiciar să observe înscrisurile depuse la dosarul cauzei, in special manualul de proceduri, in care sunt detaliate toate atribuțiile, sarcinile si responsabilitățile funcționarilor implicați in gestionarea schemelor de sprijin PNDC. Subliniem faptul că manualele de proceduri întocmite de APIA respectă întocmai prevederile legale ale actelor normative specifice domeniului nostru de activitate.

După cum se poate observa, recurentele pârâte nu au indicat onoratei instanțe, pentru că nu există, care erau prevederile legale care stabileau in sarcina APIA obligația de a verifica existența/inexistența datoriilor restante la bugetul de stat și/sau la bugetul local, la data solicitării primei de către solicitanții - fermieri, prevederi pe care APIA să le fi încălcat.

Mai mult, recurentele pârâte afirmă faptul că prin suspendarea executării actelor administrative emise de C. de C. "a fost golită de conținut activitatea unei instituții fundamentale a statului de drept cum este C. de C._ ".

Prin cererea de chemare in judecată, intimata reclamantă a solicitat suspendarea executării Deciziei nr. 19/2011 si a Încheierii nr. 53/_, acte administrative emise de recurentele pârâte, instituția suspendării fiind reglementată in mod expres de Legea nr. 554/2004, APIA C. J. M. apelând la prevederile legale in vigoare si care permit, in mod legal, formularea unei astfel de solicitări.

Opinează că afirmația recurentelor pârâte nu are nicio legătură cu speța dedusă judecații, intimata reclamantă demonstrând cu argumente nelegalitatea si netemeinicia actelor administrative emise de recurentele pârâte.

Prin dispozițiile Legii nr. 554/2004, legiuitorul a reglementat si posibilitatea ca o instanță de judecată să suspende executarea actelor administrative emise de instituțiile publice, indiferent de atribuțiile acestora, deci si cele emise de către Curtea de Conturi a României.

De asemenea, la pag. 11 din cererea de recurs, recurentele pârâte pârâta afirmă faptul că "dacă s-ar proceda la suspendare, aceasta ar însemna întreruperea procedurii de luare a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi a României si de executare efectivă a acestor măsuri, un timp nedeterminat,

inclusiv nerecuperarea banilor publici cheltuiți nelegal o perioadă nedeterminată, dar îndelungată de timp. "

Din moment ce, pe de o parte legiuitorul a calificat aceste acte administrative ca fiind executorii, iar pe de altă parte a prevăzut, la art. 14 si 15 din Legea nr. 554/2004, posibilitatea pârtii vătămate să solicite instanței de judecată suspendarea executării acestora, considerăm că legiuitorul a avut in vedere si posibilitatea "întreruperii procedurii de luare_ si de executare efectivă a acestor măsuri dispuse de C. de conturi ", așa cum se menționează in recursul pârâtelor.

Dreptul de a solicita suspendarea actului administrativ atacat in instanță (sau care urmează a fi atacat) nu reprezintă altceva decât acceptarea de către legiuitor a posibilității ca actul administrativ atacat in instanță să fie anulat si

conștientizarea riscului ca efectul executoriu să genereze prejudicii de natura a nu mai putea fi reparate.

Pentru ca intimata reclamantă să demareze procedurile de recuperare a banilor publici cheltuiți nelegal, așa cum au constatat recurentele pârâte, opinia instituției noastre fiind exprimată, in mod clar, in sensul că APIA a procedat in mod corect, având in vedere prevederile legale, in speța dedusă judecații, considerăm că este imperios necesar ca o instanță de judecată să stabilească dacă intr-adevăr banii publici au fost cheltuiți in mod legal sau nu de către APIA

C. J. M. .

Având in vedere cele de mai sus, solicită respingerea cererii de recurs formulată de recurentele pârâte, ca netemeinică si pe cale de consecință, menținerea ca temeinică si legală încheierea pronunțată de Tribunalul Maramureș, la data de_ .

Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, C. reține următoarele:

Corelând art. 15 cu dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, rezultă că pentru a se dispune suspendarea executării unui act administrativ trebuie îndeplinite următoarele condiții: existența unui act administrativ, parcurgerea procedurii administrative prealabile, prezența unui caz bine justificat și prevenirea unei pagube iminente.

Recursul declarat în cauză antamează ultimele două condiții.

Cât privește condiția existenței cazului bine justificat, C. are în vedere în analiză sensul acestei expresii ce comensurează această condiție dat de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Astfel conform art. 2 alin. 1 lit. t) din lege, prin cazuri bine justificate se înțelege împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

Sub acest aspect trebuie notat, dincolo de modul lapidar în care a fost trecut în revistă de către instanța de fond, că în cererea de suspendare a actului reclamanta a subliniat cu pregnanță că sub aspectul legalității actului suspus suspendării planează suspiciuni privind legalitatea acestuia dat fiind că abaterile de la legalitate și regularitate "cauzatoare de prejudicii"; au rezultat din fapte și împrejurări care aparent nu sunt imputabile reclamantei, nefiind săvârșite de aceasta și pentru care nu i se poate reține responsabilitatea instituției.

Sunt relevante în acest sens prevederile OUG nr. 125/2006 care nu prevăd în sarcina APIA verificarea declarațiilor beneficiarilor - fermieri, date pe proprie răspundere, referitoare la datoriile restante față de bugetul de stat și/sau bugetul local la data depunerii cererilor"; și nici atribuția de a cerere autorităților locale sau Direcției Generale ale Finanțelor P. e M. date cu privire la existența datoriilor restante ale fermierilor la bugetul local și/sau la bugetul de stat, la data depunerii cererilor.

Din această perspectivă, C. reține că din starea de fapt și drept stabilită cu prilejul emiterii actului rezultă aparența de nelegalitatea a cestuia.

Cât privește ultima condiție, C. are în vedere circumstanțiere legală a acesteia în art. 2 alin. 1 lit. ș) din Legea nr. 554/2004 unde se arată că prin expresia pagubă iminentă se înțelege prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.

Trebuie notat sub acest aspect, că dispozițiile de care se prevalează recurenta, cele ale art. 33 alin. 3 din legea nr. 94/1992, impun executarea de îndată a actului administrativ, mai precis în concret obligația de recupera sumele acordate fermierilor care au înregistrat datorii restante față de bugetul de stat și/sau bugetele locale la data depunerii cererilor, ceea ce implică un volum

extrem de mare de muncă care într-o perioadă scurtă de timp poate conduce la grave disfuncționalități î activitatea reclamantei, prin supraîncărcarea activității și suprasolicitării funcționarilor publici, ceea ce poate pune problema reținerii fără echivoc a condiției privind existența împrejurării perturbării previzibile grave a funcționării autorității publice, cu atât mai mult cu cât termenele impuse de autoritate sunt scurte și deci imposibil de respectat.

Rezumând cele ce preced, C. reține că recursul declarat în cauză este nefondat și conform art. 14 și 15 rap. la art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 se va respinge ca atare.

În ceea ce privește cererea de intervenție accesorie, raportat la împrejurarea că aceasta a fost admisă în principiu, pe fond ținând seama de soluția dată recursului, aceasta va fi admisă conform art. 51 din Codul de procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Admite cererea de intervenție accesorie formulată de A. DE P. ȘI I. PENTRU A. B. .

Respinge recursul declarat de pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI împotriva încheierii din data de_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M., pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 iunie 2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

M. D. R. -R. D. L. U.

G. ,

M. T.

Red.L.U./Dact.S.M 2 ex./_

Jud.fond. V. P.

Decizia civilă nr. 6868/2013. Suspendare executare act administrativ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 6868/2013. Suspendare executare act administrativ

f)	verificarea administrativă în baza națională de date (RNE);
g)	soluționarea contestațiilor depuse de producătorii agricoli	și