Decizia civilă nr. 8980/2013. Contencios. Alte cereri
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 8980/_
Ședința publică din data de 24 septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. -I. A. JUDECĂTOR: DP JUDECĂTOR: C. I. GREFIER: D. B.
S-a luat spre examinare recursul promovat recurenții M. Z., P. M.
Z. - PRIN - P. împotriva sentinței civile 1553 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Sălaj pe
intimat SC C. SRL B. având ca obiect obligația de a face pretenții. ( Dosarul nr._ declinat de la Judecătoria Zalău).
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă pentru recurenți, reprezentanta acestora, consilier juridic M. L., cu împuternicire de reprezentare depusă la dosar(f.40), lipsă fiind celelalte părți din litigiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, ocazie cu care se învederează că prezentul recurs se află la primul termen de judecată, cu procedura de citare legal îndeplinită.
Se mai menționează că prin Încheierea de ședință din data de_ a fost admisă cererea de reexaminare formulată de recurenți împotriva cuantumului taxei judiciare de timbru stabilit inițial de instanță și s-a stabilit că recurenții datorează suma de 66,73 lei în solidar și timbru judiciar de 5 lei.
De asemenea, se constată că în data de_ recurenții au înregistrat la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbru judiciar în cuantumul stabilit (f.17,18). În data de_ intimata a înregistrat la dosar întâmpinare în recurs (f.24-
26) la care a atașat înscrisurile de la filele 27-30, reprezentând dovada comunicării întâmpinării recurenților, în aceeași dată, fiind înregistrată la dosar întâmpinarea în original și actele anexă (lizibile).
Verificând din oficiu competența de soluționare a prezentei cauze, Curtea, în temeiul art. 159 ind.1 alin.4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.10 din Legea 554/2004 și art.3 pct.3 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
La interpelarea instanței, reprezentanta recurenților arată că reprezintă M.
Z. și nu P. M. Z., care este o clădire, neavând capacitate procesuală.
Reprezentanta recurenților, consilier juridic M. L. depune la dosar notă de cheltuieli (f.41-42), copia conformă cu originalul după ordinul de deplasare (f.43), nota de calcul de la fila 44 și arată că nu mai are de formulat alte cereri în probațiune. Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, Curtea în temeiul dispozițiilor art.150 C.pr.civ. declară încheiată faza probatorie și acordă cuvântul pe excepțiile invocate în fața instanței de fond și pe recurs.
Reprezentanta recurenților, consilier juridic M. L. solicită instanței admiterea excepției Lipsei capacității procesuale a Primăriei M. Z., care, potrivit dispozițiilor art. 21 coroborat cu art.77 din legea 215/2001 republicată este o structură funcțională, lipsită de personalitate juridică astfel, nu poate sta în instanță având calitatea de intimată. Solicită admiterea și a excepției lipsei calității procesuale pasive a Primăriei M. Z. .
În cazul în care se vor respinge excepțiile invocate, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris, pentru motivele invocate, cu plata cheltuielilor de
judecată în recurs, în conformitate cu nota de cheltuieli depusă la dosar, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și cheltuieli de transport.
C U R T E A:
Prin sentința civilă nr. 1.553 din 28 martie 2013, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Sălaj, s-a admis acțiunea în pretenții formulată de reclamanta SC C. SRL și a fost obligată pârâta P. M. Z., reprezentată prin P., la eliberarea sumei de 9471,93 lei, reprezentând garanția de buna execuție potrivit art.
9.1 din contractul nr. 28099 din_ și aflată intr-un cont la dispoziția Primăriei, deschis de S. C. la Banca Transilvania; a sumei de 3875,45 lei, cu titlu de beneficiu (profit) nerealizat (12,0% pe an), ca urmare a menținerii blocate a sumei, pe perioada cuprinsă între 26 decembrie 2009 - 26 decembrie 2012 și a dobânzilor legale aferente sumelor menționate.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că garanția de
"bună execuție";, stipulată prin "clauzele specifice"; de la pct. 9.1 - 9.3, din contractul de achiziție, are un regim juridic special, bine stabilit de părțile contractante, în sensul că achizitorul are dreptul de a emite pretenții asupra acesteia, în limita prejudiciului cauzat, "dacă și numai dacă"; prestatorul nu își execută, execută cu întârziere sau execută necorespunzător obligațiile asumate prin "prezentul contract";. Astfel, anterior emiterii unei pretenții asupra garanției de bună execuție, achizitorul are obligația de a notifica acest lucru prestatorului, precizând totodată obligațiile care nu au fost respectate și totodată de a restitui garanția de bună execuție, în termen de 14 zile de la plata facturii finale. Or, în speță, instituția pârâtă nu invocă și nici nu a invocat, în condițile stipulate prin contract, nici un prejudiciu legat de buna execuție a contractului din partea societății reclamante, ci a înțeles să utilizeze garanția de "bună execuție";, ca o compensare pentru suma de 3.843,70 euro, ca reprezentând "contravaloarea unor echipamente ofertate dar nemontate";, fiind vorba cu alte cuvinte, despre o plată nedatorată și nu de o despăgubire pentru neexecutarea, executarea cu întârziere sau necorespunzătoare a contractului de achiziție publică.
Dacă pârâta apreciază că montarea acelor echipamente este absolut necesară pentru funcționarea instalațiilor de alarmare antiefracție, are, desigur, la îndemână calea unei acțiuni civile în pretenții (în condițiile în care nu a înțeles să formuleze pretenții asupra garanției de bună execuție, în condițiile stipulate prin clauzele contractuale mai sus arătate, fie pe cale amiabilă, fie printr-o acțiune în răspundere contractuală) și nu era în drept să dispună în mod unilateral asupra garanției de bună execuție, încălcându-și propriile obligații contractuale, întrucât potrivit art. 969 alin.(1) Cod civil, "obligațiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante";. Astfel fiind, în mod corect susține reclamanta că "dacă P. ar fi avut vreun motiv pentru care sa rețină sume din garanția de buna execuție, conform art. 9.3 din contract, era obligată sa ridice pretenții înainte de_ "; arătând totodată că aceasta "a refuzat concilierea transmițând în acest sens adresa 25707/_, în care a precizat că nu considera oportună participarea la conciliere și că solicită pretenții în valoare de 3843,7 euro, sumă pe care însă nu a probat-o în vreun fel cu înscrisuri";.
Din situația de fapt mai sus prezentată pe baza probelor administrate în cauză rezultă așadar că pârâta Primăria Zalău nu și-a executat în mod culpabil obligația asumată la pct. 9.3 din contract, și anume aceea că "achizitorul se obligă să restituie garanția de bună execuție în termen de 14 zile de la plata facturii finale, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenții asupra ei";.
De asemenea, a apreciat instanța de fond ca fiind pertinentă și afirmația că ";urmare a neexecutării culpabile a obligațiilor de către Primărie, C., care este o societate comercială a cărei scop este de a produce profit, nu a putut utiliza suma de 9471,93 rămasă în cont la "discreția" Primăriei. Prejudiciile imobilizării unei sume aparținând de drept unei societăți comerciale care are un plan de afaceri sunt in
cascadă: imposibilitatea plății la timp a salariilor angajaților cu demotivarea acestora si scăderea eficientei in munca, întârzierea plaților către creditori (bancari sau furnizori) cu plata de dobânzi/penalități, și nu in ultimul rând, imposibilitatea rulării banilor in scopul declarat de a aduce profit";. Astfel, beneficiul nerealizat (lucrum cessans) reclamat de societatea C. este ";in valoare de 12% (la nivelul dobânzilor bancare medii) pe an, care trebuie sa se adauge penalităților legale datorate de Primărie, întrucât au întârziat nejustificat și în mod repetat eliberarea garanției de buna execuție aflată la dispoziția sa"; iar cu privire la acest prejudiciu, cauzat prin indisponibilizarea și folosirea fără drept a sumei de 9471,93 lei, reprezentând garanția de buna execuție, instituția pârâtă nu a formulat nici un fel de obiecțiuni.
În drept, conform art. 1073 Cod civil, creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare. Daunele interese pot fi atât compensatorii, (pentru acoperirea prejudiciului suferit) cât și moratorii (pentru întârzierea executării obligației), după cum dispune în mod explicit art. 1082 Cod civil: "debitorul este osândit, de se cuvine, la plata de daune-interese sau pentru neexecutarea obligației, sau pentru întârzierea executării, cu toate că nu este rea-credință din parte-i, afară numai dacă nu va justifica că neexecutarea provine din o cauză străină, care nu-i poate fi imputată"; și respectiv art. 1084 Cod civil: ";daunele-interese ce sunt debite creditorului cuprind în genere pierderea ce a suferit și beneficiul de care a fost lipsit, afară de excepțiile și modificările mai jos menționate";.
În concluzie, față de cele mai sus inserate, tribunalul a admis în tot acțiunea reclamantei astfel cum a fost formulată. Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
Împotriva acestei sentințe pârâții M. Z., P. M. Z. prin P. au declarat recurs
, solicitând instanței admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza pe fond, respingerea cererii reclamantei intimate ca inadmisibilă pe cale de excepție și neîntemeiată pe fond.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7 - 8 C.pr.civ., recurenții susține că cererea reclamantei este vădit nelegală și netemeinică, iar instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la excepțiile invocate de către pârâta recurentă P. M. Z., ele nefiind nici măcar cuprinse ca susțineri invocate de către aceasta. Apoi, sub aspectul redactării, hotărârea recurată a fost pronunțată eronat în dosarul nr._ ale cărui părți și obiect sunt cu totul altele față de cauza asupra căreia poartă soluția instanței.
Referitor la excepții, reiterate și în fata instanței de fond, recurenții au arătat că în baza art.43 Cod pr. civ., invocă lipsa capacității procesuale a Primăriei M. Z. care, potrivit art.21 coroborat cu art.77 din Legea nr.215/2001 republicată, este o structură funcțională, lipsită de personalitate juridică și, în consecință, nu poate să stea în instanță ca pârât sau ca intimat. Cum reclamanta SC C. SRL B. s-a îndreptat împotriva unei structuri fără capacitate procesuală, consideră că se impune respingerea acțiunii ca inadmisibilă.
De asemenea invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei M.
Z. întrucât așa cum reiese din prevederile Contractului de furnizare nr.28099/_, achizitorul este M. Z., persoană juridică de drept public potrivit prevederilor art.21 din Legea nr.215/2001 - a administrației publice și care are drepturi și obligații cu privire la executarea contractului și nicidecum P. M. Z. .
In fapt, arată recurenții, instanța de fond a reținut corect că între cele două părți a existat un raport juridic contractual, că reclamanta-intimată și-a întemeiat cererea pe prevederile acestui contract, însă cu totul eronat a soluționat cauza fără a analiza acest contract cu privire la drepturile și obligațiile părților, la natura contractuală a prejudiciului, cauzat prin nerealizarea corespunzătoare a obiectului contractului - aspect recunoscut de către reclamanta-intimată. Prin urmare nu este vorba de recuperarea plății nedatorate și nici de compensare, cum greșit a reținut instanța, ci de îndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor contractuale de către ambele părți, aspecte
ce trebuiau verificate de către instanța de fond pentru soluționarea prezentei cauze, în acord cu dispozițiilor art.286 alin.(l) din OUG nr.34/2006.
Astfel, instanța de fond a fost investită să cerceteze dacă executantul lucrării pentru a-și putea recupera garanția de bună execuție și-a îndeplinit corespunzător obligațiile contractuale din punct de vedere cantitativ și calitativ, dacă beneficiarul M.
Z. a suferit un prejudiciu ca urmare a modului de executare a lucrării, dacă avea dreptul potrivit prevederilor contractuale să rețină aceste sume din garanția de bună execuție, aspecte ce nu au fost verificate de către instanța de fond.
Mai mult cele ce intrigă în prezenta cauză este faptul că intimata a recunoscut faptul că nu a executat corespunzător lucrarea contractată prin nemontarea unor componente, însă nici acest aspect nu a fost analizat de către instanța de fond, raportat la obligațiile contractuale și situațiile în care beneficiarul poate emite pretenții asupra garanției de bună execuție conform prevederilor art.9.2 din contractul de furnizare nr.28099/_, rrspectiv "Achizitorul are dreptul de a emite pretenții asupra garanției de bună execuție, în limita prejudiciului creat, dacă prestatorul nu își execută, execută cu întârziere sau execută necorespunzător obligațiile asumate prin prezentul contract. " Or, atâta vreme cât executantul a recunoscut că nu și-a îndeplinit corespunzător obligațiile, este evident că a cauzat beneficiarului un prejudiciu constând în valoarea componentelor neinstalate. In această situație reglementată în contract, recurenții consideră că operează răspunderea contractuală a executantului, iar repararea prejudiciului se realizează conform convenției părților, din garanția de bună execuție potrivit art. 9.2 din contractul de furnizare nr.28099/_ . Atâta vreme cât reclamanta-intimată nu este îndreptățită la această sumă, nu este îndreptățită nici la plata altor sume accesorii cum sunt daunele-interese și dobânda legală acordate de către instanța de fond.
In ceea ce privește fondul cauzei, recurenții au arătat că între M. Z. și SC C. SRL s-a derulat Contractul de furnizare nr. 28099/_, prin care aceasta s-a angajat "să furnizeze și să monteze echipamente tehnice pentru alarmare antiefracție la unitățile de învățământ din municipiul Z., inclusiv elaborarea proiectelor de execuție avizate de către serviciul politiei de ordine publică al Inspectoratului de Politie Sălaj pentru fiecare unitate de învățământ aferentă".
Potrivit art. 20 din Anexa 3 "Norme tehnice privind proiectarea și realizarea sistemelor tehnice de protecție și de alarmare împotriva efracției" la HG nr. 1010/2004, instalarea echipamentelor poate începe după obținerea avizului de la organul de poliție competent, pentru proiectul aplicației iar executantul asigură respectarea proiectului avizat. Lucrările executate au fost decontate conform ofertei, pe măsura execuției lor, fără ca proiectele de execuție să fie încă avizate de Inspectoratul de Poliție Sălaj. După avizarea primelor 4 proiecte de execuție s-au constatat diferențe între cantitățile de produse decontate conform ofertei și cele prevăzute în proiectele avizate, motiv pentru care prin adresa nr. 6910/_, recurenții au solicitat executantei SC C. SRL punctul de vedere cu privire la cele constatate, atenționând- o că după avizarea tuturor proiectelor de către Inspectoratul de Poliție Sălaj va prezenta o situație centralizată, iar în cazul în care se va constata că s-au plătit sume în plus față de cele aferente produselor efectiv montate, conform proiectelor avizate, va emite pretenții asupra garanției de bună execuție. Prin adresa nr. 22908/_, recurenții au înaintat executantei SC C. SRL situația centralizată întocmită de către dirigintele de șantier a constatărilor făcute de către noi, împreună cu reprezentantul Inspectoratului de Poliție Sălaj privind echipamentele montate în baza contractului.
Potrivit acesteia rezultă că furnizorul/prestatorul a încasat în plus suma de 3.843,70 euro, reprezentând contravaloarea unor echipamente ofertate dar nemontate, motiv pentru care i-am solicitat returnarea sumei, în caz contrar fiind nevoiți a emite pretenții asupra sumei constituite ca garanție de bună execuție, potrivit art. 9.2 din contract. Prin adresele nr. 1059/_ înregistrată la noi cu nr. 24046/ _
. si nr.1149/_ înregistrată sub nr.25819/_ . SC C. SRL recunoaște că a
încasat în plus o sumă de bani, dar menționează că aceasta este de 2.450 euro, tară TVA. Pentru deblocarea situației privind modul diferit de apreciere a sumelor încasate în plus, recurenții au propus furnizorului, prin adresa nr. 26274/_, să accepte o verificare în teren, a situației împreună cu reprezentantul Inspectoratului de Poliție Sălaj. Propunerea a fost refuzată, conform răspunsului primit, respectiv adresa nr. 1190/_, înregistrata la noi cu nr. 26802/_ . Față de cele menționate, recurenții consideră că sunt îndeplinite cerințele art. 9.2 din contractul nr. 28099/_
, respectiv: furnizorul/prestatorul a creat un prejudiciu prin încasarea unor sume necuvenite, aferente unor produse din oferta tehnică care nu au fost furnizate și montate, lucru pe care îl recunoaște; a fost notificat asupra emiterii recurenților de pretenții asupra garanției de bună execuție; a refuzat participarea la inventarierea în teren a problemelor în discuție; și-a executat necorespunzător obligațiile asumate prin contract.
Prin urmare, potrivit adresei nr.20679/_, recurenții au solicitat Băncii Transilvania Sucursala B. virarea sumei de 9471,93 lei cu titlu de prejudiciu din garanția de bună execuție, solicitare onorată de către bancă. În concluzie, arată recurenți, au ridicat pretenții asupra garanției de bună execuție a contractului, întrucât SC C. SRL nu și-a îndeplinit corespunzător obligațiile contractuale asumate, încasând o sumă în plus față de ce a executat sau prestat. Acest fapt este recunoscut chiar de către creditoare, conform adresei nr.1059/_ .
Reclamanta S. C. S. B. a depus întâmpinare
prin care a solicitat respingerea recursului și a excepției formulate și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate. În privința excepției, respectiv a lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Z., a invocate prev. art. 62 alin. 1 rap. la art. 77 din Legea nr. 215/2001 potrivit cărora P. duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, astfel că P. poate sta în justiție în calitate de pârâtă. Pe fondul cauzei, se arată că dacă P. ar fi avut vreun motiv pentru care să rețină sume din garanția de bună execuție, acestea trebuia realizată în termen de 14 zile de la plata facturii finale, respectiv până la_, conform art. 9.3 din contract, dar nu există nici un înscris anterior acestei date prin care primăria să fi ridicat pretenții asupra garanției de bună execuție.
Analizând recursul formulat din perspectiva motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind fondat din următoarele considerente
:
Atât prin întâmpinarea depusă în fața primei instanțe (f. 20) cât și prin recursul declarat recurentul M. Z. a invocat în mod repetat excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Primăriei Z., precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei unice pârâte. Dintr-o regretabilă omisiune prima instanță a intrat direct în analiza fondului cauzei fără a soluționa atât într-o ordine firească și procedural impusă de art. 137 din vechiul C.p.c. excepțiile peremptorii invocate și deduse astfel judecății. Omisiunea va fi cenzurată de către instanța de recurs care reține faptul că primul motiv de recurs are ca obiect reinvocarea celor două excepții nesoluționare de către judecătorul fondului.
În situația concretă a concursului dintre cele două excepții, instanța de recurs apreciază că primează excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei P.
C., deoarece în lipsa acestei capacități nu se poate discuta de calitate procesual pasivă în cadrul raportului juridic dedus judecății.
Analiza excepției invocate relevă și temeinicia acesteia. Astfel, reclamanta intimată a chemat în judecată Primăria Zalău, entitate fără personalitate juridică. Potrivit art. 77 din Legea 215/2001,, P. ul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului co nstitu ie o structu ră
fu n cțion a lă cu a ctivita te pe rma n en tă
, denumită primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale,,. În consecință, primăria este doar o structură funcțională și nu o instituție distinctă de cei care o
compun, nu are personalitate juridică și în consecință nu poate avea drepturi și obligații proprii în plan material sau procesual.
Dimpotrivă, potrivit art. 23 din același act normativ ,,Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive,,. Doar aceste entități au personalitate juridică proprie cu consecințe în plan procesual.
Reclamanta nu și-a precizat cererea nici după depunerea întâmpinării în fața primei instanțe prin introducerea în cauză a instituției cu personalitate juridică și calitate procesuală, situație în care pentru toate argumentele enunțate instanța va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a PRIMĂRIEI M. Z. și în consecință, în baza art. 304 alin. 1 punctul 9 Cpc, va admite recursul declarat de către M. Z. prin P. împotriva sentinței civile 1.553 din 28 martie 2013, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Sălaj, pe care o va modifica potrivit dispozitivului în sensul că va respinge acțiunea formulată de reclamanta S. C. S.
B., în contradictoriu cu pârâta P. M. Z., ca urmare a admiterii excepției lipsei capacității procesuale.
În baza art. 274 alin. 1 C.p.c., instanța va obliga intimata aflată în culpă procesuală S. C. S. să plătească recurentului M. Z. suma de 160,46 lei cheltuieli de judecată în recurs, cu titlul de taxă de timbru, timbru judiciar și cheltuieli de deplasare ale consilierului juridic.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a PRIMĂRIEI M.
Z. și în consecință:
Admite recursul declarat de către M. Z. prin P. împotriva sentinței civile 1.553 din 28 martie 2013, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Sălaj, pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanta S.
C. S. B., în contradictoriu cu pârâta P. M. Z., ca urmare a admiterii excepției lipsei capacității procesuale.
Obligă intimata S. C. S. B. să plătească recurentului M. Z. suma de 160,46 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 septembrie 2013.
PREȘEDINTE, A. -I. A. | JUDECĂTOR, DP | JUDECĂTOR, C. I. |
GREFIER, D. B. |
Red.A.A.I./_ .
Dact.H.C./3 ex. Jud.fond: M. S. .
