Decizia civilă nr. 9043/2013. Contestație act administrativ fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 9043/2013
Ședința publică de la 26 Septembrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE L. U.
Judecător M. D. Judecător M. B. Grefier M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta D. G. A F.
P. C. N., împotriva sentinței civile nr. 6158/_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., în contradictoriu cu reclamanta SC T. T. S. și pârâta A. F. P. A M. C. N., având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru pârâta intimată SC T. T. S., avocat Stanca I. A., cu delegație la dosar.
Având în vedere că la data prezentului termen d-nul judecător R. -R.
D. lipsește din instanță, pentru soluționarea cauzelor repartizate completului de judecată 4R, din a cărui compunere face parte, la acest termen de judecată, conform dispozițiilor art. 98, alin. 6 din ROIIJ, întregirea completului s-a făcut prin participarea d-nei judecător M. B., conform procesului-verbal din data de_, colaționat la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul este scutit, părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar la dosar s-a depus întâmpinare.
Nemaifiind alte cereri de solicitat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentanta pârâtei intimată solicită respingerea recursului și menținerea soluției de suspendare. Cheltuielile de judecată urmează a fi solicitate pe cale separată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 6158/_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. T. T. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtele Administrația F.
P. pentru Contribuabili Mici și Mijlocii C. și D. G. a F. P. a județului C. .
S-a anulat în parte Decizia nr. 679/_ privind soluționarea contestației reclamantei, emisă de D. G. a F. P. a județului C. .
S-a anulat în parte Decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr. 8267 emisă de Administrația F. P. pentru Contribuabili Mijlocii C. la
data de_, respectiv în ceea ce privește suma de 209.226 lei menținută prin decizia de soluționare a contestației.
S-a dispus suspendarea executării deciziei de impunere până la soluționarea irevocabilă a cauzei.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Decizia de impunere nr. 1164/_ emisă de pârâta D. G. a
F. P. a județului C. s-au stabilit în sarcina reclamantei S.C. T. T.
S.R.L. obligații fiscale suplimentare de plată în cuantum total de 3.525.538 lei, după cum urmează: 1.116.486 lei impozit pe profit, 1.019.375 lei majorări de întârziere aferente impozitului pe profit, 249.105 lei taxa pe valoare adăugată, 225.637 lei majorări de întârziere aferente taxei pe valoarea adăugată, 536.553 lei impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți persoane juridice
nerezidente, iar 378.382 lei majorările de întârziere aferente acestuia (filele 181- 187).
Prin Decizia nr. 22/_ emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală, D. G. de Soluționare a Contestațiilor s-a admis în parte contestația reclamantei împotriva deciziei de impunere, care a fost desființată în ceea ce privește impozitul pe profit în sumă de 977.536 lei, majorările și penalitățile de întârziere aferente impozitului pe profit în sumă de 806.587 lei, impozitul pe venitul persoanelor juridice nerezidente în sumă de 536.553 lei și majorările de întârziere aferente acestuia și s-a dispus efectuarea unei noi verificări a aceleiași perioade și acelorași obligații bugetare; de asemenea, s-a admis parțial contestația și cu privire la suma de 88.105 lei reprezentând majorările și penalitățile de întârziere aferente impozitului pe profit stabilit suplimentar pentru anul 2009, TVA stabilită suplimentar pentru perioada 2005- 2009 și majorările și penalitățile de întârziere aferentei acestuia (filele 140-179).
În același timp, prin Sentința civilă nr. 366/_
a Curții de Apel C., pronunțată în dosarul nr._, s-a admis solicitarea reclamantei și s-a dispus suspendarea executării Deciziei de impunere nr. 1164/_ p ân ă l a pro nunț are a
ins tanțe i de f ond
(filele 21-22). Această soluție a fost menținută prin Decizia nr.148/_ a Înaltei Curți de C. și Justiție (filele 24-26).
Instanța de fond, respectiv Curtea de Apel C., s-a pronunțat la data de _
, prin Sentința civilă nr. 484/2012 din dosarul nr._ (filele 32-42).
Ca urmare a reverificării dispuse, D. G. a F. P. a județului
C. a emis Decizia de impunere nr. F-CJ-1129/_ privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală în sarcina societății, în sumă totală de 2.124.652 lei, reprezentând impozit pe profit în cuantum de 969.985 lei, dobânzi de 802.055 lei, penalități de 1.645 lei, impozit nerezidenți în cuantum de 222.839 lei și dobânzi de 128.128 lei (filele 133-138).
Prin Decizia nr. 451/_ a aceleiași pârâte s-a respins ca neîntemeiată contestația formulată de S.C. T. T. S.R.L. împotriva acestei decizii pentru suma de 1.773.685 lei, s-a desființat parțial decizia de impunere cu privire la suma de 350.967 lei reprezentând impozit pe veniturile persoanelor juridice nerezidente și dobânzi de întârziere, urmând ca organele de inspecție fiscală să procedeze la o nouă verificare a aceleiași perioade și obligații bugetare (filele 120-131).
Reclamanta a obținut și de această dată suspendarea executării Deciziei de impunere și a raportului de inspecție fiscală până la pronunțarea instanței de fond, prin Sentința civilă nr. 72/_ pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ (filele 28-31).
Dosarul care privește fondul contestației nu a fost încă soluționat.
Prin Decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr. 8267/_ emisă de Administrația F. P. pentru Contribuabili Mici și Mijlocii C. s-a
stabilit în sarcina reclamantei obligația de plată a sumei de 245.046 lei reprezentând accesorii, din care suma de 209.352 lei reprezentând dobânzi întârziere impozit pe profit și suma de 35.361 lei dobânzi întârziere impozit pe veniturile persoanelor juridice nerezidente (filele 19-20).
Cu respectarea art. 205 și urm. din Codul de procedură fiscală, reclamanta a formulat contestație împotriva acestui act administrativ fiscal, admisă în parte prin Decizia nr.679/_ a Direcției Generale a F. P. C., respectiv cu privire la suma de 35.361 lei reprezentând dobânzi întârziere impozit pe veniturile persoanelor juridice nerezidente (filele 13-17); societatea solicită acum în contenciosul administrativ anularea parțială a deciziei de soluționare a contestației, cu privire la soluția de respingere a contestației privind dobânzile de întârziere impozit profit.
Sub acest aspect, pârâtele apreciază că sunt aplicabile dispozițiile art. 119 alin. 1 și art. 120 alin. 1 din Codul de procedură fiscală privind dobânzile de întârziere aferente debitului stabilit prin Decizia de impunere nr. F-CJ-1129/_
.
Potrivit art. 14 alin. 4 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, "Hotărârea prin care se pronunță suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare
";.
Apoi, art. 215 alin. 3 din O.G. nr. 92/2003 prevede că "În cazul suspendării executării actului administrativ fiscal, dispusă de instanțele de judecată în baza prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, toate efectele actului administrativ fiscal sunt suspendate până la încetarea acesteia";.
Din coroborarea acestor texte legale D. G. a F. P. a județului C. însăși arată că efectul suspendării executării titlului de creanță constă în încetarea oricărei forme de executare pe perioada cât plata debitului principal care le generează este suspendată. Tocmai de aceea - arată pârâta - s-a procedat la calculul obligațiilor fiscale accesorii pentru perioada _ -_ , această din urmă dată fiind cea la care s-a dispus suspendarea executării debitului principal (stabilit prin Decizia nr. F-CJ-1129/2011).
Tribunalul a apreciat că pârâtele nu au dat eficiență până la capăt principiului enunțat chiar de ele, aceluia că nu se calculează obligații fiscale accesorii pe perioada suspendării executării actului administrativ fiscal pentru obligațiile fiscale principale stabilite prin acest act, obligațiile fiscale accesorii putându-se calcula până la data admiterii cererii de suspendare a executării actului administrativ fiscal prin care s-a stabilit obligația fiscală principală.
Astfel, după cum a arătat deja, impozitul pe profit datorat de reclamantă a fost inițial stabilit prin Decizia de impunere nr. 1164/_, a cărei executare a fost suspendată la data de_ . Decizia a fost suspendată în întregime și anterior anulării parțiale prin decizia de soluționare a contestației. Or, din dispozițiile art. 215 mai sus citate reiese că toate efectele actului administrativ fiscal sunt suspendate până la încetarea suspendării, deci inclusiv accesoriile aferente debitului principal.
Această suspendare a fost apoi dublată de suspendarea executării Deciziei de impunere nr. F-CJ-1129/_, decizie emisă ca urmare a reverificărilor dispuse prin Decizia nr. 22/_ de soluționare a contestației reclamantei și vizând - din nou - impozitul pe profit datorat de reclamantă.
Dacă pârâtele țin cont de această suspendare, nu au motivat de ce nu au avut în vedere și suspendarea inițială, inclusiv a impozitului pe profit datorat de reclamantă.
În același sens, art. 218 alin. 3 din Codul de procedură fiscală, în vigoare la data emiterii Deciziei nr. F-CJ-1129/2011, prevede în mod expres că "În situația atacării la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă potrivit alin. (2) a deciziei prin care s-a dispus desființarea, încheierea noului act administrativ fiscal ca urmare a soluției de desființare emise în procedura de soluționare a contestației se face după ce hotărâre a judecătorească a
rămas definitivă și irevocabilă
";, iar pârâtele nu au respectat acest text de lege. Or, dacă decizia de impunere privind debitul principal se poate emite doar după soluționarea irevocabilă a cauzei, cu atât mai mult decizia privind accesoriile trebuie să respecte dispoziția legală citată.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 218 din Codul de procedură fiscală raportat la art. 18 din Legea nr. 554/2004, s-a admis prezenta cerere și s-a anulat în parte Decizia nr. 679/2012 privind soluționarea contestației reclamantei și Decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr. 8267/2012, în ceea ce privește suma de 209.226 lei menținută prin decizia de soluționare a contestației.
S.C. T. T. S.R.L. solicită să se dispună și suspendar ea executării
deciziei de impunere
până la soluționarea irevocabilă a cauzei.
Potrivit art. 15 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, "Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. _";, iar motivele la care se face referire sunt cazul bine justificat și prevenirea unei pagube.
Potrivit definiției legale, sunt cazuri bine justificate "împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ";, iar paguba iminentă constă în prejudiciul material viitor și previzibil (art. 2 alin. 1 lit. t și ș din Legea nr. 554/2004).
De asemenea, fiind vorba despre un act administrativ fiscal, conform art. 215 alin.2 din O.G. nr. 92/2003, partea interesată are obligația de a depune o cauțiune în cuantumul stabilit de instanță, legea indicând doar nivelul maxim al acesteia.
În primul rând, s-a reținut atât îndeplinirea cerinței formale de urmare a procedurii de contestare a actului administrativ fiscal, cât și depunerea cauțiunii în suma de 2.092,26 lei fixată în cursul procesului (fila 191).
Apoi, în condițiile admiterii cererii, este evident că instanța a apreciat că este întrunită și cerința cazului bine justificat impusă de lege.
De asemenea, reclamanta a justificat necesitatea prevenirii unei pagube iminente, prejudiciul material în caz de punere în executare a deciziei de impunere constând în pericolul declanșării procedurii de insolvență, raportat la cuantumul sumei stabilite prin decizie, și fiind imediat și previzibil.
Pentru acestea, considerând că solicitarea reclamantei întrunește condițiile art. 15 din Legea nr. 554/2004, instanța a dispus suspendarea executării deciziei de impunere până la soluționarea irevocabilă a cauzei.
În temeiul art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă, s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. A F.
P. A JUDEȚULUI C.
solicitând modificarea hotărârii in baza art.304 pct. 8, 9 din Codul procedura civila, in sensul respingerii acțiunii, precum si a cererii de suspendare a deciziei de impunere.
În dezvoltarea motivelor de recurs, a arătat recurenta că, astfel cum rezulta din cuprinsul actelor existente la dosarul cauzei accesoriile in suma de 244.587 lei calculate prin decizia de calcul accesorii nr.8267/_, sunt aferente unor debite reprezentând impozit pe profit si impozit nerezidenti, stabilite printr-un alt
act administrativ fiscal, respectiv Decizia de impunere nr.F-Cj 1129/_, act administrativ atacat de către reclamanta, prin contestația depusa anterior la
D.G.F.P.C. sub nr.52460/22.ia.2011.
Pe calea procedurii prealabile aceasta contestație a fost soluționata de către organul competent de soluționare din cadrul D.G.F.P.C., in cauza fiind emisa Decizia nr.451/_, prin care s-a dispus respingerea ca neîntemeiata a contestației pentru suma de 1.773.685 lei iar, pentru suma de 350.967 lei s-a dispus desființarea parțiala a Deciziei de impunere nr. F-CJ 1129/_ pentru suma de 350.967 lei, reprezentând impozit pe veniturile persoanelor juridice nerezidente si dobânzi de întârziere.
Debitele de mai sus si accesoriile aferente, au fost stabilite in urma unei reverificări dispuse prin Decizia nr.22/_ emisa de D. G. de Soluționare a Contestațiilor din cadrul ANAF, cu ocazia contestației depuse de societate împotriva Deciziei de impunere nr.1164/_, reverificare efectuata pentru aceeași perioada si aceleași surse.
Anterior soluționării contestației împotriva Deciziei de impunere nr.F-Cj 1129/_, prin acțiunea in contencios administrativ formulata, reclamanta a solicitat instanței de judecata competenta suspendarea executării Deciziei de impunere nr.F-Cj 1129/_ si a Raportului de inspecție fiscala nr.F-CJ 1043/_ . cu privire la obligațiile fiscale suplimentare de plata in suma de 2.124.652 lei reprezentând impozit pe profit si impozit pe nerezidenti, cu accesoriile aferente, pana la pronunțarea instanței de fond, in baza art. 14(1) din Legea nr.554/2004, coroborat cu art.7 si art.1 din același act normativ si art.209 Cod procedura fiscala.
Prin sentința civila nr.72/2012 pronunțata in dosarul nr.1._ Curtea de Apel C., in ședința publica din data de_, a dispus "suspendarea executării Deciziei de impunere nr.F-Cj 1129/_ si a Raportului de inspecție fiscala nr.F-CJ 1043/_, cu privire la obligațiile fiscale suplimentare in suma totala de 2.124.652 iei[...]pana la pronunțarea instanței de fond."
Respectând dispozițiile legale incidente precum si hotărârea instanței de judecata, organele fiscale din cadrul A.F.P.Contribuabili Mijlocii C., constata neplata la data de_ a obligației petentei, privind debitele in suma totala de 1.192.824 lei (969.985 lei+222.839 lei) la sursele impozit profit si impozit nerezidenti, aferent perioadei_ -_, au stabilit pentru aceste debite, conform Deciziei referitoare la obligațiile de plata accesorii nr.8267/_, dobânzi de întârziere in suma de 244.587 iei.
Prin urmare, calculul acestor accesorii s-a oprit la momentul pronunțării hotărârii judecătorești de suspendare a executării actului administrativ.
Potrivit dispozițiilor art.119-120 Cod procedură fiscală, pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor de piață, se datorează după acest termen dobânzi și penalități de întârziere." (....)
"Dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până ia data stingerii sumei datorate inclusiv. [...] (7) Nivelul dobânzii de întârziere este de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere și poate fi modificat prin legile bugetare anuale."
Totodată, potrivit prevederilor art.22 alin.c) si d) Cod procedura fiscala, prin obligații fiscale, se înțelege:"_ c) obligația de a plăti la termenele legale impozitele, taxele, contribuțiile șl alte sume datorate bugetului general consolidat;
d) obligația de a plăti dobânzi, penalități de întârziere, aferente impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite obligații de piață accesorii; [...]"
Potrivit dispozițiilor legale citate, un contribuabil datorează bugetului de stat dobânzi de întârziere "pentru neachitarea ia termenul de scadenta de către debitor a obligațiilor de plata", obligații de plata suplimentare, care se calculează pentru perioada, cuprinsa intre termenul de scadenta a debitului si pana la data stingerii sumelor datorate.
De asemenea, conform art.14(4) din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările si completările ulterioare, potrivit căruia: "hotărârea prin care se pronunță suspendarea este executorie de drept Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare. [...]" Aceste dispoziții legale trebuie coroborate cu prevederile art.215(3) din O.G.nr.92/2003 R privind Codul de procedura fiscala, cu modificările si completările ulterioare, care arata: [...] (3) în cazul suspendării executării actului administrativ fiscal, dispusă de instanțele de judecată în baza prevederilor Legii nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, toate efectele actului administrativ fiscal sunt suspendate până la încetarea acesteia. [...]"
Asa cum a menționat in cuprinsul deciziei emise pe calea procedurii prealabile potrivit dispozițiilor legale mai sus citate rezulta ca, efectul suspendării executării titlului de creanța consta in incetarea oricărei forme de executare pe perioada cat plata debitului principal care le generează este suspendata.
Prin urmare, accesoriile contestate au ca baza de calcul debitele ce au făcut obiectul Deciziei de impunere nr.F-Cj 1129/_, titlu de creanța a cărui executare a fost suspendata prin sentința civila nr.72/2012 pronunțata la_, executorie de drept, pana la pronunțarea instanței de fond asupra anularii acestuia.
Faptul ca instanța a suspendat executarea deciziei de impunere mai sus amintite, nu inseamna ca a exonerat societatea de la plata debitelor constatate de inspecția fiscala, ci a dispus ca, in baza respectivei decizii de impunere, nu se poate incepe executarea silita pana la pronunțarea instanței pe fond asupra anularii acesteia.
Din cele prezentate anterior rezulta ca nu se calculează obligații fiscale accesorii pe perioada suspendării executării actului administrativ fiscal pentru obligațiile fiscale principale stabilite prin acest act, obligații fiscale accesorii putandu-se calcula pana la data admiterii cererii de suspendare a executării actului administrativ fiscal, prin care s-a stabilit obligația fiscala principala.
Prin Decizia de calcul accesorii nr.8267/_, contestata, aferent debitelor la impozit pe profit si impozit nerezidenti, in suma de 969.985 lei, respectiv 222.839 lei, pentru care s-a dispus suspendarea, si care sunt la data prezentei suspendate la executare, au fost calculate dobânzi de intarziere, pe perioada_ -_, perioada ulterioara celei din Decizia de impunere nr.F-Cj 1129/_ .
Începând cu data de_, pentru aceste debite, organele fiscale nu au mai calculat accesorii, dobânzile si penalitățile de intarziere stabilite pentru perioada_ -_, fiind aferente plații cu intarziere a contribuțiilor salariale (CAS angajator, CAS angajați, contribuție individuala asigurări șomaj angajați, contribuție sănătate angajator, contribuție sănătate asigurați etc.).
Având in vedere ca, prin Sentința civila nr.72/2012 a Curții de Apel C., s- a dispus suspendarea executării debitelor care au stat la baza calculului de accesorii in suma de 244.587 lei, si nu anularea acestora, se retine ca, organele fiscale au calculat, in mod corect si legal, aceste accesorii, pana la data suspendării executării actului administrativ fiscal pentru obligațiile fiscale principale (_ ).
Prin urmare, chiar daca instanța s-a pronunțat asupra suspendării executării debitelor la impozit pe profit si impozit pe nerezidenti, stabilite prin
Decizia de impunere nr.F-Cj 1129/_, aceste debite sunt datorate la plata de către petenta, pana la data anularii lor de către instanța, prin soluție definitiva si irevocabila.
Excepție face debitul in suma de 222.839 lei reprezentând impozit nerezidenti, pentru care, prin Decizia nr.451/_ emisa in soluționarea contestației depuse împotriva Deciziei de impunere nr.F-Cj1129/_, s-a dat soluția de desființare.
Întrucât, pentru debitul in suma de 969.985 lei la impozit pe profit, prin Decizia nr.451/_, s-a dispus soluția de respingere, acest debit fiind menținut ca datorat, in sarcina reclamantei pe cale de consecința fiscala, si potrivit principiului de drept "accesoriul urmează principalul" societatea va datora si accesoriile aferente in suma de 209.226 lei, calculate, in funcție de perioadele si cotele procentuale din Anexa la decizia de calcul accesorii contestata, prezentate anterior.
2) Tinand seama de toate aceste considerații apreciază ca soluția instanței de fond este eronata si in privința cererii de suspendare instanța înlăturând motivele invocate prin întâmpinare, fara a retine nici un considerent concret, reținând numai condiția depunerii cauțiunii in cuantumul fixat de instanța de judecata.
Concluzia la care ajunge prima instanța este rezultatul unei analize subiective a situației existente in cauza, convingerea acesteia fiind formata in baza unor raționamente greșite, având in vedere nici una din condițiile prevăzute de dispozițiile art 14, respectiv art.15 din Legea 554/2004 nu sunt întrunite in speța:
În ceea ce privește existenta unui caz bine justificat, apreciază ca aspectele reținute de instanța de fond nu sunt relevante întrucât, asa cum a învederat in expunerea anterioara in mod nelegal a fost admisa pe fond acțiunea reclamantei.
In acest context învederează ca înalta Curte de C. si Justiție - Secția de Contencios Administrativ si Fiscal prin Decizia nr. 5191/_ care a reținut ca "prezumția de legalitate si de veridicitate de care se bucura actul administrativ determina principiul executării acestuia din oficiu, actul administrativ unilateral fiind el insusi titlu executoriu. A nu executa actele administrative, care sunt emise in baza legii, echivalează cu a nu executa legea ceea ce intr-un stat de drept este de neconceput.
Suspendarea executării actelor administrative constituie, prin urmare, o situație de excepție care intervine cand legea o prevede, in limitele si condițiile anume reglementate."
Totodată, prin Decizia nr.257/_ Curtea Constituționala a reținut ca "suspendarea actelor administrative reprezintă totodată o situație de excepție, întrucât acestea se bucura de prezumția de legalitate".
In ceea ce privește a doua condiție, respectiv prevenirea unei pagube iminente arată următoarele:
Paguba iminenta este definita de art. 2 alin. 1 lit. s din Legea nr. 554/2004 drept prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidenta sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a funcționarii unei autorități publice ori a unui serviciu public.
Suspendarea executării este insa o măsura de excepție, care se justifica numai daca actul administrativ conține dispoziții a căror îndeplinire i-ar produce intimatei un prejudiciu greu sau, imposibil de înlăturat in ipoteza anularii actului, condiție care nu este indeplinita in cauza.
Motivele invocate de reclamanta, împărtășite instanța de fond potrivit cărora prin executarea actului administrativ societatea ar fi in imposibilitate sa-si desfășoare activitatea, nu pot fi reținute deoarece, pe de o parte nu a dovedit
acest fapt prin raportare la cifra de afaceri iar, pe de alta parte nu i se poate aplica un tratament fiscal preferențial fata de alti contribuabili.
Reclamanta-intimata nu a făcut dovada cifrei de afaceri si a rulajelor in desfășurarea activității pentru a se raporta la elemente concrete in susținerea cererii sale, rezumandu-se sa faca doar susțineri cu carater general, care nu fac dovada ca eventualele masuri de executare silita care urmează a fi luate fata de aceasta ar genera imposibilitatea reclamantei de a-si continua activitatea si de a- si achita obligațiile.
Reclamanta intimată SC T. T. S. a formulat întâmpinare
solicitând respingerea recursului promovat, cu consecința menținerii în întregime a sentinței civile atacate - filele 9-13.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea constată că acesta este neîntemeiat, din următoarele considerente:
Starea de fapt fiscală, necontestată de părți, este cea reținută de către instanța de fond, respectiv următoarea:
Prin Decizia de impunere nr. 1164/_ emisă de D. G. a F.
P. a jud. C. s-au stabilit în sarcina reclamantei intimate SC T. T. S. obligații fiscale suplimentare de plată în cuantum total de 3.525.538 lei, după cum urmează: 1.116.486 lei, impozit pe profit, 1.019.375 lei, majorări de întârziere aferente impozitului pe profit, 249.105 lei, taxă pe valoare adăugată, 225.637 lei, majorări de întârziere aferente taxei pe valoare adăugată, 536.553 lei, impozit pe veniturile obținut din România de nerezidenți persoane juridice, iar
378.382 lei, majorări de întârziere aferente.
Prin Decizia nr. 22/_ emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală, D. G. de Soluționare a Contestațiilor s-a admis în parte contestația reclamantei împotriva deciziei de impunere, care a fost desființată în privința impozitului pe profit în sumă de 977.536 lei, a majorărilor și penalităților de întârziere aferente impozitului pe profit în sumă de 806.587 lei, impozitului pe venitul persoanelor juridice nerezidente în sumă de 536.553 lei și a majorărilor de întârziere aferente acestuia și s-a dispus efectuarea unei noi verificări a aceleiași perioade și acelorași obligații bugetare; s-a admis parțial contestația și cu privire la suma de 88.105 lei, reprezentând majorările și penalitățile de întârziere aferente impozitului pe profit stabilit suplimentar pe anul 2009, TVA stabilită suplimentar pentru perioada 2005-2009 și majorările și penalitățile de întârziere aferente acestuia.
Prin sentința civilă nr. 366/_ a Curții de Apel C., pronunțată în dosarul nr._, s-a dispus suspendarea executării Deciziei de impunere nr. 1164/_ până la pronunțarea instanței de fond, soluție ce a fost menținută prin Decizia civilă nr. 148/_ a Înaltei Curți de C. și Justiție.
Prin sentința civilă nr. 484/_ Curtea de Apel C. a soluționat fondul cauzei.
Ca urmare a reverificării dispuse, D. generală a F. P. a jud. C. a emis Decizia de impunere nr. F-CJ-1129/_ privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală în sarcina societății, în sumă totală de 2.124.652 lei, reprezentând impozit pe profit în cuantum de 969.985 lei, dobânzi de 802.055 lei, penalități de 1.645 lei, impozit nerezidenți în cuantum de 222.839 lei și dobânzi de 128.128 lei.
Prin Decizia nr. 451/_ s-a respins contestația formulată de reclamanta intimată împotriva deciziei de impunere pentru suma de 1.773.685 lei, fiind desființată parțial decizia de impunere cu privire la suma de 350.967 lei, reprezentând impozit pe veniturile persoanelor juridice nerezidente și dobânzi de întârziere, urmând ca organele de inspecție fiscală să procedeze la o nouă verificare a aceleiași perioade și obligații bugetare.
Și această decizie de impunere a fost suspendată de către Curtea de Apel C. prin sentința civilă nr. 72/_, fondul contestației nefiind încă soluționat.
Prin Decizia de impunere contestată în prezenta cauză, respectiv nr. 8267/_ emisă de Administrația F. P. pentru Contribuabili Mici și Mijlocii C. s-a stabilit în sarcina intimatei obligația de plată a sumei de 245.046 lei reprezentând accesorii, din care 209.352 lei reprezentând dobânzi de întârziere impozit pe profit și 35.361 lei, dobânzi de întârziere impozit pe veniturile persoanelor juridice nerezidente.
Astfel cum corect a reținut și instanța de fond, în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 215 alin. 3 Cod procedură fiscală, potrivit cărora în cazul suspendării executării actului administrativ-fiscal, dispusă de instanțele de judecată în baza prevederilor Legii nr. 554/2004, toate efectele actului administrativ fiscal sunt suspendate până la încetarea acestuia.
Prin urmare, atâta timp cât decizia de impunere este suspendată printr-o hotărâre judecătorească, nu se poate emite o nouă decizie de impunere prin care să se stabilească accesorii datorate în baza debitului principal, care a fost suspendat, concluzie, de altfel, agreată, la nivel de principiu și de către recurentă. Cu toate acestea, recurenta nu a respectat întrutotul acest principiu, calculând obligațiile fiscale accesorii pe perioada_ -_, apreciind că doar la data de_ a fost suspendat actul administrativ fiscal care stabilea debitul
datorat.
Contrar celor susținute de către recurentă, Curtea constată că impozitul pe profit datorat de reclamantă a fost inițial stabilit prin Decizia de impunere nr. 1164/_, a cărei executare a fost suspendată prin sentința civilă nr. 366/_ pronunțată de către Curtea de Apel C., această suspendare fiind apoi dublată de suspendarea executării deciziei de impunere nr. F-CJ-1129/_ la data de _
.
Prin urmare, Curtea constată că recurenta a ținut cont doar de această ultimă suspendare, dispusă la data de_, omițând însă faptul că mai existase o suspendare anterioară, pronunțată la data de_ și care nu dădea posibilitatea emiterii unei noi decizii de impunere cu privire la accesorii.
În ceea ce privește cererea de suspendare, Curtea constată că în mod corect a considerat instanța de fond că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 15 din Legea nr. 554/2004.
Astfel, condiția cazului bine justificat este îndeplinită, cu atât mai mult cu cât s-a apreciat, pe fond, că decizia de impunere este nelegală.
De asemenea, Curtea împărtășește întrutotul concluzia instanței de fond potrivit căreia reclamanta a justificat și necesitatea prevenirii unei pagube iminente, prejudiciul material în caz de punere în executare a deciziei de impunere constând în pericolul declanșării procedurii de insolvență, raportat la cuantumul mare al sumei stabilite prin decizia de impunere.
În consecință, pentru toate considerentele expuse anterior, Curtea constată că recursul declarat este neîntemeiat, motiv pentru care, în baza art. 312 Cod procedură civilă, îl va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul declarat de D. G. A F. P. A JUDEȚULUI
C., împotriva sentinței civile nr. 6158/_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, L. U. | Judecător, M. D. | Judecător, M. B. |
Grefier, M. T. |
Red.M.D./dact.L.C.C.
2 ex./_
Jud.fond: A. G. C.
