Decizia civilă nr. 6320/2013. Contestație act administrativ fiscal

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR. _

DECIZIA CIVILĂ NR. 6320/2013

Ședința publică din data de 03 iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. P.

JUDECĂTOR: A. M. C. JUDECĂTOR: M. S. GREFIER: V. D.

S-a luat în examinare recursul declarat de SC A. I. T. C. SRL Z.

, împotriva sentinței civile nr. 6001 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului S., cauza privind și pe intimata D. G. A F. P. A

J. S., având ca obiect contestație act administrativ fiscal anulare decizie de impunere; restituire T.V.A.

La apelul nominal făcut în cauză, la prima strigare a cauzei, se prezintă pentru recurentă, avocat Miloș A. în substituire avocat Deak L. .

Procedura de citare este îndeplinită.

Recursul promovat nu este timbrat, lipsind dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 21,5 lei și timbru judiciar de 0,3 lei.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de_, s-a înregistrat la dosar din întâmpinare din partea intimatei, prin care s-a solicitat respingerea recursului, din care un exemplar s-a comunicat cu reprezentantul recurentei.

Reprezentantul recurentei depune la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru în contul Consiliului Local C. .

Curtea, restituie chitanța depusă la dosar de către reprezentantul recurentei și din oficiu, invocă excepția nelegalei timbrării a recursului, iar la solicitarea reprezetantului părții lasă cauza la a doua strigare pentru a putea face dovada plății taxei judiciare de timbru datorate în contul corect, sens în care stabilește ora 1030.

La apelul nominal făcut în cauză, la a doua strigare a cauzei, se prezintă pentru recurentă, avocat Miloș A. în substituire avocat Deak L. .

Reprezentantul recurentei depune la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru în contul corect (f.67) și un set de înscrisuri reprezentând foi de parcurs utilizate pentru deducerea combustibilului și arată că nu mai are de formulat alte cereri în probațiune.

Curtea în exercitarea prerogativelor instituite prin dispozițiile art. 1591alin.

4 C.pr.civ., constată că fundamentat pe dispozițiile art. 8 și 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs.

De asemenea, constată că recursul este legal timbrat cu taxa judiciară de timbru în sumă de 21,5 lei și timbru judiciar de o,3 lei. Reținând că, nu mai sunt de formulat alte cererii în probațiune, în baza înscrisurilor existente la dosar, apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul reprezentantului recurentei în dezbateri judiciare pe fondul cauzei.

Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat pentru motivele detaliate pe larg prim memoriul de recurs și susținute oral cu prilejul acordării cuvântului în dezbateri judiciare pe fondul cauzei. Susține că, clienta sa nu a dedus combustibilul aferente în perioada respectivă, deducerea combustibilului fiind o acțiune facultativă. La imobilul la care a asigurat paza recurenta, firma are un punct de lucru la care a funcționat ianuarie 2010.

Prin întâmpinarea depusă intimata și-a schimbat poziția procesuală, intimata ar fi trebui să facă dovada că, recurenta ar fi făcut orice altceva în afară de pază. Solicită cheltuieli de judecată constând în taxe de timbru.

La solicitarea instanței arată că înscrisurile depuse azi, nu au fost depuse cu ocazia controlului, întrucât au fost descoperite de firmă mai recent.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr.6001 din_ pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._, a fost respinsă ca nefondată acțiunea în contencios administrativ fiscal formulată de reclamanta SA I. T. C. S. Z. în contradictoriu cu pârâta D. G. A F. P. S., pentru anularea Deciziei nr. 310/_ emisă de către D. G. a F. P. S. și restituirea sumei de 13.680 lei, reprezentând contravaloare TVA și neaprobată la rambursare.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că la SC A. I. T.

C. SRL s-a desfășurat inspecția fiscala parțiala, perioada supusa controlului cuprinzând intervalul de timp_ -_ . obiectivul inspecției fiscale verificarea, cu control anticipat a sumei negative a TVA ,solicitata la rambursare prin decontul de TVA înregistrat la organul fiscal teritorial-AFP Z., sub nr.12880 din_ .

Din raportul de inspecție fiscala rezulta că, reclamanta a achiziționat un autoturism AUDI A4 pentru care a dedus TVA, aferenta in suma de 13680 lei, acesta fiind inregistrat la mijloace fixe chiar dacă din anul 2009 reclamanta nu a desfășurat activitate conform obiectului de activitate si nu a avut angajați cu contract de munca . Mai mult, conform balanței de verificare la_ si_, reclamanta nu a inregistrat cheltuieli cu carburanții pentru autoturismul AUDI A

4 si in timpul inspecției fiscale nu a prezentat pentru acest autoturism foi de parcurs pentru a fi identificata folosirea acestuia.

Prin decizia nr. 310 din data de 27 decembrie 2011, D. G. a F. P.

  1. , a respins contestația formulata de reclamantă impotriva Deciziei de impunere nr. 205 emisa de AIF la data de_ pentru suma de 13.680 lei reprezentând TVA. ca urmare a faptului că prin Raportul de I. Fiscala, încheiat la data de_ subscrisei nu i s-a aprobat la rambursare suma de 13.680 lei, reprezentând TVA deductibil aferent facturii fiscale nr. 00077 din data de_, emisa de către SC TAS AUTOMOBILE S. Astfel, în data de_ reclamanta a incheiat cu S. BOGLAR PLUS S.R.L antecontractul de vânzare cumpărare având ca obiect hale de producție si terenul aferent acestora situate in Hereclean însă este de menționat faptul ca referitor la aceste hale vindute către S. BOGLAT PLUS S., această din urmă societate are declarat punct de lucru din data de_, iar din anul 2009 societatea desfășoară activitate in aceste hale . În acest condiții obligația asigurării pazei la aceste obiective de către reclamanta nu se justifică.

    În drept, conform art. 145 din Codul Fiscal "dreptul de deducere ia naștere la momentul exigibilității taxei"; și că "orice persoana impozabila are dreptul sa deducă taxa aferenta achizițiilor,daca acestea sunt destinate utilizării în folosul următoarelor operațiuni: a) operațiuni taxabile";, iar conform art. 1451din Codul Fiscal, sunt prevăzute limitări speciale ale dreptului de deducere, astfel:

    1. În cazul vehiculelor rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maxima autorizata care sa nu depășească 3.500 kg si care sa nu aiba mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând si scaunul șoferului, nu se deduce taxa pe valoarea adugata aferenta achizițiilor acestor vehicule si nici taxa aferenta achizițiilor de combustibil destinat utilizării pentru vehiculele care au aceleași caracteristici, aflate în proprietatea sau în folosința persoanei impozabile, cu excepția vehiculelor care se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:

  1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenție, reparații, paza si protecție, curierat, transport de personal la și de la locul de desfășurare a activității, precum si vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenți de vânzări si de agenți de recrutare a forței de munca;

    Dispoziții legale mai sus enunțate au fost introduse de punct 10 al art 32 Cap V din OUG nr. 34/2009, cu aplicare din data de_, astfel că la data achiziției de către reclamanta a autoturismului AUDI A 4, erau in vigoare dispozițiile art 145 si art 146 -147 din Legea nr 571/2003 cu modificarile si completările ulterioare, dispoziții care limitează dreptul de deducere a TVA -ului, cu excepțiile prevăzute.

    Cu toate ca reclamanta a depus Decizia nr 3 din_, privind necesitatea achiziționării autorismului, reclamanta nu face dovada faptului ca aceat autovehicul a fost utilizat in exclusivitate pentru paza si protecția bunurilor din patrimoniu, respectiv ca acest bun face parte din categoria vehiculelor utilizate exclusiv pentru paza si protecție, așa cum prevăd dispozițiile legale.

    Astfel, potrivit pct 45 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr 571/2003 privind Codul Fiscal :"b)vehiculele utilizate exclusiv pentru paza si protecție sunt vehiculele utilizate in vederea asigurării siguranței obiectivelor, bunurilor si valorilor împotriva oricăror acțiuni ilicite care lezează dreptul de proprietate, existenta materiala a acestora, precum si protejării persoanelor împotriva oricăror acte ostile care le pot periclita viata, integritatea fizica sau sănătatea, potrivit prevederilor Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protecția persoanelor, cu modificările si completările ulterioare."

    Astfel, conform art. 1 din Legea nr 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protecția persoanelor, cu modificările si completările ulterioare.":

    1. Paza si protecția sunt activități desfășurate prin forte si mijloace specifice, in scopul asigurării siguranței obiectivelor, bunurilor si valorilor impotriva oricăror acțiuni ilicite care lezează dreptul de proprietate, existenta materiala a acestora, precum si a protejării persoanelor împotriva oricăror acte ostile care le pot periclita viata, integritatea fizica sau sănătatea.

    2. Paza si protecția se realizează prin forte si mijloace militare sau civile, de către instituțiile specializate ale autorităților administrației publice, sau in regim privat, de către proprietarii sau deținătorii obiectivelor, bunurilor sau valorilor, precum si de către societățile specializate de paza si protecție.

      De asemenea, conf. art. 3 alin.3 din aceeași lege:

    3. La unitățile unde nu este posibila realizarea unui sistem de paza organizat, conducătorii acestora sunt obligați sa execute împrejmuiri, grilaje, obloane, încuietori sigure, iluminat de securitate, sisteme de alarma sau alte asemenea mijloace necesare asigurării pazei si integrității bunurilor.

În concluzie, motivațiile reclamntei sunt fara suport legal si mai mult, aceasta nu a dovedit faptul ca paza a intrat in obligația conform clauzele stabilite prin contractul de vânzare-cumpărare, deoarece asa cum a arătata și pârâta prin întâmpinare, reclamanta a vândut imobilele situate in Hereclean societății S. BOGLAR PLUS S., care de la data de_ are declarat punct de lucru in

această locație, care deci a fost deci pusă la dispoziția sa iar din anul 2009 desfășoară activitate in aceste hale.

În concluzie, față de considerentele expuse, tribunalul a respins ca nefondată acțiunea în contencios administrativ fiscal formulată de reclamanta SA I. T.

C. S. Z., în contradictoriu cu pârâta D. G. A F. P. S. pentru anularea Deciziei nr. 310/_ emisă de către D. G. a F. P.

S. și restituirea sumei de 13.680 lei, reprezentând contravaloare TVA și neaprobată la rambursare.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs SA I. T. C. SRL Z.

prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii contestației formulate de recurentă, anularea deciziei nr.310/_ emisă de D. G. a F. P. S. și restituirea către recurentă a sumei de 13.680 lei suma reprezentând contravaloarea TVA și neaprobată la rambursare.

În motivare se arată că în mod greșit a reținut instanța că nu s-a făcut dovada faptului că autoturismul achiziționat a fost utilizat exclusiv pentru paza și protecția imobilelor hale și teren aflate în localitatea Hereclean Jud. S. iar achiziționarea autoturismului pentru protecția imobilului nu se justifică.

Recurenta a evidențiat că activitatea sa a fost suspendată încă din anul 2006 însă întrucât s-a permis ca până la finalizarea tranzacției să depoziteze bunuri în spațiu se impunea asigurarea pazei și protecției.

Recurenta învederează că nu exista obligativitatea întocmirii foilor de parcurs iar pentru eventualitatea în care societatea ar fi dorit decontarea combustibilului ar fi fost necesară întocmirea acestor foi însă nu s-a pus în discuție decontarea combustibilului apreciind că în acest caz nu se impunea întocmirea foilor.

Întrucât societatea nu mai avea nici un angajat la data la care a fost achiziționat autoturismul a revenit administratorului care trebuia să se deplaseze zilnic la aceste imobile.

Având în vedere aceste considerente arată că este îndreptățită la rambursarea sumei de 13.680 lei reprezentând TVA deductibil, autoturismul achiziționat încadrându-se în prevederile cuprinse în art.145/1 alin.1 lit.a C.fiscal.

Analizând, recursul formulat în raport de motivele invocate și probatoriul administrat conform art.305 C.pr.civ., Curtea reține următoarele.

Reclamanta SA I. T. C. S.R.L prin cererea sa, a solicitat în contradictoriu cu pârâta D. G. A F. P. S., anularea Deciziei nr. 310/_ emisa de către D. G. a F. P. S. și restituirea sumei de 13.680 lei, reprezentând contravaloare TVA, neaprobată la rambursare, pe motiv că în data de_ intre reclamantă, in calitate de vânzător si S.C BOGDAR PLUS S.R.L, in calitate de cumpărător a fost incheiat antecontractul de vanzare- cumparare având ca obiect halele de producție si terenul aferent acestora, imobile situate in localitatea Hereclean, jud. S. .

Prin antecontractul de vanzare-cumparare incheiat, părțile am consimțit de comun acord ca prețul imobilelor ce au făcut obiectul antecontractului sa fie achitat in 10 transe lunare consecutive, incepand cu luna ianuarie 2009, pana in luna octombrie 2009, inclusiv, urmând ca dupa achitarea integrala a prețului stipulat de parti sa fie incheiat si contractul de vanzare-cumparare in forma autentica. Pe parcursul derulării contractului de vânzare cumpărare, mai exact incepand cu luna a 7-a, cumpărătorul a intampinat anumite dificultăți in achitarea transelor lunare, inregistrand fata de subscrisa restante, motiv pentru care a solicitat prelungirea termenul stipulat pentru plata prețului aferent imobilelor.

Reclamanta consideră că este pe deplin indreptatita la rambursarea sumei de 13.680 lei, reprezentând TVA deductibil, autoturismul achiziționat incadrandu-se in prevederile cuprinse in art. 145 ind. 1, alin (1), lit. A) Cod fiscal, motiv pentru care solicită anularea deciziei nr. 310 prin care s-a respins cererea reclamantei si anularea raportului de inspecție fiscala incheiat in data de_, precum si admiterea cererii cu privire la rambursarea sumei de 13.680 lei, reprezentând TVA deductibil.

Prin decizia nr. 310 din data de 27 decembrie 2011, D. G. a F. P.

S., a respins contestația formulata de reclamantă impotriva Deciziei de impunere nr. 205 emisa de AIF la data de_ pentru suma de 13.680 lei reprezentând TVA. ca urmare a faptului că prin Raportul de I. Fiscala, încheiat la data de_ subscrisei nu i s-a aprobat la rambursare suma de 13.680 lei, reprezentând TVA deductibil aferent facturii fiscale nr. 00077 din data de_, emisa de către SC TAS AUTOMOBILE S. Astfel, în data de_ reclamanta a incheiat cu S. BOGLAR PLUS S.R.L antecontractul de vânzare cumpărare având ca obiect hale de producție si terenul aferent acestora situate in Hereclean însă este de menționat faptul ca referitor la aceste hale vindute către S. BOGLAT PLUS S., această din urmă societate are declarat punct de lucru din data de_, iar din anul 2009 societatea desfășoară activitate in aceste hale . În acest condiții obligația asigurării pazei la aceste obiective de către reclamanta nu se justifică.

Dreptul de deducere ia naștere la momentul exigibilității taxei și că "orice persoana impozabila are dreptul sa deducă taxa aferenta achizițiilor,daca acestea sunt destinate utilizării în folosul următoarelor operațiuni: a) operațiuni taxabile";, iar conform art. 1451din Codul Fiscal, sunt prevăzute limitări speciale ale dreptului de deducere, astfel: În cazul vehiculelor rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maxima autorizata care sa nu depășească 3.500 kg si care sa nu aiba mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând si scaunul șoferului, nu se deduce taxa pe valoarea adugata aferenta achizițiilor acestor vehicule si nici taxa aferenta achizițiilor de combustibil destinat utilizării pentru vehiculele care au aceleași caracteristici, aflate în proprietatea sau în folosința persoanei impozabile, cu excepția vehiculelor care se înscriu în oricare dintre următoarele categorii: a) vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenție, reparații, paza si protecție, curierat, transport de personal la și de la locul de desfășurare a activității, precum si vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenți de vânzări si de agenți de recrutare a forței de munca conform art. 145 din Codul Fiscal.

Contrar susținerilor recurentului atât prima instanță cât și organul de control fiscal precum și cel investit cu soluționarea contestației au apreciat în mod corect că în raport de motivele invocate și documentele prezentate precum și dispozițiile legale incidente, reclamanta nu este îndreptățită la rambursarea sumei de 13680 lei reprezentând TVA deductibilă.

Autoturismul achiziționat nu se încadrează în prevederile invocate întrucât nu se poate reține că operațiunile realizate sunt operațiuni taxabile și nu se poate reține că vehiculul a fost utilizat în condițiile art.145/1 lit.a, respectiv pentru: intervenție, reparații, paza si protecție, curierat, transport de personal la și de la locul de desfășurare a activității, precum si vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenți de vânzări si de agenți de recrutare a forței de munca.

Aserțiunile recurentei potrivit căreia starea de fapt relevată ar fi demonstrat utilizarea autoturismului în scopul efectuării serviciilor de pază și protecție nu sunt confirmate de celelalte înscrisuri prezentate organelor fiscale și nu sunt compatibile cu activitatea economică desfășurată de către contribuabil.

Recurenta susține pe de o parte că nu a procedat la întocmirea foilor de parcurs întrucât nu era obligată potrivit dispozițiilor legale întrucât nu a dorit decontarea sumelor iar pe de altă parte susține că a întocmit aceste foi de parcurs depunându-le în probațiune în fața instanței de recurs însă acestea nu pot fi apreciate ca fiind documente justificative în sensul dorit de recurentă având în vedere omisiunea prezentărilor organelor de control și contradicțiile evidențiate anterior.

Toate argumentele invocate de recurentă în susținerea stării de fapt despre care aceasta susține că atrage incidența textelor legale care îi dau dreptul la deducerea TVA sunt doar conjuncturale și nu reflectă o stare de fapt care să corespundă exigențelor textului art.145 și art.145/1 lit.a C.fiscal.

Invocarea prevederilor art.3 alin.3 din Legea nr.333/2003 de asemenea nu poate justifica încadrarea autovehiculului în categoria celor prevăzute de art.145/1 lit.a C.fiscal întrucât vizitarea imobilului așa cum susține recurenta nu se încadrează în categoria alte mijloace necesare asigurării pazei și integrității bunurilor.

Prima instanță a apreciat că nu sunt incidente textele de favoare invocate de reclamantă realizând o corectă aplicare și interpretare a dispozițiilor legale determinate ca fiind incidente astfel că nu este prezent motivul de recurs prev. de art.304 pct. 9 C.pr.civ. invocat și în consecință în baza art.312 C.pr.civ. Curtea va respinge recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Respinge recursul declarat de SC A. I. T. C. SRL Z., împotriva sentinței civile nr. 6001 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului S. pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din_ .

PREȘEDINTE

JUDECĂTORI

C.

P. A.

M.

C.

M.

S.

GREFIER

V. D.

Red.A.M.C./S.M.D.

2 ex./_ Jud.fond.M. S.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 6320/2013. Contestație act administrativ fiscal