Decizia civilă nr. 9493/2013. Contencios. Pretenții
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIE CIVILĂ Nr. 9493/2013
Ședința publică de la 08 Octombrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE C. I.
Judecător A. -I. A. Judecător DP Grefier M. N. Țâr
Pe rol, judecarea recursului declarat de C. LOCAL AL M.
C. N. și M. C. N. împotriva sentinței civile nr. 6080 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ului C. în contradictoriu cu intimata SC D. M. P. S., având ca obiect pretenții .
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă av. M. P. în reprezentarea intereselor intimatei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este timbrat cu suma de 4 lei și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de_ se înregistrează din partea intimatei-întâmpinare prin care se solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.3 pct.3 din C.pr. civilă constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului ca nefundat relevând în susținere că sumele datorate cu titlu de creanță provin din anii 2003-2004 fiind astfel prescrise. Astfel, indiferent de titlul lor, acestea sunt prescrise așa cum în mod corect a reținut instanța. Mai mult de atât
intimata nu a efectuat niciodată plățile solicitate, termenul de prescripție nefiind întrerupt. Solicită acordarea de cheltuieli de judecată, sens în care se depune factura fiscală.
Curtea reține cauza în pronunțare
C U R T E A ,
Prin sentința civilă nr. 6080 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ului C. a fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune și, în consecință, a fost respinsă cererea formulată de reclamantul M. C. -
N. și consiliul Local al M. C. -N. în contradictoriu cu pârâta SC
D. M. P. S.R.L., cu sediul în C. -N., cu privire la obligarea pârâtei
la plata debitului aferent taxelor de concesiune stabilite prin Contractele nr. 30768 si 39769 din_ și a majorărilor de întârziere, aferente anului 2003 și 2004.
A fost respinsă cererea reclamanților de obligare a pârâtei la plata debitului și majorărilor de întârziere pentru perioada 2003-2004, ca prescrisă.
A fost respinsă ca neîntemeiată cererea reclamanților pentru debitele și majorările de întârziere aferente anilor 2005-2009.
Au fost obligați reclamanții la plata în favoarea pârâtei a sumei de 3818,40 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
În considerente se reține că prin cererea formulată de reclamanții C. LOCAL AL M. C. -N. și M. C. -N. în contradictoriu cu pârâta SC D. M. P. S. s-a solicitat instanței
să dispună obligarea pârâtei la însușirea prin semnare a fișelor de calcul aferente anilor 2003-2009,
să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 94.184 lei din care 41.118,09 lei reprezentând debitul aferent taxelor de concesionare stabilite prin Contractele de concesiune nr. 30768 si 30769 din _
, pentru anii 2003-2009 și 53.065,91 lei majorări de întârziere la plată, până la data de_ ,
să oblige pârâta la plata majorărilor de întârziere până la data efectuării plății, în procent de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere
să oblige pârâta la plata cheltuielilor de judecată.
Reclamanții au arătat că între părți s-au încheiat contracte de concesiune având ca obiect preluarea în concesiune a terenului situat în municipiul C. -N., str. A. în suprafață de câte 20 mp. respectiv parcelele nr. 22 si 23 înscrise în C.F. nr. 1473 C., nr. top 665.
Contractele au fost încheiate pentru o perioadă de 25 ani începând cu data predării terenului. Părțile au convenit ca prețul concesiunii să fie de
25.000.000 Rol pentru fiecare contract, preț care poate fi plătit integral sau eșalonat.
Potrivit prevederilor contractuale, s-a stipulat că plata eșalonată se poate face în maxim 25 de ani, stabilindu-se si o taxă anuală de concesionare în sumă de 1.000.000 Rol care urma să fie indexată anual cu
indicele prețului de consum.
Plata primei taxe trebuie efectuat în termen de 30 de zile de la data procesului-verbal de predare-primire.
Potrivit dispozițiilor contractuale neplata la termen a taxelor anuale atrage majorări de 0,25%/zi de întârziere sau conform actelor normative în vigoare.
Direcția de Administrare a Domeniului P. si Privat a întocmit fisele de calcul al taxei de concesiune.
În raportul de control intermediar din data de_ întocmit de Curtea de Conturi, s-a menționat că direcția de specialitate nu a indexat cu indicii preturilor de consum taxa de concesiune.
În vederea recuperării sumelor reprezentând diferențele dintre taxele calculate si cele impuse de Curtea de Conturi, reclamanții au promovat acțiunea care face obiectul acțiunii din prezentul dosar.
Cu privire la excepțiile procedurale invocate
, instanța a retinut că acestea sunt neîntemeiate.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a M. C. -
N., instanța a reținut că terenul care face obiectul contractului de concesiune este proprietatea M. C. -N., prin urmare, această
parte în exercitarea dreptului de proprietate are calitate procesuală activă în cauză, încercând să obțină prețul concesiunii.
La fel reclamantul C. Local al M. C. -N. are calitate procesuală în cauză, având în vedere că este parte în contractul de concesiune care stă la baza pretențiilor în cauză.
Cu referire la excepția autorității de lucru judecat, pârâta a arătat că reclamanții au mai formulat cereri cu același obiect în justiție, cereri respinse în mod definitiv si irevocabil. S-a invocat astfel excepția față de dosarele nr. 1885/2003 si nr. 1886/2003 ale T. ului C. însă instanța a retinut că față de aceste doare nu este întrunită tripla de identitate de părți, obiect si cauză pentru a se putea retine excepția.
Cât privește puterea de lucru judecat, instanța poate reține că în alte cauze similare s-au pronunțat soluții definitive si irevocabile.
Cu privire la excepția prescripției pretențiilor aferente anilor 2003 si 2004, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 91 Cod procedură fiscală, dreptul organului fiscal de a stabili obligații fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepția cazului în care legea dispune altfel; termenul de prescripție începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanța fiscală.
Or, dreptul reclamantului de a solicita debitul privind taxa de concesiune pentru anul 2003, 2004 s-au prescris. În acest sens nu poate fi reținută afirmația reclamantului privind întreruperea termenului de prescripție prin plata unei părți din debit, plată care operează ca o recunoaștere a datoriei, în condițiile în care, în mod constant, pârâta a negat dreptul reclamantei de a recalcula taxa de concesiune .
Pe fond, instanța a reținut că prin prezenta cerere reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata debitului aferent taxelor de concesiune calculate ca urmare a indexării. Debitul astfel calculat a fost solicitat pentru perioada 2003-2009. Terenul a fost adjudecat de către pârâtă în anul 1995, însă datorită unor probleme tehnice, contractele de concesiune s-au încheiat mult mai târziu, în 1999.
T. ul a constatat însă că, prin sentința civilă nr. 1337/C/2003 a T. ului C. rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 1151/2003 a Curții de Apel C. o acțiune similară a reclamanților, a fost respinsă, instanțele
judecătorești neîmpărtășind opinia reclamanților cu privire la modul de calcul a taxei de concesiune și indexare.
S-a reținut în considerentele acestor hotărâri că la data licitației organizate pentru concesionarea terenului și la data încheierii contractelor de concesiune nu erau în vigoare dispozițiile legale invocate de reclamanți.
În același sens, instanța a reținut că la data licitației organizate pentru concesionarea terenului și la data încheierii contractelor între părți, era în vigoare Legea nr. 15/1990, astfel încât, reținând principiul neretroactivității legii în timp, raporturilor juridice născute la acea dată nu le sunt aplicabile prevederile OG 26/2001, HG 1513/2002, HG 67/2004, OG 784/2005, Legea 210/2005,OG 34/2006.
La data încheierii contractului de concesiune, valoarea redevenței din caietul de sarcini a fost menținută, deși în eventualitatea în care s-ar fi apreciat că prețul de concesionare la care s-a adjudecat terenul încalcă dispozițiile în vigoare la acea dată, concedentul avea posibilitatea de a refuza încheierea contractului de concesiune, sub sancțiunea achitării unor eventuale despăgubiri.
Rezultă din cele arătate mai sus că s-a decis, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, că reclamantul nu poate solicita obligarea pârâtei
la plata unei taxe de concesiune calculate ca urmare a indexării cu rata inflației pentru perioada 1995-1999. În consecință, chiar dacă în cauză nu se poate reține autoritatea de lucru judecat, nefiind îndeplinită condiția identității de obiect, Sentința civilă nr. 1337/C/2003 a T. ului C. rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 1151/2003 a Curții de Apel C. produce însă efectul puterii de lucru judecat, tribunalul a reținut că modalitatea de calcul a taxei de concesiune este nelegală.
În acest context, pârâta achitând taxele în discuție în concordanță cu cele statuate prin hotărârile judecătorești menționate anterior, aspect necontestat de către reclamanți, tribunalul constată că aceasta și-a îndeplinit obligațiile ce îi reveneau, acțiunea reclamanților a fost apreciată ca nefondată.
În conformitate cu dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, reclamantul a fost obligat la plata în favoarea pârâtei a cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces, respectiv contravaloarea taxei judiciare de timbru, a timbrului judiciar și a onorariului de avocat.
Împotriva sentinței au declarat recurs
C. local al municipiului
C. -N. si M. C. -N., solicitând admiterea recursului, iar pe cale de consecința modificarea sentinței, in sensul admiterii acțiunii, cu obligarea intimatei-parate la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul demers procesual.
În motivarea recursului arată că, prin cererea de chemare in judecata, s-a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța sa dispună obligarea intimatei-parate la insusirea prin semnare a fiselor de calcul aferente anilor 2003-2009, sa se dispună obligarea la plata sumei de 94.184 lei din care 41.118,09 lei reprezentând debitul aferent taxelor de concesionare stabilite prin contractele de concesiune nr.30768 si nr.30769 din data de_, pentru anii 2003-2009 si 53.065,91 lei majorări de intarziere la plata, pana la data de_ ; sa oblige intimata-parata la plata majorărilor de întârziere pana la data efectuării plații, in procent de 0,1%/zi, cu cheltuieli de judecata.
Prin Sentința civila nr. 6080/2013, pronunțata de către T. C. in dosar nr._, s-a admis excepția prescripției dreptului la acțiune si in consecința s-a respins cererea formulata de C. local si M. C. -N. cu privire la obligarea intimatei-parate la plata debitului aferent taxelor de concesiune stabilite prin contractele de concesiune nr.30768 si nr.3. din_ si la plata majorărilor de intarziere aferente anilor 2003 si 2004, s-a respins ca neîntemeiata cererea de obligare a intirnatei-parate la plata debitului si a majorărilor de intarziere pentru perioada 2005-2009, iar recurentii-reclamanti au fost obligați la plata sumei de 3.818,40 lei reprezentând cheltuieli de judecata.
Critica legalitatea hotărârii instanței de fond prin prisma argumentelor expuse in continuare:
In considerentele hotărârii recurate, instanța de judecata a reținut in mod greșit ca dreptul reclamantului de a solicita debitul aferent anilor 2003- 2004 s-a prescris, raportat la prevederile art.91 Cod procedura fiscala, in condițiile in care, intimata-parata a negat dreptul recurenților de a recalcula taxa de concesiune.
Astfel, conform prevederilor art.16 din Decretul 167/1958, in vigoare la acea data, prescripția dreptului la acțiune se întrerupe: "prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcuta de cel in folosul căruia curge prescripția";.
Fata de aceste prevederi, apreciază ca nu a intervenit prescripția dreptului la acțiune, deoarece termenul de prescripție a fost întrerupt prin plățile anuale efectuate de intimata-parata in perioada 2003-2011.
Examinând recursul, instanța constată următoarele:
Potrivit art. 91 Cod proc. fisc, dreptul organului fiscal de a stabili obligații fiscale se prescrie în termen de 5 ani cu excepția cazului când legea dispune altfel, termen care începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanța fiscală.
Astfel, dreptul de a solicita debitul privind taxa de concesiune și majorările de întârziere aferente pentru anul 2003 s-a prescris la data de_, iar dreptul de a solicita această taxă aferentă anului 2004 s-a prescris la data de_ .
Apărarea recurenților că prescripția s-a întrerupt prin plățile anuale efectuate în perioada 2003-2011 este nefondată, deoarece intimata a plătit sumele datorate conform contractului de concesiune și nu sunt sumele solicitate de recurentă cu recalculările efectuate.
Deci pentru anul 2003-2004 creanțele sunt prescrise, iar pentru ceilalți ani sunt nefondate, deoarece instanța de fond a reținut corect că taxele au fost achitate în concordanță cu cele statuate prin prevederile contractuale și hotărâri judecătorești irevocabile.
Pentru considerentele sus arătate, instanța în baza art.312(1) Cpr.civ, va respinge ca nefondat recursul.
În temeiul art. 274 Cod proc.civ., recurenții vor fi obligați să plătească intimatei SC D. M. P. S. suma de 1897,20 lei cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge recursul declarat de C. Local al municipiului C. N. și
M. C. N. prin primar împotriva sentinței civile nr. 6080 din_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ului C. pe care o menține în întregime.
Obligă recurenții să plătească intimatei SC D. M. P. S. suma de 1897,20 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||||
C. | I. A. | I. | A. | D. | P. M. N. | ȚÂR |
Red. D.P. dact. GC 2 ex/_
Jud.primă instanță: M. T.