Decizia civilă nr. 972/2013. Contencios administrativ. Contestație la executare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
Dosar nr. _
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 972/R
Ședința publică din 18 Octombrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. P.
J. ecător M. H.
J. ecător C. G.
G. ier A. H.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta-contestatoare
D. R. A F. P. C. PRIN A. J. A F. P. M., împotriva sentinței civile 5806 din_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare, jud. M., în contradictoriu cu intimatul S. G., având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc la data de_, pronunțarea în cauză s-a amânat pentru data de_, în urma deliberării s-a pronunțat decizia de mai jos.
T.
Deliberând asupra recursului de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 5806 din_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare pronunțată în dosarul nr._ s-a admis în parte contestația la executare formulată de contestatoarea D. G. a F. P. M.
, cu sediul în B. M., A. S. nr. 2A, jud. M., în nume propriu și în numele Administrației F. P. B. M., împotriva intimatului Silaghi G., cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat Rizea Aurelia din B. M., str. Transilvaniei nr.6/5, jud. M., a dispus anularea în parte a somației și a procesului verbal privind cheltuielile de executare întocmite în dosarul execuțional 240/2012 al Biroului Executorului J. ecătoresc S. Attila, în sensul reducerii cuantumului onorariului de avocat în faza de executare silită de la 400 RON la 50 RON și a onorariului executorului judecătoresc de la 250 RON la 20
RON,a respins ca rămas fără obiect capătul de cerere referitor la
suspendarea executării silite și a respins cererea intimatului privind obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.
În considerentele sentinței se rețin următoarele:
Prin sentința civilă 6818/_ a T. ui M., s-a admis acțiunea reclamantului Silaghi G. și au fost obligate A. F.
P. B. M. și A. Fondului pentru Mediu să restituie reclamantului suma de 1568 lei, cu dobândă legală. Au fost obligate
pârâtele A. F. P. B. M., A. Fondului pentru Mediu și D. G. a F. P. M. să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 743,40 lei. Prin decizia civilă nr. 6289/3 septembrie 2012 Curtea de Apel C. a respins recursul declarat
de D. G. a F. P. M., în nume propriu și în numele Administrației F. P. B. M., împotriva sentinței civile 6818/_
, obligând recurentele să plătească intimatului Silaghi G. cheltuieli de judecată în cuantum de 300 lei.
În temeiul acestor titluri executorii a fost pornită executarea silită sub dosar nr. 240/2012 a Executorului J. ecătoresc S. Attila.
În dosarul de executare nr. 240/2012 s-au întocmit la data de_ somația și procesul verbal privind cheltuielile de executare
A fost somată A. F. P. B. M. să achite suma de
3321 lei, reprezentând: 1568 lei taxă poluare, 1043 cheltuieli de judecată, 20 lei taxă timbru, 300 lei onorar avocat, 250 lei onorar executor și 140 lei cheltuieli de executare.
Procesul-verbal privind cheltuielile de executare a stabilit printre alte cheltuieli de executare: onorar executor judecătoresc în cuantum de 250 lei și onorar avocat în cuantum de 400 lei.
Potrivit art. 2 din OG 22/2002 privind executarea obligațiilor de
plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii "Dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă
din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen
de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului";. În conformitate cu aceste dispoziții legale, în condițiile în care debitoarea nu și-a executat de bunăvoie și de îndată obligația, intimatul s-a adresat executorului judecătoresc.
Prin somația emisă la data de 27 noiembrie 2012, contestatoarea a fost somată ca în termen de 6 luni de la primire să achite sumele menționate în titlurile executorii.
Prin urmare, somația a fost emisă în considerarea și cu respectarea dispozițiilor art. 2 din OG nr. 22/2002. În condițiile în care efectuarea acestui demers a presupus și efectuarea unor cheltuieli, creditorul este în drept a le pretinde.
Pe de altă parte, potrivit art. 371 1cod procedură civilă obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie.
Potrivit art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului "orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, public și în termen rezonabil";, noțiunea de proces incluzând și faza de executare a hotărârii pronunțate.
Astfel, obligația stabilită în sarcina debitoarei trebuia adusă la îndeplinire fără a mai fi necesar ca, în prealabil, creditorul să mai solicite debitorului executarea obligației stabilite prin titlurile executorii. Aceasta cu atât mai mult cu cât debitorul este o instituție a statului, calitate în care, trebuie să asigure accesul efectiv la justiție, în sensul executării de îndată a hotărârii judecătorești prin care a fost obligat (cauza Șandor contra României).
Potrivit art.399 alin.3 C.proc.civ., în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță
judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond
împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac, iar conform art.3717alin. 7 C.proc.civ., procesul verbal prin care se stabilesc cheltuielile de executare constituie titlu executoriu.
Din coroborarea celor două texte de lege, rezultă că procesul- verbal de stabilire poate fi cenzurat de către instanță pe calea contestației la executare.
În ceea ce privește onorariul executorului judecătoresc prin
confruntarea onorariului cu Anexa din Ordinul Ministerului Justiției nr. 2250/2006, se observă că acest onorar de 250 lei se încadrează în limitele prevăzute de acest act normativ, onorar care nu este însă justificat în acest cuantum raportat la complexitatea dosarului de executare, timpul si volumul de munca necesar pentru executarea serviciului pentru care executorul judecătoresc a perceput onorarul, motiv pentru care instanța, îl va reduce la suma de 20 lei.
Potrivit art. 274, alineat 4 cod procedura civila judecatorii au dreptul să măreasca sau să micșoreze onorariile avocaților, ori de câte ori va constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.
În speță, onorarul avocațial în faza de executare silită, în cuantum de 400 lei, este apreciat de instanța ca nejustificat de mare raportat la complexitatea și munca depusă pentru îndeplinirea actului de către avocat, respectiv redactarea unei simple cereri către executorul judecătoresc, motiv pentru care urmează a se reduce onorariul de avocat încasat în faza de executare silita la 50 lei.
Cu privire la cererea de suspendare a executării silite, formulate potrivit art. 403 cod procedura civila, având in vedere finalitatea dispozițiilor acestui text de lege, precum si soluționarea contestației la executare, instanța urmează a respinge aceste cereri ca fiind rămase fără obiect.
Având în vedere cele reținute, instanța a admis în parte contestația
la executare.
Împotriva sentinței a declarat recurs contestatoarea
D. G. A F.
P. M. solicitând casarea sentinței, reținerea spre rejudecare a cauzei și admiterea contestației la executare. Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
În cuprinsul motivelor de recurs recurenta susține că nu este de acord cu cheltuielile de executare silită și consideră că acestea nu sunt datorate întrucât creditorul nu a respectat termenele prevăzute de OG 22/2002 și dispozițiile Codului de procedură civilă, culpa aparținând exclusiv acestuia.
Se susține că potrivit art.371 ind.1 Cod procedură civilă obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie. Doar în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, acesta se aduce la îndeplinire prin executare silită (alin.2).
Astfel, creditorul trebuia să se adreseze instituției debitoare în vederea încasării creanței stabilite prin titlul executoriu, astfel cum dispun prevederile art.371 alin.1 și art.371 alin.4 Cod procedură civilă, cu respectarea termenelor prevăzute de OG nr.22/2002. Se mai arată că D. generală a F. P. nu refuză punerea în executare a hotărârilor judecătorești irevocabile, existând posibilitatea achitării acestora.
În motivarea recursului se mai arată că în baza unei hotărâri definitive și irevocabile a instanței judecătorești competente, contribuabilul are dreptul la restituirea sumelor reprezentând taxa pe poluare pentru autovehicule/taxa specială pentru autoturisme și autovehicule/taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, cheltuieli bănești stabilite de aceste instanțe, precum și orice alte cheltuieli ocazionate de executarea silită. Pentru recuperarea acestor sume se depune la organul fiscal competent o cerere în vederea restituirii, al cărei model este prevăzut în anexa nr.4 la Ordinul MMP 85/2012.
Procedura de restituire a sumelor reprezentând taxa pe poluare pentru autovehicule/taxa specială pentru autoturisme și autovehicule/taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, a cheltuielilor bănești, precum și a oricăror alte cheltuieli ocazionate de executarea silită, stabilite de instanțele de judecată prin hotărâri definitive și irevocabile, este cea prevăzută de Ordinul ministrului finanțelor publice nr.1899/2004 (pct.5.1 și pct.5.2 din Ordin MMP nr.85/2012 pentru aprobarea Procedurii de restituire a sumelor prevăzute la art.7,9 și 12 din Legea nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum și a sumelor stabilite de instanțele de judecată prin hotărâri definitive și irevocabile).
Legea 9/2012 și Ordinul MMP 85/2012 erau acte normative în vigoare la data formulării cererii de executare silită respectiv la_ .
Recurenta mai arată că având obligația de a formula cerere pentru restituirea sumelor datorate în temeiul hotărârilor judecătorești conform actelor normative anterior menționate și după procedura stabilită în aceste acte, efectuarea actelor de executare silită la cererea creditorului nu este necesară,
în special fiind nejustificate cheltuielile privind onorariul de avocat și onorariul executorului judecătoresc.
Se concluzionează că actele de executare nu se impuneau a fi efectuate decât după parcurgerea procedurii prevăzute de Ordin MFP 85/2012 și Ordin 1899/2004 iar cheltuielile de executare silită evidențiate în procesul verbal privind cheltuielile și onorariul în dosarul de executare 23/2012 și în procesul verbal de îndreptare eroare materială/completare, omisiune, nu sunt necesare și justificate neducând decât la grevarea bugetului de stat cu alte cheltuieli, în condițiile neîndeplinirii de către creditorul intimat a obligațiilor stabilite de actele normative ce reglementează procedura de restituire a taxei de poluare.
Recursul este motivat în drept pe art.304 pct.9 și art.304 indice 1 Cod procedură civilă.
Intimatul S. G. nu a depus întâmpinare în recurs. În recurs nu s-au administrat probe noi.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și sub toate aspectele potrivit dispozițiilor art.304 ind.1 Cod procedură civilă de la 1865,
T. constată următoarele:
Potrivit art.371 ind.1 alin.1 Cod procedură civilă de la 1865, obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinirea de bunăvoie iar potrivit alin.2 în cazul în care debitorul nu execută obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, dacă legea nu prevede altfel.
Executarea silită a început la cererea
intimatului S. G. în
dosarul execuțional nr. 240/2012 al executorului judecătoresc S. Attila care a încheiat la data de_ somația și procesul verbal privind cheltuielile de executare. Recurenta a fost somată să achite suma de 3321 lei, reprezentând: 1568 lei taxă poluare, 1043 cheltuieli de judecată, 20 lei taxă timbru, 300 lei onorar avocat, 250 lei onorar executor și 140 lei cheltuieli de executare.
Procesul-verbal privind cheltuielile de executare a stabilit printre alte cheltuieli de executare: onorar executor judecătoresc în cuantum de 250 lei și onorar avocat în cuantum de 400 lei.
Prin somația emisă în dosarul execuțional 240/2012 la data de_ potrivit art.3 din Legea 110/2007 s-a respectat perioada de grație prevăzută de lege debitoarei pe un termen de 6 luni potrivit art.2 din OG 22/2002 în cazul executării obligațiilor de plată de către instituțiile publice.
T. reține că executorul judecătoresc a emis somația prevăzută de aceste dispoziții legale, fără a întocmi ulterior niciun alt act de executare.
Obligația recurentei-contestatoare era de a achita de bună voie suma de bani datorată intimatei, obligație stabilită prin titlul executoriu reprezentat de
sentința civilă nr.6818/_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul
nr._, obligație pe care nu și-a îndeplinit-o, condiții în care creditorul este îndreptățit să obțină executarea silită a obligației stabilite prin titlul executoriu, cu respectarea rigorilor procedurale pe care dreptul intern le-a impus.
Pe de altă parte, prima instanță a cenzurat și redus cu respectarea limitelor maximale onorariul executorului judecătoresc și celelalte cheltuieli de executare silită pe care recurenta-contestatoare le datorează potrivit art.39 alin.4 din Legea nr. 188/2000, fără a se justifica vreo vătămare de către recurentă sub acest aspect iar intimata-creditoare nu a declarat recurs.
În ceea ce privește invocarea de către recurentă a procedurii de restituire reglementată de Ordinul MMP nr.85/2012, T. reține că și în faza executării silite își găsește aplicarea principiului disponibilității, situație în care rămâne la latitudinea creditorului de a opta și de a alege între formele de executare reglementate de dispozițiile legale, în situația de față, creditorul înțelegând să inițieze procedura executării silite reglementată de Codul de procedură civilă. Recunoașterea acestui drept se impune și din perspectiva dreptului la un proces echitabil consacrat de art.6 CEDO, cu incidență directă în dreptul intern în temeiul art.20 și art.21 din Constituția României, în condițiile în care faza executării silite face parte din procesul civil și se impune a fi recunoscute toate garanțiile specifice, inclusiv în această fază..
Pentru toate aceste considerentele în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de către recurenta-contestatoare
R. A F. P. C., împotriva sentinței civile 5806 din_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare, jud. M., în dosarul nr._ .
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
Președinte,
J. ecător,
J. ecător,
M. P.
M.
H.
C.
G.
G. ier,
H.
Red. M.H./T.red. A.H.
_ /2 ex.
J. ECĂTOR LA FOND D. E. -S.
