Decizia civilă nr. 9741/2013. Contencios. Pretenții
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 9741/2013
Ședința publică din data de 14 octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. A. M. JUDECĂTORI: V. G.
S. L. R. GREFIER: M. V. -G.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza civilă privind recursul declarat de recurenta- reclamantă G. M. -F. împotriva sentinței civile nr.5316 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului
C., în contradictoriu cu intimații-pârâți M. C. -N. PRIN P., C. LOCAL AL M. C. -N., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților litigante. Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 14 octombrie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 5316/_ a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr._, s-a respins cererea formulată de reclamanta G. M. -
F., în contradictoriu cu pârâții M. C. N. prin P. și C. LOCAL AL M. C. N. .
Pentru a dispune în acest sens, tribunalul a reținut că prin cererea formulată de către reclamanta G. M. -F. în contradictoriu cu pârâții
C. N. prin P. și C. LOCAL AL M. C. N., s-a solicitat instanței să dispună revocarea Răspunsului din adresa nr. 51889/413/_, să exonereze reclamanta de la plata contravalorii lucrărilor de fațadizare a imobilului situate în C. -N., str. F.D. Roosevelt nr.2, jud.C., corespunzător cotei indivize și a penalităților aplicate, să dispună restituirea sumei în cuantum de 858,56 lei plătite până în prezent de reclamantă și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este proprietara unui apartament din imobilul menționat în petitul acțiunii, imobil compus din două corpuri de clădire, în total cu 18 apartamente.
Cele două corpuri sunt separate complet și nu au nicio legătură unul cu celălalt. In cursul anului 2007 Primăria M. C. -N. a executat lucrări de reabilitare a fațadei imobilului, impunând proprietarilor plata contravalorii acestora.
Reclamanta nu a beneficiat însă de aceste lucrări, corpul de clădire în care se află apartamentul său neavând fațadă la stradă, în plus lucrările executate au fost de o calitate extrem de slabă, fațada fiind din nou deteriorată.
Reclamanta a încercat rezolvarea situației litigioase pe calea procedurii prealabile, însă aceasta nu a avut sorți de izbândă, fiind necesară promovarea prezentei acțiuni în justiție.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.1345 C.civ., art.112 și urm. C.pr.civ., art.21, art.117 C.pr.fiscală.
În probațiune, s-a anexat copie CF colectivă 1. C., copie CF individuală 1. C., corespondență administrativă, Adresa și Răspunsul Primăriei C. -N. din adresa nr.51889/413/_, adresa nr.76903/447/_ .
Prin întâmpinarea formulată, pârâții au solicitat respingerea cererii, arătând că lucrările de revitalizare a imobilului ce face obiectul cauzei au
fost recepționate la data de_ .
Obligativitatea de întreținere a imobilelor cade in sarcina proprietarilor, M. C. -N. doar a avansat sumele de bani necesare lucrărilor, urmând ca acestea să fie ulterior recuperate de la proprietari.
Reclamanta, atâta timp cât este proprietara unui apartament din imobilul menționat, este ținută la suportarea unei cote părți din cheltuielile de revitalizare a imobilului în baza HG nr. 1588/2008 și HCL nr. 859/2004 modificată prin HCL nr. 239/2005 și HCL nr. 571/2007.
Analizând cererea formulată, prima instanță a apreciat că aceasta este neîntemeiată. Astfel, cu privire la capetele de cerere referitoare la anularea și revocarea răspunsului din Adresa nr.51889/413/_ cu privire la plata lucrărilor de reabilitare a fațadei imobilului situat in C. -N., str. F.D.
Roosevelt nr. 2, jud. C., instanța a reținut că aceste capete de cerere nu pot fi admisibile datorită faptului că înscrisurile menționate de către reclamantă nu constituie acte administrative în sensul Legii nr.554/2004 pentru a putea fi atacate, nefiind emise în regim de putere publică, fiind doar o corespondență administrativă.
Actele administrative care puteau fi atacate în cauză sunt HG nr.1588/2007, și HCL nr.859/2004 modificată prin HCL nr.239/2005 și HCL nr.571/2007 cu incidență in cauză, în baza cărora s-a stabilit obligația reclamantei de a participa cu fonduri bănești la cheltuielile de reabilitare a fațadei imobilului în care se situează și apartamentul proprietate personală a reclamantei.
Cât privește cererea reclamantei de exonerare de la plata cheltuielilor și restituirea sumei achitate deja în contul lucrărilor de reabilitare, instanța reține că aceste sume, fiind stabilite în baza actelor administrative mai sus menționate, instanța le poate analiza având natura contenciosului administrativ.
Reclamanta este proprietara unui apartament din imobilul situat în C.
-N., str.F.D. Roosevelt nr.2, jud.C., potrivit Cărții funciare colective a imobilului nr.1. C., având ca părți indivize comune terenul, fundațiile,
fațadele, acoperișul, poarta de acces, coridor sub poartă, scări de acces, coridor subsol, scări de acces pod și etaj, pod, branșamente.
Atâta timp cât reclamanta este proprietara unui apartament din imobilul menționat și acesta are printre părțile indivize comune și fațada, reclamanta este ținută la plata unei cote proporționale din cheltuielile de întreținere ale fațadei.
În acest sens, nu este relevantă în cauză împrejurarea că apartamentul reclamantei nu are fațadă la stradă și nu a beneficiat in realitate de lucrări.
Atâta timp cât in CF colectivă este prevăzută ca parte indiviză comună și fațada, indiferent dacă apartamentul reclamantei are sau nu fațadă la
stradă, reclamanta tot datorează cheltuielile de întreținere ale fațadei, neputându-se susține că pârâții s-ar îmbogăți fără just temei prin perceperea acestor cheltuieli.
Reclamanta precizează că a formulat o acțiune pentru sistarea indiviziunii însă până la pronunțarea unei hotărâri definitive și irevocabile care să pronunțe partajul în cazul părților indivize comune, instanța nu are motive să exonereze reclamanta de la plata cheltuielilor de refațadizare.
Și oricum, fațada a fost reabilitată în cursul anului 2007, când reclamanta era coproprietară, astfel că nu va putea fi exonerată de la plata cheltuielilor care fac obiectul prezentului dosar, ci doar a celor ulterioare partajului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta G. M. -F.
, solicitând, în principal, admiterea recursului, casarea in totalitate a Sentinței civile nr. 5316/2013 pronunțata de către Tribunalul Cluj - Secția Mixta Litigii de Munca, Asigurări Sociale si de Contencios Administrativ in ședința publica din data de_ si trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, iar în subsidiar, admiterea recursului, casarea in totalitate a Sentinței civile nr. 5316/2013 pronunțata de către Tribunalul Cluj - Secția Mixta Litigii de Munca, Asigurări Sociale si de Contencios Administrativ in ședința publica din data de_, in dosarul mai sus menționat si reținând cauza spre judecare sa dispună: admiterea acțiunii reclamantei si in consecința revocarea răspunsului din adresa nr. 51889/413/_, exonerarea reclamantei de la plata contravalorii lucrărilor de fațadizare de la imobilul situat in C. -N., str. F.D. Roosvelt nr.2, Județul C., corespunzător cotei indivize, si a penalităților aplicate, pe motiv de îmbogățire fara justa cauza, restituirea sumelor plătite pana in prezent de subsemnata, ca si contravaloare a lucrărilor de fațadizare la imobilul situat in C. -N., str. F.D. Roosvelt nr.2, Județul C., pe motiv de îmbogățire fara justa cauza; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, s-a arătat că imobilul din care face parte apartamentul nr. 12 figureaza in CF colectiva nr. 1. C. -N. ca si casa cu 18 apartamente, însă în realitate sunt doua corpuri de clădire unul in care se găsesc 16 apartamente si altul in care se găsesc doua apartamente, respectiv apartamentul nr. 11 si apartamentul nr.12 al cărei proprietara sunt. Cele doua corpuri de clădire sunt separate complet neavând nici o legătura unul cu celalalt.
In cursul anului 2007, Primăria M. C. -N. a executat prin intermediul unui antreprenor, lucrări de reabilitare ale fațadei imobilului situat in C. -N., str. F.D. Roosvelt nr.2, Județul C. . Cu ocazia acestor lucrări nu a fost reabilitata si fațada corpului de clădire situat in curtea
interioara, corp de clădire in care se afla apartamentul nr. 12 in care locuiesc.
Totuși Primăria Cluj-Napoca a înțeles sa oblige reclamanta prin adresa nr. 76.903/447/_ la o cota parte din contravaloarea acestor lucrări, cu toate ca reclamanta nu a beneficiat in nici un fel de ele.
Mai mult daca ar dori îmbunătățirea fațadei corpului de clădire in care locuiește, ar trebui sa o facă pe cheltuiala proprie integral, fara sa aibă nici o garanție ca ulterior as putea recupera vreo suma de la proprietarii din celalalt corp de clădire, la care Primăria a executat lucrări de fațadizare.
Reclamanta apreciază faptul ca doar proprietarii din corpul de clădire aflat la strada au beneficiat de lucrările de fațadizare executate de către Primăria Cluj-Napoca.
Reclamanta a învederat în fața instanței de fond faptul ca, lucrarea de fatadizare a fost executata de o calitate extrem de slaba, actualmente fațada este din nou deteriorata, înainte de expirarea terenului de garanție pe care antreprenorul 1-a dat pentru lucrarea executata, astfel ca acest aspect constituie in plus un motiv de îmbogățire fara justa cauza al paratei, având in vedere ca aceasta dorește sa o oblige pe reclamanta la plata a ceva ce nu are în fapt.
Printre aceste deficiente se număra următoarele: nu s-au făcut lucrări cu privire la tâmplărie; nu exista piese de curățare înlocuite la burlane; glafurile au lățimea reala sub 30 cm si nu peste; nu s-au vopsit obloane; cantitățile de materiale prevăzute in deviz sunt mai mari decât cele necesare pentru efectuarea efectiva a lucrărilor; la majoritatea lucrărilor preturilor sunt cu 15% mai mari decât preturile practicate pe piața; devizul de lucrări conține o serie de lucrări pentru care sunt prevăzute anumite cantități de materiale, lucrări care nu au fost executate având in vedere ca tehnologia de execuție a lucrărilor de fațadizare a fost cu totul alta.
In cursul anului curent reclamanta s-a adresat Primăriei C. -N., semnalând aspectele prezentate in prezenta, dar răspunsul acesteia din adresa nr. 51889/413/_, a fost unul negativ fata de solicitările reclamantei.
Mai mult, reclamanta a solicitat o audienta in speranța rezolvării situației, iar cu ocazia audientei, când a ridicat si problema calității scăzute a lucrărilor si a faptului ca antreprenorul ar trebui tras la răspundere pentru calitatea scăzuta, reclamanta a primit un răspuns absolut incredibil din partea reprezentanților paraților, respectiv: "trebuie sa recuperam de la cineva banii".
Reclamanta arată că nu înțelege aceasta atitudine cu atât mai mult cu cat antreprenorul este obligat sa depună la semnarea contractului o garanție de buna execuție care se eliberează doar in momentul recepției finale, care încă nu a fost semnata.
In cursul dezbaterilor înaintea instanței de fond, reclamanta a solicitat o expertiza tehnica in construcții prin care sa se stabilească daca aceasta a beneficiat in vreun fel de lucrările de fațadizare executate de către parați prin intermediul antreprenorului, precum si daca aceste lucrări au fost executate corect din punct de vedere calitativ.
Instanța de fond a respins cererea in probațiune a reclamantei motivând ca expertiza solicitata nu este pertinenta si concludenta pentru justa soluționare a cauzei.
In motivarea sentinței atacate, instanța de fond a arătat faptul ca atâta timp cat in cadrul pârtilor indivize comune ale imobilului situat in C. -N., str. F.D. Roosvelt nr. 2, este menționata si fațada, iar prin calitatea reclamantei de proprietar al apartamentului nr. 12, sunt proprietara si a unui procent din părțile indivize comune, implicit are obligația de a contribui la cheltuielile ocazionate de refacerea fațadei imobilului, întrucât aceasta este o obligație a proprietarilor.
Fata de aceasta motivare a instanței de fond, reclamanta apreciază ca Sentința civila 5316/2013 este netemeinica si nelegala, având in vedere ca in imobilul situat in C. -N., str. F.D. Roosvelt nr. 2, nu exista asociație de proprietari, iar din cuprinsul documentației depuse de către parați la dosarul cauzei se poate observa ca reclamanta nu și-a dat acordul pentru efectuarea lucrărilor.
Recurenta precizează ca din practica imobilelor cu mai multe apartamente, cunoaște faptul ca atunci cand este necesara o reparație care
implica parti indivize comune, aceasta este suportata doar de proprietarii care beneficiază de acea reparație (spre exemplu: la un imobil cu mai multe intrări, daca este deteriorat acoperișul de deasupra uneia dintre scări, reparația acestuia va fi suportata doar de către proprietarii care au apartamente in scara respectiva si nu de către toti proprietarii imobilului. Identica este situația si cu fațadele care nu sunt refăcute integral, respectiv atunci cand la un imobil cu mai multe apartamente fațada este refăcuta parțial - ca si in cazul de fata - lucrările sunt suportate doar de către proprietarii care beneficiază in mod direct de lucrări, nicidecum de către cei care nu beneficiază).
Fata de cele de mai sus, Legea 230/2007 a asociaților de proprietari, aplicabila deopotrivă si imobilelor cu mai multe apartamente in care nu este constituita asociație, ar trebui sa se aplice unitar si nu discriminatoriu, respectiv daca la unele imobile este posibil ca proprietarii sa plătească doar lucrările de care aceștia beneficiază iar la alte imobile proprietarii sa plătească si lucrări de care aceștia nu beneficiază.
Recurenta menționează că ar fi fost de acord sa plătească contravaloarea lucrărilor de fațadizare daca fațada ar fi fost refăcuta integral, insa acesta nu este si cazul in care se găsește.
Pe de alta parte, îmbogățirea fara justa cauza trebuie apreciata din doua puncte de vedere, respectiv faptul ca nu a beneficiat de lucrări precum si împrejurarea ca acestea au fost executate de o calitate extrem de slaba. Practic atât reclamanta, cat si restul proprietarilor din imobil plătesc ceva ce deja nu mai au.
Prin întâmpinarea formulată, intimații pârâți C. Local al mun. C.
-N. si M. C. -N., ambii reprezentați prin primar, a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.
În motivarea întâmpinării se arată că imobilul in litigiu, situat in C. -
, str. F.D. Roosvelt nr. 2 jud. C. se afla, la data de_, in stare de degradare, aspect constatat de către instituția noastră prin Serviciul Control Urbanism si Disciplina in construcții din cadrul Direcției Politiei Comunitare.
Un prim aspect este cel reținut in mod legal si de către instanța de fond si anume acela ca, actele contestate in cauza nu constituie acte administrative in sensul legii incidente in cauza, respectiv ale Legii 554/2004, fiind dor o "corespondenta administrativa", astfel ca acțiunea recurentei-reclamante apare ca fiind inadmisibila.
Pe fondul cauzei se învederează instanței de recurs faptul ca, prin Adresa nr. 21/481/_ a Primăriei Mun. C. -N., Asociația de locatari a imobilului litigios a fost somata sa înceapă demersurile necesare in vederea reparării, consolidării sau refatadizarii, după caz, a acestuia.
Ulterior, in baza actelor depuse de către Asociația de locatari, instituția pârâtă a demarat procedura necesara atribuirii lucrărilor de revitalizare a imobilului situat in str. F.D. Roosevelt nr. 2, respectiv cea a atribuirii lucrării prin licitație publica, in speța către SC Iridium SRL, in baza contractului nr. 12513/_ încheiat cu aceasta societate.
Lucrările de revitalizare ale imobilului ce face obiectul cauzei au fost recepționate la data de_, conform Procesului Verbal nr. 872.
Contrar celor susținute de către recurenta, consideră ca toți locatarii au obligația de a contribui, in cota parte, la lucrările ce se efectuează la fațada imobilului, aceasta fiind parte indiviza comuna, chiar daca lucrările nu au vizat fațada in întregime.
Acest aspect este reținut in mod corect si legal si de către instanța de fond, care arata in cuprinsul hotărârii pronunțate in speța ca reclamanta este ținuta la plata unei cote proporționale din cheltuielile de întreținere a fațadei - parte indiviza comuna, nefiind relevant faptul ca apartamentul acesteia este situat in curtea interioara si nu a beneficiat de lucrările de întreținere efectuate parțial la fațada imobilului litigios.
In susținerea poziției procesuale de respingere a recursului reclamantei G. M. reiterează faptul că obligația de întreținere a imobilelor cade in sarcina proprietarilor, inclusiv cele de reparare, refatadizare, instituția doar intervenind, prin HCL-uri, in sprijinul proprietarilor in acest sens. Astfel, pentru lucrările de refatadizare/revitalizare efectuate la imobilul in cauza, M. C. -N. a avut calitatea de împrumutător, in condițiile HCL nr. 859/2004, modificat prin 239/2005 si HCL 571/2006, urmând ca ulterior sa recupereze in rate suma achitata către executantul lucrărilor, de la proprietarii apartamentelor din imobil.
De asemenea in speța sunt aplicabile următoarele prevederi legale, pe care recurenta, in calitate de coproprietara a imobilului in litigiu este ținuta sa le respecte: prevederile art. 12, 43, 44, 45 din HG 1588/2007, vizând Normele de aplicare ale Legii 230/2007.
Așa fiind, se arată ca nu pot fi primite susținerile recurentei- reclamante, potrivit căreia aceasta nu a beneficiat de lucrările de revitalizare ale fațadei, întrucât apartamentul aflat in proprietatea sa se afla situat in curtea interioara, separat de corpul de clădire aflat la strada nu pot fi reținute, aceasta deținând o cota parte indiviza din fațada imobilului, asemeni tuturor coproprietarilor din imobilul înscris in CF 1. (un singur imobil), sub nr. top 282/1, imobil compus din 18 apartamente.
Nu este vorba despre situația îmbogățirii fara justa cauza, astfel cum in mod eronat susține recurenta.
In concluzie, astfel cum a arătat si înaintea instanței de fond, ca urmare a efectuării acestor lucrări la imobilul in litigiu, in baza HCL mai sus arătate, proprietarii pot achita contravaloarea lucrărilor de revitalizare a imobilului, in 120 de rate lunare, conform cotei părți ce revine fiecărui proprietar, rata fiind indexata anual cu coeficientul anual de inflație.
In dosarul dedus judecații reclamanta avea de achitat, la data de _
, din valoarea totala a lucrărilor de 1. ,18 lei, suma de 3671,16 lei, conform cotei părți de 3,43 % ce ii revine in calitate de proprietara a apartamentului nr. 12 din imobilul litigios.
Având in vedere toate considerentele expuse solicita respingerea recursului formulat de către reclamanta G. M., ca fiind nefondat si, pe cale de consecința, menținerea prevederilor Sentinței civile nr. 5316/2013 a Tribunalului C., ca legale.
Analizând recursul declarat, Curtea reține următoarele: Recursul este fondat și urmează a fi admis.
În conformitate cu art. 112 pct. 4 C pr. civ., cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea. Corespunzător acestor motive, instanța însăși trebuie să insereze în hotărârea sa "motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților"; (art. 261 pct. 5 C pr. civ.).
Motivele acțiunii constituie "fondul"; procesului, alcătuit dintr-un temei de fapt și un temei de drept. Temeiul de fapt se referă la starea de fapt pe care reclamantul o alegă; în raport cu aceasta se propun, încuviințează și
administrează probele. Temeiul de drept este reprezentat de normele juridice care se aplică stării de fapt alegate în cerere. Dacă acțiunea este găsită întemeiată, fondată, motivele de fapt și de drept reținute de instanță în motivare trebuie să corespundă celor din acțiune. În ipoteza inversă, motivele de fapt și de drept din hotărâre tind să înlăture susținerile părții reclamante. În situația intermediară, a unei temeinicii parțiale, apar motive de fapt și de drept atât în sensul celor din acțiune, pentru partea acțiunii care a fost considerată justificată, cât și motive de fapt și de drept care au stat la baza înlăturării unei părți din ceea ce se cerea.
Este astfel evident că între motive și fond există o echivalență, care se menține și în raport de operațiunea de prezentare a motivelor de către instanță, adică în motivarea hotărârii. Prin urmare, este vorba despre
necercetarea fondului și atunci când instanța de fond nu și-a motivat efectiv hotărârea atacată și nu a examinat efectiv toate motivele pertinente indicate în acțiune. Sub acest aspect, Curtea reține că motivarea unei hotărâri nu este o problemă de volum, ci una de esență, de conținut, și că aceasta trebuie să fie clară, concisă și concretă, în concordanță cu probele și actele de la dosar.
Motivarea hotărârii constituie o garanție pentru părți în fața eventualului arbitrariu, judecătoresc, precum și singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a se putea exercita controlul judiciar, circumscriindu-se astfel noțiunii de proces echitabil în condițiile prevăzute de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Sub acest aspect, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, noțiunea de proces echitabil presupune ca o instanță internă care nu a motivat decât pe scurt hotărârea sa să fi examinat totuși în mod real problemele esențiale care i-au fost supuse (Helle v. Finlanda, 1997).
Din această perspectivă, tribunalul nu a lămurit temeiul de drept al acțiunii reclamantei, ci, dimpotrivă, a atribuit acțiunii un temei de drept pe care aceasta nu îl conținea și a soluționat cauza pe acest temei străin de temeiurile indicate de părți; noul temei de drept nu a fost pus în discuția părților, la fel cum nici intenția instanței de judecare în acest nou temei nu a făcut obiectul unor dezbateri în condiții de contradictorialitate.
Simplul fapt că în acțiune se vorbește despre o procedură prealabilă și că se atacă Adresa nr. 51889/413/_ emanând de la o instituție publică, nu sunt de natură a justifica concluzia că reclamanta ar intenționa să-și califice acțiunea ca fiind una de contencios administrativ. Dimpotrivă, s-a indicat expres că este vorba despre o acțiune civilă, iar la temeiul de drept nu a fost precizat nici un text din Legea nr. 554/2004.
Dacă în privința adresei "atacate"; ar putea exista unele elemente care să indice o apropiere de instituția contenciosului administrativ, în privința celorlalte petite nu există nimic de acest gen. Nu există nici o rațiune ca, bunăoară, petitul de exonerare de plată să fie de contencios administrativ, în condițiile în care nu există un act administrativ individual sau un contract administrativ în care obligația să-și aibă izvorul. Stabilirea naturii juridice a acțiunii trebuie să se facă în mod unitar, inclusiv în raport de Adresa nr. 51889/413/_ . Nici în raport cu aceasta nu s-a indicat un temei de contencios administrativ, iar în condițiile în care adresa nu reprezintă un act administrativ, în sensul că nu dă naștere la drepturi și obligații, necesitatea unui petit distinct, precum și condițiile de exercițiu ale acțiunii civile în raport de acest petit, trebuie analizate în contextul naturii juridice reale a acțiunii și în mod unitar.
Acțiunea prezintă trăsături atât de regim juridic aplicabil indiviziunii, cât și de regim juridic aplicabil gestiunii de afaceri (sau chiar îmbogățirii fără justă cauză cum se indică pe alocuri în acțiune), caz în care se pune inclusiv chestiunea utilității cheltuielilor făcute de autoritate în gerarea intereselor coindivizarilor; evident că autoritatea nu poate avea calitatea de împrumutător cum se specifică în Hotărârea C. ui Local nr. 859/2004, modificată prin Hotărârea C. ui Local nr. 239/2005 și Hotărârea C. ui Local nr. 571/2006, deoarece pentru împrumut este necesar acordul părților iar o instituție locală nu poate avea calitatea de împrumutător pentru persoane fizice sau juridice coindivizare. Prestarea (directă sau indirectă, prin finanțare) unor lucrări pentru altul, în interesul acestuia, are semnificația unei gestiuni de afaceri. În acord cu această interpretare a voinței reclamantei, în cauză s-a propus proba cu expertiză, se contestă calitatea și valoarea lucrărilor, apărări ale reclamantei pe care tribunalul nu s-a pronunțat punctual și cu argument de text.
Față de cele ce preced, Curtea reține că potrivit art. 312 alin. 3 C. pr. civ. se impune în toate cazurile în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, iar în baza acestui text legal se va admite recursul, se va casa în întregime sentința atacată și se va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, care va proceda la lămurirea naturii juridice a acțiunii, inclusiv prin identificarea expresă a temeiului de drept în integralitatea sa, și judecarea cauzei în condiții de contradictorialitate în raport cu temeiul de drept, cu stabilirea competenței în funcție de natura juridică a acțiunii și cu discutarea probelor în raport de acest temei care va fi precis stabilit.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Cu majoritate
Admite recursul declarat de reclamanta G. M. -F. împotriva sentinței civile nr. 5316 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. pe care o casează în întregime și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. A. M. V. G. S. L. R.
cu opinie parțial separată
GREFIER
M. V. -G.
Red.SLR/dact.MS 3 ex./_ Jud.fond: M.T.
