Încheierea civilă nr. 47/2013. Comunicare informatii de interes public
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR. _
ÎNCHEIEREA CIVILĂ NR. 47/2013
Ședința publică din data de 21 ianuarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. C.
GREFIER: V. D.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții D. C. și D. G., cauza privind și pe pârâții A. V.
, F. ȘI C. ULUI și P. B., având ca obiect comunicare informații de interes public (Legea Nr. 544/2001).
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru pârâta A. V. ,
ȘI C. ULUI, consilier juridic Diana C. Botar. Procedura de citare este legal îndeplinită. Acțiunea este scutită de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de_ s-au înregistrat la dosar din partea pârâtei A. V., F. ȘI C. ULUI întâmpinare prin care s-a invocat excepția lipsei competenței materiale a Curții de Apel C. în soluționarea cauzei.
De asemenea, în data de_ s-a înregistrat la dosar un înscris din partea P. B. prin care se învederează instanței că, urmare primirii citației emise pentru acest termen li s-a răspuns reclamanților, prin adresa nr. 27/_, anexată în copie alăturată înscrisului depus la dosar.
Reprezentanta pârâtei A. V., F. ȘI C. ULUI solicită admiterea excepției excepția lipsei competenței materiale a Curții de Apel C. în soluționarea cauzei invocată prin întâmpinarea depusă la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare pe excepție.
C U R T E A
Reclamanții D. C. și D. G. în contradictoriu cu pârâții A.
V., F. ȘI C. ULUI și P. B., au solicitat obligarea acestora să răspundă la memoriul transmis la data de_ și_ .
Reclamanții au învederat că deși au înregistrat un memoriu nu au primit un răspuns de la pârâți în termenul prevăzut de art.2 lit.h din Legea nr.554/2004 astfel că s-a văzut nevoit să formuleze prezenta acțiune.
Pârâta A. V., F. ȘI C. ULUI prin întâmpinare a invocat excepția lipsei competenței materiale a Curții de Apel C. în soluționarea cauzei raportat la disp. art.10 din Legea nr.554/2004.
Reclamantul este obligat să determine, prin cererea de chemare în judecată, obiectul acțiunii în cadrul căruia urmează să se soluționeze procesul, în virtutea principiului disponibilității care guvernează procesul civil instanța fiind obligată să respecte aceste limite ale investirii sale, iar reclamantul a invocat incidența prevederilor art. 2 din Legea nr.554/2004.
1
În considerarea dispozițiilor art. 129 Cod procedură civilă, care consacră și principiul rolului activ al judecătorului, coroborate cu cele ale art. 84 Cod procedură civilă, instanța este obligată doar să dea acțiunii calificarea juridică exactă, în funcție de scopul urmărit, ea nefiind ținută de denumirea pe care partea a dat-o cererii, iar judecătorul de contencios administrativ este obligat să stabilească dacă acțiunea privește un act administrativ, tipic sau asimilat în sensul respectivei legi, un act preparator al unui act administrativ, care poate fi atacat numai odată cu acesta, sau simple adrese, notificări, puncte de vedere, etc., exceptate controlului judecătoresc în această procedură.
Subsecvent determinării naturii juridice a actului atacat se determină instanța competentă în raport de prevederile art. 10 din Legea nr. 554/2004.
Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora, de până la 5 miliarde lei, se soluționează, în fond, de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora, mai mari de 5 miliarde lei, se soluționează, în fond, de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege specială nu se prevede altfel, potrivit art 10 din Legea nr. 554/2004.
Interpretarea textului legal relevă că stabilirea competenței materiale se realizează în funcție de două criterii: poziționarea autorității publice emitente a actului contestat în sistemul administrației publice, autorități centrale sau locale, respectiv valoarea impozitului, taxei, contribuției, datoriei vamale ce face obiectul actului administrativ contestat, pragul stabilit fiind de 500.000 RON.
Existând două modalități distincte de determinarea a competenței, în funcție de obiectul acțiunii administrative, în raport de limitele investirii astfel cum au fost acestea determinate de către reclamanți rezultă că în prezenta cauză determinarea instanței competente se realizează după poziționarea organului emitent al actului contestat respectiv a celui asimilat acestuia.
Autoritățile pârâte în structura ierarhică autorității pe care o reprezintă nu sunt autorități centrale în sensul art.10 din Legea nr.554/2004 autoritățile respective putând fi asimilate autorităților publice locale astfel că apare ca devenind incidentă teza I potrivit căreia litigiul care vizează o acțiune sau o omisiune a unei astfel de entități se soluționează în fond de către Tribunalul Administrativ Fiscal.
Legiuitorul a stabilit prin disp. art.10 alin.3 în favoarea reclamantului dreptul de a alege sub aspect teritorial instanța competentă regula fiind aceea a
instanței de la domiciliul reclamantului astfel că în baza prevederilor legale enunțate anterior și a art.10 alin.1 Curtea va aprecia că operează în favoarea Tribunalului B. Năsăud competența de soluționare a cauzei având în vedere domiciliul reclamanților.
Raportat la cele evidențiate mai sus în baz adisp. art.159 C.pr.civ. în aplicare art.10 din Legea nr.554/2004 Curtea va admite excepția necompetenței materiale invocate de pârâta A. V., F. ȘI C. ULUI și va declina în favoarea Tribunalului B. -Năsăud competența de soluționare a acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanții D. C. și D. G., împotriva pârâților A. V., F. ȘI C. ULUI și P. B., având ca obiect comunicare informații de interes public (Legea Nr. 544/2001).
2
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale invocate de pârâta A. V.
, F. ȘI C. ULUI.
Declină în favoarea Tribunalului B. -Năsăud competența de soluționare a acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanții D. C. și D.
, împotriva pârâților A. V., F. ȘI C. ULUI și P. B.
, având ca obiect comunicare informații de interes public (Legea Nr. 544/2001).
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE GREFIER
A. M. C. V. D.
Red.A.M.C/S:M.D.
2 ex./_
3
