Sentința civilă nr. 12563/2013. Contestație act administrativ fiscal
| Comentarii |
|
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 12563/2013
Ședința publică de la 09 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. R.
Grefier C. T.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant SC M. E. G. S. și pe pârât A. N. DE A. F. - D. G. A F. P. C., având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
P. edura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că dezbaterea pe fond a avut loc în ședința publică din data de_ când părțile prezente au pus concluzii conform încheierii din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus și ulterior precizată, reclamanta SC M. E.
G. S. în contradictoriu cu pârâta D. G. a F. P. a Județului C., a solicitat anularea Deciziei nr.313/_ emisă de pârâtă, respectiv anularea parțială a Deciziei de impunere nr.F-CJ 401/_ emisă de pârâtă, în ceea ce privește suma de 58.462 lei, cu titlu de impozit pe profit, cu majorările de întârziere aferente, suma de 19.139 lei cu titlu de impozit pe profit, cu majorările de întârziere aferente, suma de 18.482 lei cu titlu de impozit pe profit, cu majorările de întârziere aferente, suma de 20.841 lei cu titlu de impozit pe profit, cu majorările de întârziere aferente și suma de 92.118 lei cu titlu de TVA dedus, cu majorările de întârziere aferente în baza facturilor emise de SC ARMTECH Smart S. București.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin prezenta acțiune a atacat decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite prin Raportul de inspecție fiscală nr.F-CJ 401/_ prin care s-a stabilit în sarcina sa obligația de plată a sumelor susmenționate și că ulterior, prin Decizia nr.313/_ emisă de pârâtă, s-a respins ca neîntemeiată contestația formulată împotriva deciziei de impunere mai sus arătate.
Reclamanta a mai arătat că în urma analizării situației facturilor emise de către SC Armtech Smart S. în perioada anilor 2008-2010 se reține că activitatea comercială desfășurată între cele două societăți comerciale a avut două componente: o activitate de livrare de bunuri și o activitate de prestări servicii, consultanță și management.
În privința activității comerciale de livrări de bunuri, reclamanta a arătat că aceasta a fost unica activitate comercială desfășurată între cele două societăți, până la încheierea contractului de prestări servicii nr.14/_ și că pentru livrarea de bunuri nu este necesară, ca și condiție obligatorie, încheierea unui contract pentru care aceste cheltuieli să fie deductibile, cum în mod eronat s-a reținut în raportul de inspecție fiscală.
A mai susținut reclamanta că nu se poate susține că aceste activități comerciale nu ar avea un scop economic în sensul art.11 alin.1 C. fiscal, cu atât mai mult cu cât aceste bunuri au fost achitate integral de către societatea reclamantă, astfel că aceste cheltuieli sunt deductibile în întregime și nu pot fi excluse de la calculul impozitului profit, de asemenea TVA-ul aferent acestor cheltuieli este deductibilă.
În ceea ce privește activitatea comercială de prestări servicii, consultanță și management, s-a susținut că această activitate a fost prestată de către SC Armtech Smart S. în baza contractului de prestări servicii nr.14/_, astfel că nu sunt aplicabile prevederile art.21 alin.4 lit.m C. fiscal, întrucât există contract încheiat între părți și aceste serviciu au fost efectiv prestate către reclamantă.
De asemenea, a menționat că atitudinea fiscală a SC Armtech Smart S. nu poate fi imputată reclamantei, cu atât mai mult cu cât bunurile și serviciile au fost efectiv plătite în integralitate, astfel că nu se poate reține in sarcina sa atitudinea culpabilă a partenerului contractual.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta D. G. a F. P. a Județului C., a solicitat respingerea acțiunii și a arătat că operațiunile comerciale facturate în perioada 2008-2010 nu reflectă realitatea și s-au derulat cu încălcarea cadrului legislativ, în sensul că, aferent acestora nu s-a înregistrat și declarat nici un venit și totodată nu s-a declarat și achitat la bugetul de stat nicio obligație fiscală, în schimb reclamanta a beneficiat în urma acestor tranzacții, respectiv înregistrarea operațiunilor a avut ca rezultat obținerea de deducere, fără drept, atât a cheltuielilor la calculul profitului impozabil, cu consecința fiscală de diminuare a impozitului pe profit, cât și a TVA deductibil, cu consecința fiscală de diminuare a TVA colectat sau de rambursare a TVA, după caz.
Pârâta a mai arătat că, în realitate, operațiunile facturate nu au un scop economic, rezultatul acestora nefiind concretizat și în realizarea de venituri impozabile.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele
:
Prin Decizia nr.313/_ privind soluționarea contestației formulate de reclamanta SC
E. G. S., emisă de D. G. a F. P. a Județului C., s-a respins ca neîntemeiată contestația formulată de reclamantă împotriva Deciziei de impunere nr.F-CJ 401/_ pentru suma de 225.976 lei, formată din: 58.462 lei impozit pe profit, 18.737 lei majorări de întârziere impozit pe profit, 8.889 lei penalități de întârziere, 92.118 lei TVA, 33.953 lei majorări de întârziere TVA și 13.817 lei penalități de întârziere.
Problema juridică de dezlegat în această spetă este dacă operațiunile desfășurate de reclamată cu partenerul Armtech Smart S. București reflectă scopul real economic în ce privește activitatea de livrare de bunuri și de prestări servicii, consultanță și management.
Partenerul reclamantei, Armtech Smart S. București a emis în perioada anilor 2008 - 2010111 facturi fiscale in sumă de 548.366 lei, sumă care nu a fost luată în considerate de către organul fiscal pentru aplicarea deducerii.
In fapt, reclamanta susține în legătură cu activitatea comercială de livrare de bunuri, că aceasta a fost unica activitate comercială desfășurată între cele două societăți până la momentul încheierii contractului de prestări servicii nr.14/_ și că în acest caz nu sunt aplicabile prevederile art.21 alin.4 lit.(m) din Codul fiscal.
In raportul de inspecție fiscală conestat se reține că partenerul reclamantei, SC Armtech Smart S. București, pentru perioada anilor 2008 - 2010 nu a cuprins în declarațiile fiscale livrarile care reclamanta susține că le-a primit. In bilanțul aferent anilor 2008, 2009 aceasta a declarat în formularul 20 cifra zero iar în perioada anilor 2008 -2010 aceasta nu adepus declarația 394. de asemenea, dereținut, este și faptul că SC Armtech Smart S. București nu are înregistrați în vectorul fiscal angajațui cre ar fi putut presta serviciile pecare reclamanta susține că le-a primit.
Așa cum se prevede in conținutul art.11 alin 1 din Codul fiscal, la stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în înțelesul Codului fiscal, autoritățile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacție care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unei tranzacții pentru a reflecta conținutul economic al acesteia.
Expertiza tehnica realizată în cauza răspunde doar ipotezei în care instanța validează conținutul economic al operațiunilor desfășurate de reclamantă cu partenerul Armtech Smart S. București.
Așadar, sub imperiul acestor prevederi ale art.11 al 1 din Codul fiscal, se exercită dreptul de apreciere al organului fiscal, care în limitele și competențele ce îi revin, atestă relevanța stărilor de fapt fiscale și adoptă soluția admisă de lege, pe bază de constatări complete asupra tuturor împrejurărilor edificatoare în cauză. În context, poate fi evidențiat faptul că, în condițiile
exercitării dreptului de apreciere, organul de inspecție fiscală la stabilirea obligațiilor fiscale în sarcina contribuabilului supus verificării nu ia în considerare o tranzacție, care nu are un scop economic sau reîncadrează forma unei tranzacții pentru a reflecta conținutul economic al acesteia.
În definitiv, pe baza informațiilor selectate și reliefate anterior, în prealabil, contribuabilul este în măsură să le analizeze și astfel să determine "costul fiscal"; generat de luarea în considerare a lor, prin ignorarea stărilor de fapt fiscale, pe care le atestă, în realitate. Legat de acest "cost fiscal";, trebuie să reținem că este dat atât de obligația fiscală principală, cât și de accesoriile datorate (dobânzi și penalități de întârziere), în cazul neachitării la scadență.
Potrivit art.11 alin (1) și art.21 alin (4) lit m) din Legea nr. 571/2003 se retine ca o regula fiscala corelarea cheltuielilor la venituri, care impune recunoașterea numai a acelor cheltuieli care au fost efectuate in interesul direct al activității, cu alte cuvinte prin realizarea ei sunt generate venituri. Daca prin ocazionarea ei nu sunt generate venituri, atunci aceasta cheltuiala este considerata nedeductibila fiscal.
În ceea ce privesc serviciile achiziționate, legiuitorul a condiționat caracterul deductibil al cheltuielilor si TVA aferenta, de prestrea efectiva a serviciilor, și care putea fi probată doar prin documente justificative întocmite in acest sens, care sa conțină date certe pentru dovedirea realității si necesității acestora.
In ce privește operațiunea de deducere a TVA, se impune îndeplinirea condiției legale din perspectiva destinației bunurilor. Astfel, persoanele impozabile au dreptul sa deducă TVA aferenta/bunurilor serviciilor achiziționate doar in situația in care acestea sunt utilizate in scopul desfășurării activității economice, respectiv in folosi operațiunilor sale taxabile.
În intelesul codului fiscal, scopul economic al unei tranzacții trebuie sa reflecte întocmai modul cum aceasta se produce, sa fie in concordanta cu realitatea, sa se deruleze cu respectare cadrului legal si sa pună in evidenta drepturile si obligațiile aferente operațiunii.
In concluzie, operațiunile comerciale facturate in perioada 2008-2010, nu reflecta realitatea prin documente justificative în sensul ca, aferent acestora nu s-a inregistrat si declarat nici un venit, si totodată nu s-a declarat si achitat la bugetul de stat nici o obligație fiscala, in schimb, petiționara a beneficiat de pe urma acestor tranzacții, respectiv, prin înregistrarea operațiunilor a avut ca rezultat obținerea la deducere, fara drept atât a cheltuielilor la calculul profitului impozabil, cu consecința fiscala de diminuare a impozitului pe profit, cat si a TVA deductibil, cu consecința fiscala de diminuare a TVA colectat sau de rambursare a TVA, după caz.
Având in vedere situația economica si fiscala aferenta tranzacțiilor desfășurate intre cei doi parteneri, se constata ca, in realitate, operațiunile facturate nu au avut un scop economic, rezultatul acestora nefiind concretizat si in realizarera de venituri impozabile, ci doar in obținerea de beneficii, fiind afectați indicatorii fiscali pentru impozitul pe profit si TVA .
Prin urmare, fata de cele expuse, tinand seama si de regula generala de calcul a profitului impozabil precum si de condiția impusa pentru exercitarea dreptului de deducere a TVA, in cazul unor astfel de operațiuni fara scop economic, petiționara nu poate beneficia de deductibilitatea fiscala pentru cheltuielile in suma de 456.248 lei si a TVA aferenta in suma de 92.118 lei. Argumentele invocate de reclamantă, fără a fi susținute cu documente justificative nu combat și nici nu înlătură constatările organelor de inspecție fiscală, motiv pentru care decizia nr. 1313/_ este temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată acțiunea în contencios fiscal formulată și precizată de reclamanta SC M. E. G. S., cu sediul procesual ales în C. -N., str.I. V. nr.14, jud.C. în contradictoriu cu pârâta D. G. a F. P. a Județului C., cu sediul în C. -N., P- ța Avram I. nr.19, jud.C. .
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 09 Septembrie 2013.
Președinte,
R.
Grefier,
C. T.
Red.AR/tehn.MG 4 ex. 13.09.13
