Sentința civilă nr. 1404/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI A. SOCIALE
SENTIN ȚA CIVIL Ă NR. 1404/2013
Ședința publică din data de 28 ianuarie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: A. G. C. Grefier O. -R. L.
Pe rol fiind pronunțarea asupra cererii formulate de reclamanta G. A. în contradictoriu cu pârâta C. DE A. DE S. A J., având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la data de_, prin serviciul registratură al instanței, pârâta a depus la dosarul cauzei răspunsul la interogatoriul reclamantei.
La data de_, reclamanta a depus la dosar concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților cu ocazia dezbaterii pe fond a cauzei au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de_, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Cât privește solicitarea reclamantei de repunere a cauzei pe rol, tribunalul constată că deciziile de impunere din oficiu de care se prevalează reclamanta au fost comunicate acesteia la data de_ (conform propriilor susțineri) și dacă aprecia că au incidență în cauză, partea avea atât posibilitatea cât și obligația procesuală ca la termenul de judecată din data de_ să solicite în temeiul art. 138 Cod de procedură civilă suplimentarea probei cu înscrisuri. Pe cale de consecință, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 151 din Cod privind repunerea cauzei pe rol pentru lămurirea pricinii în limitele învestirii date de parte.
T R I B U N A L U L
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de_, reclamanta G. A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C. de A. de S. a județului C. anularea ca nelegală a Deciziei nr. E 279/_, admiterea contestației înregistrată la CAS sub nr.30745/2011 emisă de pârâtă, anularea Deciziilor de impunere din oficiu nr. 362603/1 si nr.362603/2 emise la data de_ si anularea formelor de executare silită inițiate de pârâtă în baza Titlului executoriu nr. 6392/_ .
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că urmare a contestației înaintate si înregistrate sub nr. 30745/2011 pârâta CAS C. a întocmit dosarul execuțional nr.6392/_ prin care s-a stabilit plata sumei 2479 lei din care suma de 1166 lei cu titlu de contribuție FNUASS, suma de 1.142 lei cu titlu de dobânzi penalizatoare și suma de 171 lei penalități. Reclamanta consideră că Decizia nr. E 279/_ este nelegală iar deciziile de impunere din oficiu emise de CAS C. sunt nelegale deoarece CNASS si casele județene nu au
competența materială de a stabili contribuțiile de asigurări sociale de sănătate si obligații fiscale accesorii si nici competența de a emite un act administrativ fiscal. Reclamanta a învederat că nu a semnat niciodată o declarație de impunere, iar CAS C. a emis o decizie de impunere din oficiu pe care i-a comunicat-o odată cu decizia de respingere a contestației. Pârâta C. de A. de S. a județului C. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca fiind netemeinică (filele 37-40) și a arătat că în conformitate cu prevederile Legii nr. 95/2006, persoana asigurată are obligația plății unei contribuții bănești lunare pentru asigurările de sănătate. Pârâta a mai arătat că deoarece reclamanta nu a achitat debitul datorat FNUASS după comunicarea somației si a titlului executoriu, în mod legal
CAS C. a demarat procedura executării silite.
În cauză, instanța a administrat la solicitarea părților proba cu înscrisuri. De asemenea, s-a încuviințat solicitarea reclamantei de administrare a probei cu interogatoriul pârâtei, care însă nu a depus răspunsul în termenul procedural.
Reclamanta a mai depus note de ședință și concluzii scrise (filele 73-73, 119-122).
Analizând înscrisurile de la dosar, instanța reține următoarele:
Începând cu anul 2006, reclamanta G. A. a realizat venituri din activități independente, aspect necontestat în cursul prezentului proces. Recunoscut este și faptul că, în această calitate, reclamanta nu a depus la C. de A. de S. a județului C. nicio declarație cu privire la veniturile realizate.
Ca urmare a parafării Protocolului dintre CNAS și ANAF nr. P5282/_, respectiv nr. 95896/_, CAS C. a identificat veniturile realizate de reclamantă și a emis pe seama acesteia Deciziile de impunere din oficiu nr. 362603/1/_ și nr.362603/2/_ pentru stabilirea contribuției și accesoriilor datorate la FNUASS aferente anilor 2006-2011 (filele 12, 13).
Cu respectarea procedurii reglementate de art. 205 și urm. din Codul de procedură fiscală, reclamanta a formulat contestație împotriva acestor acte administrative fiscale (filele 6-8), respinsă prin Decizia nr. E 279/_ (filele 9-11), iar acum atacă în contencios administrativ toate aceste acte administrative fiscale.
Potrivit art. 208 alin. 3 lit. b și e din Legea nr. 95/2006, actualizată, privind reforma în domeniul sănătății, asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii și funcționează ca un sistem unitar, iar obiectivele sistemului de asigurări de sănătate se realizează pe baza principiilor de solidaritate și subsidiaritate în constituirea și utilizarea fondurilor, respectiv cu participarea obligatorie la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru formarea Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
În acest sens, art. 215 alin. 3 din lege stabilește în sarcina persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente obligația de a depune la casele de asigurări de sănătate cu care au încheiat contractul de asigurare declarații privind obligațiile față de fond. Apoi, legea statuează că în caz de neachitare la termen a contribuțiilor datorate fondului, casele de asigurări procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru
încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului și a majorărilor de întârziere (art. 216).
Pe de altă parte, art. 35 din Ordinul CNAS nr. 617/2007, actualizat, stabilește în mod expres faptul că decizia de impunere emisă de organul competent al CAS constituie titlu de creanță și poate fi emisă de organul competent al CAS pe baza informațiilor primite pe bază de protocol de la ANAF.
Această prevedere legală a făcut, într-adevăr, obiectul excepției de nelegalitate soluționate în sensul admiterii de către Curtea de Apel C., prin Sentința nr. 269/2010. Ceea ce omite însă reclamanta să arate este faptul că sentința menționată a fost modificată
prin Decizia nr. 3878/2010 a Înaltei Curți de C. ție și Justiție, prin care s-a respins excepția de nelegalitate a art. 35 din Ordinul nr. 617/2007 iar până la acest moment nu există o decizie a vreunei instanțe de contencios administrativ de anulare a textului legal menționat.
Din lectura acestor dispoziții legale reiese în mod cert că persoanele fizice care realizează venituri din activități independente au obligația de a contribui la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, iar omisiunea de a depune declarații în acest sens dă dreptul caselor de asigurări de a emite din oficiu deciziile de impunere, cărora legea le conferă caracterul de titluri de creanță.
Astfel, calitatea de asigurat și, implicit, obligația de plată a contribuției decurg în mod direct din lege, nefiind necesară o manifestare de voință a contribuabilului sau întrunirea unui acord de voințe prin încheierea unui contract în acest sens.
În același sens, dispozițiile art. 259 alin. 7 din Legea nr. 95/2006 statuează că persoanele car e au obli gați a de a se asigura
(obligația, iar nu facultatea) și nu pot dovedi plata contribuției sunt obligate "b) sa achite pe intreaga perioada a termenelor de prescriptie privind obligatiile fiscale contributia legala lunara calculata asupra veniturilor impozabile realizate, precum si obligatiile fiscale accesorii de plata prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, daca au realizat venituri impozabile pe toata aceasta perioadă
";.
Această prevedere legală este neechivocă în sensul obligației de achitare a contribuției pentru toate persoanele care au obligația de a se asigura, și nu poate fi interpretată în sensul stabilirii acestei obligații doar în sarcina celor care își exprimă dorința de a deveni asigurați.
Reclamanta se prevalează de faptul că în același interval de timp i se reținea lunar contribuția către Fondul Național Unic de A. Sociale de S. pentru veniturile realizate în temeiul contractului individual de muncă, dar art. 257 alin. 3 din Legea nr.95/2006 prevede în mod expres că persoanele care realizează în același timp venituri din salarii și venituri din activități independente supuse impozitului pe venit au obligația plății contribuției asupra tuturor acestor venituri. De asemenea, legea privind reforma în domeniul sănătății întrunește cerințele de legalitate, accesibilitate și previzibilitate pentru a putea fi în mod neechivoc cunoscută și descifrată de destinatarii dispozițiilor pe care le cuprinde.
Prin concluziile scrise, reclamanta mai arată că la data de_ C. de A. de S. a județului C. a emis pe numele ei alte două decizii de impunere care vizează tot anii 2008, 2009 și 2011, aspect de natură a atrage anularea deciziilor anterioare.
Pe de o parte, reclamanta nu a depus aceste înscrisuri în cadrul procesului, ci doar după rămânerea în pronunțare; pe de altă parte, legalitatea deciziilor de impunere emise în data de_ se poate verifica doar prin raportare la situația existentă la acea dată, iar instanța nu a fost învestită și cu un petit de anulare a deciziilor ulterioare.
Referitor la Decizia de impunere din oficiu nr. 362603/2/_ , în materia fiscală accesoriile sunt datorate de drept ca urmare a neplății la termen a creanțelor principale, art.119 alin. 1 Cod de procedură fiscală prevăzând că pentru neachitarea la termenul scadent de către debitor a obligațiilor de plată se datorează după acest termen majorări de întârziere. De asemenea, art. 120 prevede că majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere începând chiar din ziua următoare termenului de scadență până la data stingerii sumei datorate inclusiv.
Coroborând aceste dispoziții legale cu art. 257 alin. 5 lit. b din Legea nr. 95/2006, conform căruia contribuțiile FNUASS se datorează trimestrial de către persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, iar cuantumul contribuției este facil
determinabil în sensul art. 379 alin. 4 din codul de procedură civilă prin aplicarea cotei legale, instanța apreciază că majorările de întârziere au un caracter cert, lichid și exigibil, iar reclamanta este ținută atât la plata datoriei principale cât și la plata accesoriilor.
Pentru toate acestea, în temeiul art. 218 din Codul de procedură fiscală, se va respinge ca nefondată prezenta cerere. Pe cale de consecință, se respinge și petitul subsecvent de anulare a formelor de executare silită inițiate în baza titlului executoriu nr. 6392/_ .
În temeiul art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă, se ia act că pârâta nu a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta G.
A.,
cu domiciliul procesual ales în C. -N., str. D. nr. 25, ap. 34, jud.C. în contradictoriu cu pârâta C. de asigurări de sănătate a județului C.
, cu sediul în C. -
, str. C. nr. 5, jud. C., având ca obiect anularea Deciziei nr. E 279/_ și a Deciziilor de impunere din oficiu nr. 362603/1/_ și nr. 362603/2/_, respectiv a formelor de executare silită inițiate în baza titlului executoriu nr. 6392/_ .
Ia act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 28 ianuarie 2013.
Președinte,
G. C.
Grefier,
O. -R. L.
Red.AGC/tehn.VAM 4 ex. _
