Sentința civilă nr. 14161/2013. Contestație act administrativ fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 14161/2013
Ședința publică de la 11 Octombrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE M. -F. B.
Grefier R. I. P.
Pe rol judecarea cauzei Contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant SC R. I. S. și pe pârât M. C. PRIN D. DE I. ȘI T.
L. A M. PRIN A. A. M. V., chemat în garanție C. DE C. A J.
C., având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța constată că mersul dezbaterilor și cuvântul pe fond a fost consemnat în încheierea de ședință din data da_, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată la data de_, reclamanta S.C. R. I. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul M. ui C. -N. - D. de impozite și T. locale a
M. ui C. -N. a solicitat anularea Deciziei de impunere nr.5203/_ emisa de D. de impozite și T. locale a M. ui C. -N. prin care au fost stabilite obligații fiscale suplimentare de 3.617 lei și majorări de întârziere de 2.039,74 lei.
În motivarea acțiunii, reclamanta arată că prin Decizia nr.44/_ emisa de Curtea de C. a județului C. s-a instituit in sarcina M. ui C. -N. obligația de a recalcula și stabili pentru ultimii 5 ani fiscali impozitul aferent semiremorcilor deținute de contribuabilii persoane fizice și juridice conform prevederilor art.263 alin.4 si 5 din Codul Fiscal.
Reclamanta deține in proprietate remorca marca Langendorf.
Arată reclamanta că D. de impozite si T. locale a M. ui C. -N. prin decizia nr.5203/2012 a dispus plata unor obligații fiscale suplimentare fără respectarea dispozițiilor legale. Astfel au fost stabilite pentru aceeași perioada, prin doua decizii de impunere diferite, obligații fiscale de plata reprezentând impozitare a acelorași bunuri. Menționez ca plata impozitelor, datorate pentru mijloacele de transport aflate in proprietatea subscrisei, aferente anilor 2010, 2011 Și 2012 sunt
achitate la zi conform obligațiilor stabilite de D. de I. și T. a M. ui C.
-N. .
De asemenea D. de impozite și T. locale a M. ui C. -N. a dispus plata unor obligații fiscale accesorii (majorări) in condițiile in care nu a existat o decizie de impunere, care sa constituie titlul de creanța. Așa cum se poate observa actul administrativ fiscal care stabilește obligații de plata principale retroactive stabilește și obligațiile fiscale accesorii deși impozitele aferente au fost achitate in termenele legale.
Autoritatea administrativ fiscala a încălcat dispozițiile art.41 din Codul fiscal deoarece actul administrativ fiscal privind stabilirea obligațiilor fiscale nu ne-a fost comunicat, de altfel nu a fost emis, in termenul legal pentru a putea plătii obligațiile fiscale in termenele legale.
Nu prezintă importanța incidența Deciziei nr.44/_ emisa de Curtea de
a județului C. prin care s-a instituit in sarcina M. ui C. -N. obligația de a recalcula Și stabili pentru ultimii 5 ani fiscali impozitul aferent semiremorcilor deținute de contribuabilii persoane fizice Și juridice conform prevederilor art.263 alin.4 și 5 din Codul Fiscal deoarece respectivul act nu ne este opozabil Și nu poate sta la baza stabilirii unor obligații fiscale suplimentare. In cazul in care urmează a fi aplicate dispozițiile Curții de C. acestea pot fi aplicate doar pentru viitor, prin stabilirea unor taxe si impozite prin decizie de impunere pentru anul următor respectivului act.
Considera ca este nelegal să fim obligați la plata unor penalități (majorări de întârziere) in măsura in care nu a existat decizie de impunere, comunicata pentru opozabilitate, prin care sa fie stabilite obligații fiscale principale.
Potrivit art.120 din Codul de procedura fiscala majorările de întârziere sunt datorate începând cu ziua următoare termenului de scadență. Atât timp cât a achitat anual în totalitate impozitul, înaintea împlinirii termenului de scadență conform deciziei de impunere emise de organul fiscal, considera nelegala obligarea la plata unor majorări de întârziere, aferente anilor 2010, 2011 și 2012, printr-un act administrativ fiscal emis in anul 2013 care de altfel nu precizează efectul asupra deciziilor de impunere anterioare, dând naștere unei duble impozitări.
Pârâtul M. C. -N. - D. taxe și impozite la data de_ a formulat întâmpinare
solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată și a arătat că actele administrative atacate de reclamantă au fost emise în urma desfășurării acțiunii de audit financiar asupra contului anual de execuție bugetară pe anul 2010 efectuat de către C. de C. a J. C., constatându-se abateri de la legalitate și regularitate, iar pentru înlăturarea consecințelor acestor s-a emis Decizia nr. 44/_
, general obligatorie. A mai arătat pârâtul că remorca deținută de reclamantă, cu masa maximă autorizată de 40 t, a fost reîncadrată de organul fiscal prin decizia de impunere atacată în grila de impozitare cuprinsă în art.263 alin.4 C. fiscal, la un impozit anual de 947 lei, față de impozitul anual de 55 lei stabilit anterior de organul fiscal prin încadrarea în grila de impozitare prevăzută de art.263 alin.6 C. fiscal. În condițiile în care criteriile de impozitare din art.263 alin.4 raportat la criteriile de impozitare presupuse de art.263 alin.6 C. fiscal generează un impozit al cărui cuantum este mult mai mare decât cel stabilit inițial de M. C. -N., s-a procedat la punerea în aplicare a Deciziei nr. 44/2011 în sensul recalculării
impozitului pentru mijlocul de transport deținut de reclamantă conform art.264 alin.4 C. fiscal, rezultând cuantumul impozitului cuprins în decizia de impunere, iar în conformitate cu prevederile art.1241C.pr. fiscală, reclamanta datorează și dobânzile calculate asupra creanței fiscale stabilite. Pârâtul a susținut că din analiza prevederilor art. 15, art. 23, art. 90, art. 91 din OG 92/2003 reiese că în termenul legal de prescripție de 5 ani de zile organul fiscal are competența de a verifica legalitatea cuantumului obligațiilor fiscale stabilite inițial, și să dispună in situația în are acestea nu au fost stabilite prin raportare la baza de impunere reală, stabilirea în mod corect a acestora. Prin coroborarea acestor dispoziții cu art.33 alin.3 și art.43 lit.c din Legea nr. 94/1992 a Curții de C., rezultă faptul că emiterea deciziei de impunere atacată de reclamantă este consecința directă a respectării măsurilor dispuse de Curtea de C. a J. C. în Decizia nr.44/_ .
Analizand actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin Decizia de impunere nr.5203/_ emisă de M. C. -N. - D. de impozite și taxe locale s-a stabilit in sarcina reclamantei SC R. I. S. obligația de plata a sumei de 3617 lei reprezentând diferență de impozit pe mijloacele de transport calculată pentru perioada 2008-2012, suma de 2039 lei majorări si suma de 947 lei impozit pentru anul 2013.
Reclamanta a fost identificata ca titular al obligațiilor fiscale mai sus menționate in calitatea sa de proprietar al semiremorcii indicate in decizia d eimpunere,care prezinta cumulativ urmatoarele caractetistici: are o masa maxima autorizata mai mare de 12 tone ,circula in combinatiiile de autovehicule prevazute de Codul fiscal si este destinată transportului de marfa
In considerarea prevederilor art 205 Cod procedura fiscala reclamanta a formulat contestație administrativă impotriva deciziei de impunere mai sus mentionata, contestație respinsa de parat prin Dispoziția nr.333/_ .
In cadrul analizei de legalitate a celor doua acte administrative contestate instanta remarcă, in principal, că emiterea lor a avut ca fundament Decizia nr.44/_ emisă de Curtea de Conturi a României-C. de C. a J. C. prin care, la pct I.3 se prevede :";in condițiile in care vehiculele supuse impozitării, in speță remorcile și semiremorcile, au masa maximă autorizată de peste 12 tone, circula in combinațiile de autovehicule prevăzute de Codul fiscal, respectiv autovehicule articulate sau trenuri rutiere, sunt destinate transportuluid e marfă, incadrarea in vederea stabilirii impozitului la art 236 alin 6 din Codul fiscal este eronată, intrucât aceste vehicule se impozitează in conformitate cu prevederile art 263 alin.4 din Codul fiscal, aliniat care cuprinde grila de impozitare pentru vehiculele de transport marfă cu masa maximă autorizată egală sau mai mare de 12 tone";.
Decizia nr 44/2011 a Curtii de C. a făcut obiectul controlului de legalitate in fața instantei de contencios administrativ, care prin Sentința civila nr.7591/_ pronunțată in dosarul nr_ al Tribunalului C. și rămasă irevocabilă prin Decizia civila nr.8294/_ a Curții de Apel C. a statuat cu privire la legalitatea deplina a acesteia sub aspectul stabilirii impozitului asupra mijloacelor de transport, cuprins la pct I.3.
In cauza de față se impune rezolvarea problemelor de drept ce succed:
efectele deciziei civile nr.8294/_ a Curții de Apel C. asupra raportului juridic dedus judecatii;
incadrarea fiscala a mijlocului de transport supus impozitarii ;
efectele modificarii, la data de_, a Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal in sensul introducerii art.115^2 alin 2 ,potrivit carora dacă mijlocul de transport, înregistrat este prevăzut cu roți și axe fără a avea autopropulsie, se impozitează conform art.263 alin.6 din Codul fiscal pentru categoria remorci, semiremorci sau rulote.
Dupa cum rezulta din considerentele Deciziei civile nr nr.8294/_ a Curții de Apel C., in problema vizand incadrarea fiscala a mijloacelor de transport remorci si semiremorci care prezinta cumulativ urmatoarele caracteristici: au o masa maxima autorizata mai mare de 12 tone, circula in combinatiile de autovehicule prevazute de Codul fiscal si sunt destinate transportului de marfa Curtea a decis in sensul ca sunt aplicabile prevederile art 263 alin 4 sunt Cod fiscal.
Este real ca hotararea judecatoreasca nu poate crea drepturi si obligatii pentru tertii propriu-zisi, ei nefiind parti in litigiul transat prin hotarare, nici reprezentati in acel litigiu..Totusi, tertii nu pot ignora existenta unei situatii juridice careia judecata i-a dat nastere.Hotararea, prin insasi existenta ei, modifica ordinea juridica si aceasta modificare, obiectiv, trebuie recunoscuta si respectata de toti. Hotararea este deci opozabila tuturor chiar daca ea nu produce efecte decat fata de parti.Cu toate acestea, dacă o parte opune u nui terț hotărârea judecătorescă obținută, ea nu poate opune acestuia insuși conținutul hotărârii, rezultat al dezbaterilor jurisdicționale la care terțul nu a participat, îintrucât el nu a beneficiat de contradictorialitatea dezbaterilor și de dreptul la apărare.
Astfel fiind, aceasta instanta apreciaza ca recunoasterea, anterioara procesului de fata, de catre instanta de contencios administrativ, a legalitatii Decizei Curtii de C. cu privire la modalitatea de stabilire a impozitului pe mijloacele de transport, valideaza exclusiv demersul paratilor de emitere a deciziilor de impunere privind diferentele de impozit calculate conform algoritmului descris in Decizia nr 44/2011 a Curtii de C. . Altfel spus, ulterior pronuntarii Deciziei civile nr 8294/2012 a Curtii de Apel C. a fost activata obligatia M. ui C. -N. de a emite decizii de impunere pentru diferentele de impozit calculate potrivit Deciziei nr 44/2011 a Curtii de C. .Prin urmare, sub acest aspect aceasta instanta poate doar sa retina ca emiterea deciziei de impunere nr 5203/2013 nu reprezinta decat indeplinirea obligatiei legale de punere in executare a unei hotarari judecatoresti, in speta a Deciziei civile nr 8294/2012 a Curtii de Apel C. .
Instanta notează că in perioada fiscală avută in vedere de pârâtul M. C.
-N. pentru stabilirea obligațiilor fiscale retroactive (2008-2012), ipotezei de fapt a speței ii erau aplicabile dispozițiile art. 263 Codul fiscal, potrivit cărora impozitul pe mijloacele de transport se calculează în funcție de tipul mijlocului de transport, conform celor prevăzute în prezentul capitol, la alin. 4 și 5 fiind stabilit impozitul datorat în cazul unui autovehicul de transport de marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone, respectiv în cazul unei combinații de autovehicule, un autovehicul articulat sau tren rutier, de transport de marfă cu masă totală maximă autorizată egală sau mai mare de 12 tone, iar la alin. 6 vorbindu-se despre impozitul datorat în cazul unei remorci, al unei semiremorci sau rulote care nu fac parte dintr-o combinație de autovehicule.
Potrivit pct.113 din HG nr. 44/2004 privind Nomele metodologice de aplicare a Codului fiscal, forma in vigoare in perioada 2008-_ ,pentru remorci,
semiremorci și rulote impozitul anual este stabilit în sumă fixă în lei/an, în mod diferențiat, în funcție de masa totală maximă autorizată a acestora. Potrivit pct. 114 din aceleasi Norme, nu intră sub incidența prevederilor pct. 113, mijloacele de transport care fac parte din combinațiile de autovehicule-autovehicule articulate sau trenuri rutiere-de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 12 tone, prevăzute la art. 263 alin. 5.Pe de altă parte, potrivit pct. 115, impozitul pe mijloacele de transport se stabilește pentru fiecare mijloc de transport cu tracțiune mecanică, precum și pentru fiecare remorcă, semiremorcă și rulotă care are cartea de identitate a vehiculelor, chiar dacă acestea circulă în combinație.
In conformitate cu dispozitiile pct. 111 alin 1 din Norme criteriile in raport de care se determina cuantumul impozitului pentru categoriile de vehicule prevazute la art 264 alin 4 din Codul fiscal sunt: numarul de axe, masa totală autorizată și sistemul de suspensie cu care sunt dotate.Or, remorca proprietatea reclamantei nu este dotată cu axe motoare, prin urmare in cauza nu sunt incidente dispozitiile pct 111 alin 1 din Normele metodologice si implicit ale art 263 alin 4 Cod fiscal.Pe de alta parte, pct 113 din acelasi Norme prevede ca unic criteriu in baza căruia se determină impozitul pentru "remorci, semiremorci și rulote"; masa totală autorizată a acestora, in mod logic,de altfel, in condițiile in care remorcile și semiremorcile nu prezintă axe motoare și nici sistem de propulsie propriu.
Astfel fiind, această instanță constată că incadrarea fiscală a semiremorcii proprietatea reclamantei s-a efectuat eronat, pentru stabilirea impozitului datorat pentru aceste vehicule, in perioada 2008-2012, fiind aplicabile prevederile art 263 alin 6 Cod fiscal si nu prevederile art 263 alihn 4 Cod fiscal.
Pe de altă parte, la data de_ Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal au suferit o modificare in sensul introducerii art.115^2 alin 2
,potrivit caruia dacă mijlocul de transport, înregistrat este prevăzut cu roți și axe fără a avea autopropulsie, se impozitează conform art.263 alin.6 din Codul fiscal pentru categoria remorci, semiremorci sau rulote.
Raportat la succesiunea in timp a actelor normative care au stat la baza stabilirii creantei fiscale in totalitatea sa, instanța va reține că principiul neretroactivitatii stabileste ca legea este destinată sa guverneze numai situatiile juridice care sunt plasate, din perspectiva nasterii, modificarii sau stingerii, dupa momentul intrarii ei in vigoare.Dupa cum reiese din chiar denumirea principiului acesta este reglementat printr-o norma imperativ prohibitiva.Expresia acestei interdictii este data de prevederea art 6 alin 1 din Noul cod civil care stabileste ca legea este aplicabila atat timp cat este in vigoare si nu are putere retroactiva.Regula astfel prescrisa este intarita prin consacrarea sa la nivel constitutioanl, a perceptului inscris in art 15 alin 2 din Constitutie, conform caruia " legea dispune numai petnru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile";.Asadar, in prezent, fara vreo posibila derogare, legea civila noua nu se poate aplica trecutului.
S-a apreciat ca legile interpretative ar putea fi considerate drept o exceptie aparenta de la principiul neretroactivitatii. Exceptia nu poate fi considerata drept un a veritabila, deoarece normele interpretative nu sutn de natura sa genereze un conflict real de legi.De altfel, orice clarificare ar fi adusa prin interpretarea legala, cu privire la situatiile prevazute de legea anterioara interpretata ea nu va putea afecta in vreun fel drepturile castigate in baza unei interpretari diferite, date de organul judiciar care a solutionat raportul juridic generator.In acest sens, art 9 alin 2 din
Noul Cod civil prevede fara echivoc ca:";Norma interpretativa produce efecte numai pentru viitor";.Acest text a fost interpretat si in sensul ca norma interpretativa nu mai face corp comun cu cea interpretata si va produce efecte numai pentru viitor.
Raportat la considerentele mai sus expuse instanta stabilește ca art 115 indice 2 alin 2 din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, in vigoare incepând cu data de_ 2 ,nu va produce efecte asupra unor situatii juridice nascute anterior edictării lor.In mod firesc, insă, autoritatea fiscală era ținută la aplicarea Normelor metodologice astfel cum au fost modificate pentru stabilirea creanțelor fiscale aferente perioadei ulterioare intrării in vigoare a art 115 indice 2 alin 2, in spetă pentru perioada fiscala_ -_ .
In condițiile in care ipoteza descrisă de art 115 indice 2 alin 2 din Normele metodologice modfiicate la 3 iulie 2012 se verifică integral in cauza de fată( in sensul ca semiremorcile proprietatea reclamantei sunt prevăzute cu roți și axe fără a avea autopropulsie) acestea se impozitează conform art.263 alin.6 din Codul fiscal pentru categoria remorci, semiremorci sau rulote.
Prin urmare, intrucât modalitatea de impozitare aplicata de paratul M.
C. -N. apare ca nelegală pentru intreaga perioada fiscală menționată in decizia de impunere nr 5203/_ instanța va admite acțiunea si va dispune anularea Dispoziției nr.333/_ a Primarului M. ui C. -N. și a deciziei de impunere nr.5203/2013 emisă de M. C. -N. .
In temeiul art. 453 Cod procedură civilă instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulata de partea reclamantă SC R. I. S. cu sediul în C. -N., A. F. nr.4, bl.A3, et.2, ap. 12, jud.C., CUI 9439035, J12/2434/_
, cont bancar nr._ S13003526109ROL01 în contradictoriu cu paratul M. C.
-N. cu sediul in C. -N., Piața U. nr. 1, jud.C., CUI 4305857
Dispune anularea Dispozitiei nr 333/_ emisa de Primarul M. ui C.
-N. precum si a Deciziei de impunere nr 5203/_ emisa de M. C. -N.
.
Fara cheltuieli de judecata .
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 11 Octombrie 2013.
Președinte,
M. -F. B. Grefier,
R. I. P.
Re.tehnored MFB/ 4 ex/_
