Sentința civilă nr. 16190/2013. Contencios. Pretenții

Dosar nr._ *

Cod operator de date cu caracter personal 3184

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA CIV ILĂ NR. 16190/2013

Ședința publică din 06 Decembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: T.

M.

GREFIER:

P. R.

A.

Pe rol fiind judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul V. I. A., în contradictoriu cu pârâții A. N.

PENTRU R.

P., C.

C.

PENTRU S. D.

D. C.

A. și C.

N.

PENTRU C.

I.

, având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Apreciind că la dosarul cauzei se află suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, aceasta aflându-se în stare de judecată si având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de la dezbateri, reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA

Prin cererea de chemare în judecata formulată reclamantul V. I. A. în contradictoriu cu pârâtele A. N. PENTRU R. P., pârât C. C. PENTRU S. D. D. C. A. a solicitat obligarea pârâtelor, în baza dispozițiilor art. 16 alin. 4,5,7 din Legea nr. 247/2005, Titlul VII, coroborat cu art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 1 din Primul Protocol Adițional la Convenție, la emiterea, în dosar nr. 0308/2012, a deciziei reprezentând titlu de despăgubire pentru imobilele situate în C. -N., str. Einstein nr.13 și str. Horea nr. 18-20, conform celor propuse prin Dispoziția nr.3880/_ de modificare a Dispoziției nr.6754/_ emisă de Primarul mun. C. -N.

, raportat la valoarea de piață stabilită conform standardelor internaționale de evaluare, prin efectuarea compensării conform art.l9 alin.2 din Legea nr. 10/2001 actualizată (respectiv stabilirea diferenței dintre suma acordată reclamantului cu titlu de despăgubiri prin Hotărârea nr. 190/_ emisă în baza Legii nr. 112/1995, actualizată cu indicele ratei de inflație și valoarea corespunzătoare a imobilului) cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamantul arată că prin Hotărârea nr.190/_ a Comisiei Județene de aplicare a Legii nr.U2/1995 s-a dispus acordarea de despăgubiri pentru imobilul situat în C. -N., str. Einstein nr.l3 compus din 12 apartamente în cuantum de 225.718.800 ROL.

Ulterior, după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, la data de 26 iulie 2001, prin notificarea înregistrată sub nr.1028 prin BEJ Stolnean M.

, reclamantul a solicitat restituirea în natură sau, în cazul în care acest

lucru nu este posibil, despăgubiri pentru imobilul situat în C. -N., str. Einstein nr.13, jud. C. .

Cererea reclamantului a fost înregistrată la Mun. C. -N. sub nr.888, emițându-se de către Primar Dispoziția nr.6754/_ (adică la 6 ani de la data formulării cererii).

Prin această dispoziție s-a constatat faptul că reclamantul are calitatea de persoană îndreptățită, iar imobilul a trecut în proprietatea statului prin naționalizare în baza Decretului nr.92/1950 de la antecesorul Muntean Nicolae. De asemenea, s-a menționat faptul că reclamantul a încasat despăgubiri în baza dispozițiilor Legii nr. 112/1995.

În ceea ce privește soluționarea cererii, s-a dispus restituirea în natură: a apartamentului nr.2, situat în C. -N., str. Einstein nr.13, corpul I de clădire, nr. topo 9924/2/1/11, cu p.i.c. în cotă de 7,99/100 parte înscrise în CF colectivă nr. 1. și CF individuală nr. 1. ; a terenului în suprafață de 375 mp, situat în C. -N., str. Einstein nr. 13, cu nr. topo 9924/2/3 înscris în CF nr.22704, cu asigurarea servitutii de trecere în favoarea deținătorilor construcțiilor.

Prin întâmpinarea formulată, pârâta

A. N. pentru R.

P. a invocat excepția necompetenței funcționale a Secției I Civilă, din cadrul Tribunalului C., privind cererea de chemare în judecată formulată de reclamant și excepția lipsei calității procesuale pasive a Autorității Naționale pentru R.

P. cu privire la cererea introductivă de instanță.

Cu privire la excepția necompetenței funcționale a instanței sesizate, pârâta învederează următoarele:

Examinarea legalității și temeiniciei deciziilor emise de C. C. de Stabilire a D., ca și obligarea acesteia la emiterea deciziei în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, legiuitorul a stabilit-o în competența instanței specializate de contencios administrativ.

Astfel, potrivit art. 20 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, astfel cum acesta a fost modificat prin Legea nr. 2/2013, stabilește în mod expres faptul că este de competența secției de contencios administrativ din cadrul tribunalului în a cărui rază domiciliază reclamantul soluționarea cauzelor având ca obiect anularea deciziilor Comisiei Centrale ori obligarea acesteia la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire.

Normele de drept care consacră competența funcțională a instanțelor de judecată au caracter imperativ, opinie susținută de necesitatea respectării principiului specializării judecătorului, așa cum în mod a reținut și înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite în Decizia nr. XV/2007.

Mai mult decât atât, dispozițiile mai sus amintite sunt dispoziții speciale, derogatorii de la dreptul comun, potrivit principiului specialia generalibus derogant.

Având în vedere cele menționate, pârâta solicită instanței să admită excepția necompetenței Secției I Civile a Tribunalului C., iar pe cale de consecință, declinarea soluționării cauzei către instanța competentă funcțional să o soluționeze, respectiv Secția mixtă de contencios administrativ, conflicte de muncă și asigurări sociale din cadrul Tribunalului C. .

Prin întâmpinarea formulată pârâta C. C. pentru S. D.

a invocat excepția necompetenței funcționale a Secției I Civilă, din cadrul Tribunalului C., privind cererea de chemare în judecată formulată de reclamant și excepția prematurității cererii de chemare în judecată.

Examinarea legalității și temeiniciei deciziilor emise de C. C. de Stabilire a D., ca și obligarea acesteia la emiterea deciziei în condițiile

Titlului VII din Legea nr. 247/2005, legiuitorul a stabilit-o în competența instanței specializate de contencios administrativ.

Astfel, potrivit art. 20 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, astfel cum acesta a fost modificat prin Legea nr. 2/2013, stabilește în mod expres faptul că este de competența secției de contencios administrativ din cadrul tribunalului în a cărui rază domiciliază reclamantul soluționarea cauzelor având ca obiect anularea deciziilor Comisiei Centrale ori obligarea acesteia la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire.

Normele de drept care consacră competența funcțională a instanțelor de judecată au caracter imperativ, opinie susținută de necesitatea respectării principiului specializării judecătorului, așa cum în mod a reținut și înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite în Decizia nr. XV/2007.

Mai mult decât atât, dispozițiile mai sus amintite sunt dispoziții speciale, derogatorii de la dreptul comun, potrivit principiului specialia generalibus derogant.

Având în vedere cele menționate, pârâta solicită instanței să admită excepția necompetenței Secției I Civile a Tribunalului C., iar pe cale de consecință, declinarea soluționării cauzei către instanța competentă funcțional să o soluționeze, respectiv Secția mixtă de contencios administrativ, conflicte de muncă și asigurări sociale din cadrul Tribunalului C. .

Reclamantul a formulat modificare a cererii de chemare in judecata solicitând obligarea pârâtelor ca, în cel mult 6 luni de la expirarea termenului de suspendare prevăzut de dispozițiile Legii nr. 117/2012 de aprobare a OUG nr.4/2012, în baza dispozițiilor art.16 alin.4,5,7 din Legea nr. 247/2005, Titlul VII, coroborat cu art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. l din Primul Protocol Adițional la Convenție,

șa procedeze la emiterea.. în dosar nr.0308/2012, a deciziei reprezentând titlu de despăgubire pentru imobilele situate în C. -N., str. Einstein nr.13 și str. Horea nr. 18-20, conform celor propuse prin Dispoziția nr.3880/_ de modificare a Dispoziției nr.6754/_ emisă de Primarul mun. C. -N., raportat la valoarea de piață stabilită conform standardelor internaționale de evaluare, prin efectuarea compensării conform art.19 alin.2 din Legea nr. 10/2001 actualizată (respectiv stabilirea diferenței dintre suma acordată reclamantului cu titlu de despăgubiri prin Hotărârea nr. 190/_ emisă în baza Legii nr.l 12/1995, actualizată cu indicele ratei de inflație și valoarea corespunzătoare a imobilului) cheltuieli de judecată.

Prin răspunsul la întâmpinarea formulată

de C. C. pentru S.

D., reclamantul arată că în ceea ce privește excepția necompetentei funcționale a Secției Civile a Tribunalului C., solicită admiterea acestei excepții.

Așa cum rezultă din cererea de chemare în judecată, reclamantul nu a indicat în mod expres Secția civilă a Tribunalului C. . Cu toate acestea, dosarul a fost repartizat acestei secții.

Față de dispozițiile art. 20 din Titlul VII al Legii nr.247/2005, așa cum au fost modificate prin Legea nr.2/2013, competența de soluționare a unor astfel de cereri aparține secției de contencios administrativ din cadrul tribunalului în a cărui rază domiciliază reclamantul.

În aceste condiții, excepția invocată de pârâtă urmează a fi admisă, iar soluționarea dosarului declinată către Secția mixtă de contencios administrativ, conflicte de muncă și asigurări sociale din cadrul Tribunalului C. .

Analizând cererea formulată în baza probelor administrate, instanța retine că aceasta este neîntemeiată.

Astfel, la data la care reclamantul a depus cererea de chemare în judecată,_, procedura de evaluare si emitere a deciziilor reprezentând titlul de despăgubire era suspendată în temeiul OUG nr. 4/2012 aprobată prin Legea nr. 117/2012, respectiv procedura era suspendată cu intervalul cuprins între_ -_ .

Acest interval de timp a fost necesar pentru a da posibilitatea Statului Român să realizeze o reformare a legislației în domeniu, atât în privința despăgubirii propriu zise cât si a mecanismului de acordare a despăgubirilor pentru a ajunge la situația în care legislația internă să poată fi aplicabilă în privința unei despăgubiri certe, sigure si posibile de plătit.

Prin această suspendare s-a urmărit implementarea Hotărârii CEDO din cauza pilot M. Athanasiu si altii împotriva României dar si blocarea operațiunilor referitoare la stabilirea si punerea în plată a despăgubirilor pentru intervalul de timp necesar în vederea reformării legislației si a identificării resurselor financiare necesare plății.

În aceste codiții, solicitarea reclamantului având ca obiect obligarea la emiterea titlurilor de despăgubire sunt premature, dreptul la soluționarea dosarului de despăgubiri fiind afectat de un termen suspensiv.

La data de_, s-a publicat în Monitorul Oficial Lega nr. 165/2013 care a schimbat procedura de soluționare a dosarelor de despăgubire constituit în temeiul Legii nr. 10/2011, prevalându-se că dispozițiile legii se aplică cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a legii.

Totodată, s-a înființat C. N. pentru compensarea imobilelor care preia atribuțiile Comisiei Centrale pentru S. D. .

În sensul art. 17 așlin.1 lit.a si b din lege, noua comisiei validează sau invalidează deciziile emise de entitățile investite de lege, care conțin propunerea de acordare de măsuri reparatorii.

Noua comisie înființată are obligația de a soluționa dosarele de despăgubire înregistrate la Secretariatul fostei Comisii Centrale de Stabilire a D., în sensul art. 34 alin.1 din lege, în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a noii legi.

Potrivit dispozițiilor art. 35 alin.2, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa instanței în termen de 6 luni de la expirarea termenului prevăzut de lege pentru soluționarea cererii.

Prin urmare, retinând că în prezent suntem în cadrul intervalului de timp fixat de art. 34 alin.1 din Legea nr. 165/2013, de 60 de luni de la data intrării în vigoare a legii, rezultă că cererea formulată de către reclamant este de asemenea prematură si în raport cu momentul soluționării cauzei, respectiv după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013.

Raportat la aspectele menționate, instanța în baza dispozițiilor legale mai sus citate, va respinge cererea reclamantului ca fiind prematur introdusă.

Fără cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE

Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. N. PENTRU R. P. ,………

Respinge ca prematură cererea formulată de reclamantul V. I. A.

, cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat A. Geoarsă în C. -N., str. P. R. nr. 4, ap. 11, jud.C. în contradictoriu cu pârâții A. N. PENTRU R. P., cu sediul în B., C. F. nr. 202, sector 1, C. C. PENTRU S. D. D. C. A. și C. N.

PENTRU C. I., cu sediul în B., C. F. nr. 202, sector 1.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Recursul se va înregistra la Tribunalul Cluj.

Pronunțată în ședința publică din 06 decembrie 2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

T. M. P. R. A.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 16190/2013. Contencios. Pretenții