Sentința civilă nr. 1852/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
cod op. 4204
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1852
Ședința publică din 20 martie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: I. V. - judecător
G. ier: P. I.
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ precizată de reclamanta L. N. R. împotriva pârâtului Primarul municipiului B. M.
La apelul nominal lipsesc părțile.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța constată că dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din 6 martie 2013, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea fiind amânată la 13 martie 2013, respectiv la 20 martie 2013, când după deliberare s-a pronunțat următoarea hotărâre.
T.
Asupra acțiunii de față,
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus și precizată la fila 17 reclamanta L. N. R. a chemat în judecată pe pârâții P. municipiului B.
M. și M. V. solicitând anularea certificatului de urbanism nr. 478 din_, recunoașterea actului administrativ certificat de urbanism nr. 1075 din_, cu obligarea în solidar a celor doi pârâți la repararea pagubei ce i-a fost cauzată reclamantei, la plata unor daune morale și a cheltuielilor de judecată ocazionate cu purtarea prezentului litigiu.
În motivare s-a susținut că în primul certificat de urbanism având nr. 1075 din_ este menționat că terenul identificat în c.f. nr. 4140 B. M. nr. top. 3523/2 este situat intravilan fiind proprietate privată.
Prin adresa nr. 9914 din_, P. municipiului B. M. a comunicat reclamantei un nou certificat de urbanism nr. 478 din_ unde la regimul juridic al terenului se face mențiunea teren situat în extravilan aflat în proprietate privată, terenul fiind identificat în c.f. 23.989 B. M. nr. cadastral
11.526 care este identic cu nr. top. 3523/2 cuprins în planul de amplasament și delimitare a imobilului întocmit de ing. C. Tiberiu și înregistrat la O.C.P.I. M. sub nr. 15.207/_ .
Reclamanta a arătat că a formulat plângere înregistrată sub nr.
27.277 din 16.XI.2011 la care pârâta i-a răspuns că pentru remedierea deficiențelor semnalate, să depună noi cereri și intervenții, poziție pe care reclamanta o consideră arbitrară și discutabilă, prin actul administrativ menționat cauzându-i-se o vătămare gravă prin aceea că a fost în imposibilitate de a accesa credite bancare și de a fructifica bunul imobil dobândit.
Prin refuzul nejustificat de a-i rezolva cererile, pârâții i-au cauzat un prejudiciu în sumă de 45.000 euro, plătibil în lei la cursul stabilit de B.N.R. din ziua plății și care constă în principal în diferența dintre prețul de cumpărare al unui teren situat în extravilan pe care nu ar fi dorit să-l achiziționeze și unul situat în intravilan, iar pentru stresul creat daune morale în sumă de 1200 lei.
În drept a invocat dispozițiile art. 1 și 8 din Legea nr. 554/2004.
Prin întâmpinare, P. municipiului B. M. a invocat excepția lipsei sale de calitate procesuală pasivă având în vedere că este o structură permanentă care nu are personalitate juridică și patrimoniu propriu.
Prin întâmpinare pârâtul M. V. a invocat lipsa calității procesuale pasive raportat la prevederile art. 84 lit. c din Legea nr. 188/1999 republicată iar dacă instanța va admite acțiunea principală, reconvențional a solicitat ca reclamanta și pârâta de rândul 1 să fie obligate la plata unor despăgubiri materiale și daune morale pentru exercitarea abuzivă a dreptului pentru prejudicii prezente și viitoare, în condițiile art. 15, art. 1353 Cod civil, precum și plata cheltuielilor de judecată ce vor fi ocazionate.
Pârâtul a susținut că a redactat certificatele de urbanism nr. 1075/2008 și nr. 478/2011, în calitate de funcționar de execuție din cadrul serviciului de autorizații de construire, cenzurate tehnic și juridic de autoritățile cu funcții de verificare și control abilitate, însușite și semnate de autoritățile reprezentative, în baza documentațiilor depuse de Chiuzbăian Dragomir și reclamantă, în condițiile cerințelor art. 15 din Ordinul Administrației Publice nr. 1430/2005, respectiv art. 19 din Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței și nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.
Aparent, imobilul teren, identificat prin planul de amplasament și delimitare avizat de OCPI M. cu nr. 15207/_, raportat la proiectul recepționat cu nr. 2002/_, având simbolul 382/_ faza de proiectare: Etapa I, a fost greșit încadrat ca fiind situat în intravilanul localității.
Pârâtul a susținut că Serviciul autorizații de construire din cadrul P., nu are abilitarea, competența și nici sarcina de serviciu să verifice din punct de vedere tehnic, documentațiile întocmite și avizate de personalul autorizat de O.C.P.I, însă, printr-un regulament intern, a fost instituită o procedură suplimentară dar arhaică cerințelor Ordinului 839/2009, art. 34, prin care angajații serviciului, fără a avea la dispoziție o bază materială adecvată, (calculatoare compatibile, program informație licențiat) fac verificări suplimentare, dar rudimentare (prin măsurare cu liniarul) pe PAD-uri întocmite de topografi autorizați, avizate de OCPI și anexate de petenți cererilor pentru
obținerea CUAC, măsurători ce se raportează la repere fixe cunoscute din teren, verificări care pot genera erori grosolane, în timp ce, ridicările topografice și PAD-urile, sunt executate și verificate de topografi autorizați ai OCPI, care au la dispoziție stații totale topografice cu o precizie de măsurare a distanțelor în teren de până la 5000 metri cu o abatere de maxim 2 mm, sisteme receptoare GPS, sisteme de operare digitale, etc.
Certificatul de urbanism nr. 478 din_ a fost emis după ce arhitectul șef a verificat P.A.D. nr. 1520/_ avizat de OCPI M. și Proiectul de refacere P.U.G. al municipiului B. M. recepționat sub nr. 2002/_, proiectul cu simbolul 382/_ faza de proiectare Etapa 1.
Pe scurt, verificarea suplimentară tehnică pe care trebuia să o facă reclamanta prin intermediul OCPI și care este și tema centrală a celor trei răspunsuri la plângerile înregistrate, era ca OCPI să arate dacă, terenul identificat prin P.A.D. avizat cu nr. 15207/_ este situat în intravilan sau extravilan, raportat la PUG aprobat prin HCL 349/1999 și la prevederile noului proiect Etapa I, recepționat cu nr. 2002 la_ și nu așa cum a susținut la prima înfățișare în fața instanței, cum că i s-a pus în vedere să comande noi ridicări topografice pe suprafețe întinse, la prețuri ridicate.
Astfel, acțiunea de modificare a formularelor tipizate prevăzute de lege, executată la comanda factorilor de conducere și decizie ai P. B. M. și indicarea astfel a funcționarului de execuție, alături de funcționarii semnatari de drept ai actului administrativ, au fost factori suficienți de natură a genera confuzie în aprecierile reclamantei, în ceea ce privește statutul funcționarului public de execuție, creându-se astfel circumstanțe pentru prejudicii, inclusiv de imagine, funcționarilor de execuție în general și pârâtului în special.
În consecință, dacă reclamanta din necunoaștere, indusă fiind în eroare sau abuzând de un drept, numește ca responsabili pentru prejudiciul invocat, instituția publică pe de o parte și funcționarul public de execuție pe de altă parte, identificat din cuprinsul actului devenit public, urmările sunt deosebit de periculoase, deoarece instituția publică, are compartimente interne, direcții juridic specializate, cu funcționari publici specializați, are capacitate financiară pentru a-și organiza apărarea în orice fel, inclusiv prin angajarea de consilieri externi recunoscuți, în timp ce, funcționarul de execuție parte în proces, având în general o pregătire tehnică - nu are susținere juridică, fiind astfel obligat ca pe lângă imaginea compromisă, stresul pricinuit funcționarului și familiei acestuia, timpul pierdut, să aloce diverse sume de bani pentru angajarea unui consilier specializat în drept, pentru organizarea apărării.
În calitatea de funcționar de execuție subordonat, situația de neconcordanță tehnică constatată, raportat la cele două documente menționate mai sus, a fost prezentată în ordine ierarhică conducerii, respectiv arhitectului șef Fűto Edmund Eugen, care ulterior emiterii actului incriminat și în urma înregistrării plângerilor făcute de reclamantă, a prezentat situația constatată conducerii superioare a P. și de asemenea a avut întâlniri cu reprezentanții
O.C.P.I. M. . În calitate de funcționar de execuție, nu a fost prezent, nu
cunoaște funcționarul OCPI M. consultat și nici rezultatul întâlnirilor respective.
De asemenea, în urma înregistrării cererii de chemare în judecată reclamanta a fost chemată pentru soluționarea litigiului pe cale amiabilă la sediul primăriei, la care au fost prezenți funcționari publici din conducere (inclusiv arhitectul șef), alți funcționari cu funcții de conducere și de demnitate publică din administrația locală, pârâtul nefiind consultat și astfel nu cunoaște rezultatul discuțiilor.
Prin întâmpinare, Municipiul B. M. a solicitat respingerea acțiunii arătând că în ziua de_ i s-a comunicat reclamantei certificatul de urbanism - operațiuni bancare în regim urgent nr. 478, solicitat prin cererea nr. 9914 din_ iar plângerea înregistrată la_ sub nr. 13838 depășește termenul de 30 zile reglementat de art. 7 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ (f.34 - 35).
Prin precizarea de acțiune depusă la_, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului Municipiul B. M. prin Primar să emită un nou certificat de urbanism cu mențiunea "intravilan";, cu privire la terenul situat în B. M. Valea Cerbului, identificat cu c.f. 4140 nr. top. 3523/2 și obligarea pârâților la plata daunelor materiale în cuantum de 45.000 euro.
Reclamanta a susținut că la data de_ a formulat o notificare înregistrată sub nr. 13838/_ care nu poate fi considerată plângere prealabilă iar urmare răspunsului din_ privind completarea documentației, a comunicat arhitectului - șef că documentația a fost completă când s-a emis certificatul de urbanism nr. 1075 din_ .
Prin notele de ședință depuse la_, reclamanta a învederat tribunalului că prin raportul de expertiză evaluare întocmit de ing. Frunză N.
, expert autorizat de Ministerul Justiției s-a stabilit o diferență substanțială între valoarea imobilului ca teren intravilan - 2. lei, raportat la valoarea de circulație ca teren din categoria extravilan - 6364,54 lei, adică suma de 2. ,44 lei, ce constituie prejudiciul adus prin emiterea certificatului de urbanism nr. 478 din_ .
Reclamanta a arătat că în anul 2008 când a cumpărat terenul, respectând normele legale în vigoare, a avut în vedere tocmai calitatea acestuia de teren intravilan, motivația acesteia fiind de a avea un imobil pe care să îl poată folosi în vederea construirii unei case.
Cum certificatul de urbanism nr. 1075 din_ atestă acest fapt, reclamanta a achiziționat terenul, pentru ca în timp să își poată edifica o casă de locuit.
Atunci când un astfel de act este emis unei persoane se presupune că el este făcut în cunoștință de cauză, solicitantul având garanția respectării proprietății sale, neputându-i fi imputabilă o schimbare ulterioară a acestuia.
În condițiile în care cele două certificate cuprind diferențe majore în ceea ce privește regimul juridic și cel economic, reclamanta apreciază că a fost
indusă în eroare prin certificatul de urbanism emis inițial și încrezându-se în informațiile furnizate, a cumpărat terenul.
Ori, de la data emiterii primului certificat de urbanism și până la data emiterii celui de-al doilea certificat, refacerea PUG al Municipiului B. M. se afla doar în faza de proiectare, Etapa I, astfel că certificatul de urbanism nr. 478 din_ a fost întocmit contrar Planului de Amplasament și Delimitare (PAD) avizat de OCPI M. sub nr. 15207/_ .
La termenul de judecată din_, la solicitarea instanței, reclamanta a arătat prin avocatul ales că, pârât în cauză este doar Primarul municipiului B.
M., sens în care a depus și precizarea scrisă de acțiune înregistrată la_ .
Reclamanta și-a completat motivarea susținând că legislația amenajării teritoriului și urbanismului (în special Legea nr. 350/2001) stabilește conceptul de teritoriu și nuanțează acest concept definind teritoriul administrativ, intravilan, extravilan, metropolitan, periurban ș.a. Această lege stabilește atribuțiile administrației centrale, județene și locale, în privința amenajării teritoriului și urbanismului și prevede că aplicarea dispozițiilor legale, conform documentației specializate de amenajare a teritoriului și de urbanism, se asigură prin eliberarea certificatului de urbanism.
În realitate, certificatul de urbanism contestat de reclamantă a dat naștere unui raport juridic de drept administrativ, între autoritatea administrativă emitentă și reclamantă, aceasta fiind vătămată direct în dreptul ei de proprietate asupra terenului, născându-se astfel interesul legitim de a se adresa instanței de judecată în apărarea drepturilor sale și de a solicita daune materiale și morale.
Prin notele de ședință înregistrate la_, Primarul municipiului B.
M. a susținut excepția inadmisibilității acțiunii în contencios administrativ arătând că există două solicitări distincte.
În primul caz plângerea prealabilă este înregistrată tardiv la un termen de peste 6 luni și 12 zile de la comunicare. Celelalte cereri anterioare înregistrării plângerii prealabile nu fac nici o referire la acest certificat emis având nr. 478.
În cel de-al doilea caz, s-a solicitat completarea cererii cu un plan de situație la scara de 1/1000 vizat de OCPI M. . Reclamanta a refuzat să se conformeze solicitărilor emitentului actului administrativ, situație în care nu s-a putut emite actul solicitat. În această situație nu se poate invoca culpa sau reaua - credință, reclamanta este cea care nu a depus documentele solicitate.
Totodată prejudiciul solicitat de daune morale și materiale nu este cuantificat și nici dovedit în concret, acesta având un caracter generic.
În probațiune s-au depus certificatele de urbanism menționate în acțiune, documentația care a stat la baza emiterii acestora.
Examinând cu prioritate, în conformitate cu art. 137 Cod pr. civilă, excepțiile invocate în cauză, tribunalul reține următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale a P. municipiului B. M. a rămas fără obiect ca urmare a precizărilor de acțiune depuse de reclamantă.
Excepția inadmisibilității acțiunii pentru tardivitatea formulării plângerii nu poate fi primită de instanță având în vedere corespondența purtată între părți, respectiv adresele nr. 13.838 din_ și 16.878 din 25 iulie 2011 emise de Instituția Arhitectului Șef privind răspunsurile la solicitările reclamantei (f.2,3), astfel că nu se poate reține încălcarea art. 7 al. 1 din Legea nr. 554/2004.
Analizând acțiunea în contencios administrativ formulată, completată și precizată, prin prisma susținerilor reclamantei, din coroborarea probelor și actelor existente la dosar, precum și a dispozițiilor incidente speței, tribunalul constată că aceasta este neîntemeiată.
Din certificatul de urbanism nr. 1075 din_ emis de Primarul municipiului B. M., urmare cererii formulate de Chiuzbăian Dragomir B. a E.
, rezultă că terenul situat în B. M. Valea Cerbului fără număr, identificat cu
4140 nr. top. 3523/2, fără a fi identificată suprafața, este situat în intravilan proprietate privată, subzona locuințelor individuale de tip rural cu anexe gospodărești și grădini cultivate pentru producție agricolă, cu regim izolat de construcție, situate pe versanți slabi construiți, având înălțimea maximă de P+M, P+1.
La punctul 3 se arată că documentația fază P.A.C. va fi elaborată conform prevederilor Legii 50/1991 - republicată. Se va reglementa în baza unui P.U.D. aprobat. Este obligatoriu ca în zona versanților să se efectueze studii și expertize tehnice, avizate de o Comisie a versanților, deoarece o intervenție incompatibilă într-un anumit punct, prezintă riscul de a antrena destabilizarea unui întreg sector de versant. POT maxim 20% CUT maxim 0,3 mp. ADC/mp. teren iar cererea de emitere a autorizației de construire va fi însoțită de documentația tehnică.
Acest certificat poate fi utilizat în scopul declarat pentru parcelare și înstrăinare, nu ține loc de autorizație de construire/desființare și nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcții (f.18).
Reclamanta L. N. R. este proprietara terenului în natură fânațe în suprafață de 4612 mp. înscris în c.f. 23989 nr. cadastral 11526, dobândit prin cumpărare sub nr. 30279 din_ (fila 10), transcriere din c.f. 4140 B. M. .
Potrivit certificatului de urbanism nr. 478 din_ emis la cererea reclamantei L. N. R., terenul proprietatea sa este situat în extravilan - fâneață iar în conformitate cu art. 3 lit. h din Legea nr. 50/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare, în extravilan pot fi autorizate anexele gospodărești ale exploatațiilor agricole, așa cum au fost definite în anexa 2 pct. 4 din lege.
Acest certificat de urbanism poate fi utilizat în scopul declarat pentru garanție bancară. Datele de identificare a terenului înscris în certificatul de urbanism nr. 478 din_ concordă cu cele din extras c.f. 23989 B. M., astfel că în cauză nu sunt motive de anulare a actului administrativ cu atât mai mult cu cât valabilitatea lui este limitată la 12 luni.
Cu toate că reclamanta a invocat dispozițiile art. 8 al. 1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările ulterioare, conform cărora persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ poate solicita anularea în tot sau în parte a actului, nemulțumirea sa vizează regimul juridic al terenului, respectiv dacă acesta este situat în extravilan sau intravilan.
Reclamanta nu a invocat vreun motiv de nulitate a actului atacat și nu a depus la dosar vreo probă din care să rezulte că este proprietara unui teren intravilan, în condițiile în care din extrasul c.f. amintit anterior reiese că terenul este fâneață.
Este real faptul că schița de dezmembrare ce a folosit la vânzarea - cumpărarea terenului a fost vizată de OCPI M. sub nr. 15.207 din_, însă urmare dezmembrării, terenul adus din c.f. 4140 nr. top. 3523/2 în noul c.f. 23989 B. M. nu apare ca intravilan,
Față de cele arătate, instanța constată că problema naturii juridice a terenului ține de actele de cadastru și publicitate imobiliară, sens în care se impunea completarea documentației la zi conform celor comunicate de pârât reclamantei.
Având în vedere că reclamanta nu a dat curs solicitării pârâtului și că în acest cadru procesual nu poate fi rezolvată situația terenului, acțiunea pentru anularea certificatului de urbanism este neîntemeiată.
Cât privește plata daunelor materiale și morale constând în diferența dintre prețul pe care reclamanta l-a plătit la cumpărare pentru un teren intravilan și cel al unui teren extravilan, tribunalul consideră că despăgubirile nu pot fi solicitate de la emitentul actului contestat, terț față de contractul de vânzare-cumpărare, prin urmare, acest capăt de cerere este nefondat.
Pentru toate considerentele de fapt și de drept expuse, acțiunea precizată de reclamantă va fi respinsă în baza art. 18 al. 1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii invocate de Primarul municipiului B. M. .
Respinge ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ precizată de reclamanta L. N. R. domiciliată în B. M. str. M. nr. 20, în contradictoriu cu Primarul municipiului B. M. .
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de azi, 20 martie 2013.
Președinte, G. ier,
V. P. I.
Red.I.V/_ .
T.red.P.I/_ . 4 ex.
