Sentința civilă nr. 4522/2013. Suspendare executare act administrativ
| Comentarii |
|
cod operator 4204
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CI VILĂ NR. 4522
Ședința publică din 9 august 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. S.
- președintele
Secției a II-a civilă
GREFIER: M. N. D.
Pe rol se află soluționarea acțiunii formulată de reclamanta SC I. C. S. , cu sediul în B. M., str. C. nr.3, județul M., în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F. - D. G. a F. P. M. , cu sediul în B. M., Al. S., nr. 2A, jud. M., având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamantă avocat Modoc D., lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se constată că s-a depus la dosar, prin serviciul registratură al instanței, la_ o adresă de către pârâta D. G. a F. P. M. ; la_ reclamanta depune un set de înscrisuri.
Reprezentantul părții reclamante, avocat Modoc D., învederează instanței că a depus la dosar înscrisurile de care a înțeles să se folosească în susținerea cererii, toate înscrisurile emise de către societate în perioada controlată.
Instanța, având în vedere actele și lucrările aflate la dosar, precum și faptul că nu sunt alte cereri de formulat, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra cererii.
Reprezentantul părții reclamante, avocat Modoc D., solicită admiterea cererii de suspendare așa cum a fost formulată în scris. Consideră că sunt îndeplinite condițiile Legii nr. 554/2004 cu privire la cazul bine justificat și la paguba iminentă. Cu privire la cazul bine justificat, arată că organele de control nu au înțeles să verifice actele puse la dispoziție de către societate, actul de control a fost întocmit din birou, s-au cerut doar vreo 2-3 acte pentru verificare. Era un număr mare de înscrisuri pe care organele de control nu au
considerat necesar să le verifice, tocmai de aceea s-a ajuns la o concluzie greșită. În ceea ce privește paguba iminentă, învederează instanței faptul că societatea desfășoară o activitate în domeniul construcțiilor, care este un domeniu afectat de situația economică din țară. În această perioadă societatea ar avea mari prejudicii dacă s-ar începe o executare silită în baza unui act nelegal și netemeinic.
Instanța reține cauza în pronunțare.
T.
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul T. ui M., reclamanta SC I. C.
S. a solicitat în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F. - D. G. a F. P.
M., suspendarea Deciziei de Impunere privind obligațiile fiscale suplimentare la plata cu nr. F-MM 594 din_ emisă în baza Raportului de inspecție fiscală înregistrat sub nr. 3968/_ întocmit de către Activitatea de
Fiscală, a obligațiilor de plată cu privire la sumele reprezentând TVA în
cuantum de 59.333 lei, majorări de întârziere TVA în cuantum de 3.810 lei și
penalități TVA în cuantum de 8.900 lei, până la pronunțarea instanței de fond cu privire la nelegalitatea Deciziei a cărei suspendare o solicită.
În motivarea cererii reclamanta a arătat următoarele:
Cu privire la îndeplinirea condiției de caz bine justificat prevăzut la art. 14 din Legea nr. 554/2004 arată următoarele :
Prin Decizia de Impunere privind obligațiile fiscale suplimentare la plata cu nr. F - MM 594 din_ emisa in baza Raportului de inspecție fiscal înregistrai sub nr.3968/_ întocmit de către Activitatea de I. Fiscala se dispune obligarea societății la plata sumelor reprezentând TVA in cuantum de
59.333 lei, majorări de întârziere TVA in cuantum de 3.810 lei si penalități TVA in cuantum de 8.900 lei, actul fiind contestat de către societate, fiind in faza procedurii prealabile.
Debitul stabilit este consecința unei erori de interpretare a documentelor contabile in sensul ca, organele de control, din eroare nu au observat
documentele justificative așa cum sunt ele înțelese in lumina art.6 din Legea
nr.82/1991, conform căruia:
- "(1) Orice operațiune economico-financiara efectuata se consemnează in momentul efectuării ei intr-un document care sta la baza înregistrărilor in contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ. "
Astfel, nu au fost observate Situațiile de lucrări, Situațiile de consumuri a materiilor prime pentru anul 2012, dispozițiile de șantier aferente si anexele la contractele încheiate de societate cu terii, persoane juridice.
Inspectorii din echipa de inspecție fiscala au stabilit in mod eronat ca operațiunile economico-financiare care stau la baza înregistrărilor in
contabilitate, nu sunt întemeiate si acoperite din punct de vedere contabil de documente justificative.
Totodată, in conținutul actului atacat, este citat art. 134 ind.1 al.7 din Legea nr.571/2003 republicai care prevede ca :
" Prestările de servicii care determina decontări sau plați succesive cum sunt serviciile de construcții montaj, consultanta, cercetare si alte servicii suplimentare, sunt considerate de la dala la care sunt emise situații de lucrări, rapoarte de lucru, alte documente similare, pe baza cărora se stabilesc serviciile efectuate sau după caz, in funcție de prevederile contractuale la data acceptării acestora de către beneficiar."
Ca urmare, echipa de inspecție a considerat ca societatea avea obligația de a întocmi situații de lucrări care sa cuprindă valoarea materiilor prime si materialelor care au fost înregistrate pe costuri, sa le factureze si sa colecteze TVA aferent acestora.
In anul 2012 societatea a efectuat o serie de lucrări de construcții către mai mulți beneficiari, astfel încât in contul 601 se regăsesc înregistrări cu privire la achiziția de materiale si materii prime in suma de 2.006.537,95 lei.
Printre lucrările efectuate se număra si cele contractate cu SC ACOMIN SA Contractul nr.936/_ având ca obiect Blocuri ANL, contractul nr.937/_ cu actele adiționale aferente si Contractul nr.2686/_, in baza cărora, in calitate de subantreprenor, SC I. C. S. a executat lucrări la pachetul de achiziții W/SIRP/NCB/267/2011 Lot Timiș - Scoli cu clasele I -
VIII, localitatea Becicheru Mic si Denta, jud. Timiș si Scoală cu clasele I - VIII
din localitatea Tatarlaua, jud. A. a, si lucrări contractate cu SC Agetaps S.
Brașov, SC. Finder Echipamente S. C., SC AMI SA B. M., SC Veolia Water
S. București, SC Ecoterra S. B. M., SC IFMAR SA B. M., Biserica Creștina Baptista Evlavia C., CASS M., (contractele sunt anexate in copie)
.
In baza acestor contracte, societatea a pus in opera materialele achiziționate de la furnizori conform anexelor "Situații consumuri materii prime" (fundații, structura, lucrări interioare, finisaje interioare si exterioare si lucrări exterioare de amenajare a terenului, alei si trotuare etc.) in valoare totala de 2.006.537,95 lei.
In vederea efectuării lucrărilor, conform art.7.5 din Contractul nr.937/_, societatea a achiziționat materii prime si materiale de construcții de tipul si calitatea prevăzute in specificațiile tehnice si documentațiile de execuție.
In aceste condiții, considera ca TVA de plata a fost calculat eronat, organele de control reținând eronat ca materiile prime si materialele nu au fost cuprinse in situații de lucrări si/sau devize (a se vedea anexele cu situația materiilor prime si devize).
Cu privire la îndeplinirea condiției de paguba iminenta prevăzuta de art. 14 din Legea nr. 554/2004, arată următoarele :
Societatea SC I. C. S. are in prezent un număr de 50 de salariați, având ca obiect de activitate construcții de clădiri si lucrări de geniu.
In urma controlului efectuat de echipa de inspecție fiscala, prin care s-au stabilit in sarcina societății obligații fiscale suplimentare in cuantum de 72.043 lei, aceste obligații au fost înregistrate in evidentele fiscale ale AFP B. M. .
De asemenea, au fost instituite masuri asigurătorii, - poprire asiguratorie si sechestru asigurător asupra bunurilor.
Prin înregistrarea in evidenta pe plătitor a acestor obligații, contestate de reclamantă si pe care le consideră nelegale, reclamantei i se aduc prejudicii importante, constând in primul rând in imposibilitatea societății de a participa la procedurile de achiziții publice.
Potrivit prevederilor OG 34/2006 si normelor de aplicare cuprinse in HG nr. 925/2006, actualizate, unul din criteriile de eligibilitate in procedurile de atribuire de contracte publice consta in prezentarea certificatului de atestare fiscala din care sa rezulte ca ofertantul nu figurează cu obligații către bugetul de stat.
Mai mult, organele fiscale au calculat aferent sumelor suplimentare
dobânzi, majorări si penalități de întârziere, pe care societatea deși nu le datorează va fi nevoita sa le achite pentru a nu se dubla cuantumul acestor
sume netemeinic stabilite.
Precizează ca anterior acestui control, in mod constant, de la înființare pana in prezent, SC I. C. S. a fost bun platnic, având un comportament
fiscal corespunzător, respectând termenele de plata a obligațiilor bugetare si
ț
inând contabilitatea in conformitate cu normele legale in vigoare, aș
a cum rezulta din controalele fiscale anterioare.
In condițiile mai sus arătate, consideră ca raportul de inspecție fiscala nr. 3968/_ si decizia de impunere nr. 594/_, emisa in baza acestuia nu se mai bucura de prezumția de legalitate si de veridicitate.
Conform prevederilor art. 14 din Legea nr 554/2004:
In cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, odată cu sesizarea, in condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul, persoana vătămata poale sa ceara instanței competente sa dispună suspendarea executării actului administrativ pana la pronunțarea instanței de fond.
Instanța va rezolva cererea de suspendare, de urgenta, cu citarea pârtilor.
Cazurile bine justificate constau, în conformitate cu prevederile art.2 alin.(1) lit. "t" din legea contenciosului administrativ in "împrejurările legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o îndoiala serioasa în privința actului administrativ ", iar paguba iminenta în "prejudiciul material viitor si previzibil sau, după caz, perturbarea previzibila grava a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public (lit. "s ").
Astfel, operațiunea juridică de întrerupere provizorie a efectelor actului administrativ, suspendarea executării acestuia apare ca un instrument
procedural eficient, prin care se asigura persoanelor o protecție jurisdicțională vremelnica.
Având însă în vedere principiul executării din oficiu al actului administrativ, care deriva din prezumțiile de legalitate, autenticitate si veridicitate ale acestuia, suspendarea actului administrativ apare în același timp ca o situație de excepție, care determina punerea în balanța a interesului social cu cel personal, reținerea priorității unuia dintre aceste interese fiind subsumata principiului legalității.
Însă legiuitorul intern nu a definit conținutul cazului bine justificat, acestuia putându-i-se circumscrie existenta unui argument juridic aparent valabil cu privire la nelegalitatea actului administrativ contestat, conform principiului consacrat în plan european prin Recomandarea nr.R (89)8 adoptata de Comitetul de Miniștri din cadrul Consiliului Europei la _
referitoare la protecția jurisdicțională provizorie în materie administrativa, de
care judecătorul național trebuie să tina seama, prin prisma calității României
de membra a Consiliului Europei.
În situația din speța, prezenta cazului bine justificat pentru suspendarea actului administrativ, consta in îndoiala evidenta asupra prezumției de legalitate a acestuia, întrucât este evident ca inspectorii nu au luat in considerare înscrisuri doveditoare existente in arhivele societății noastre.
Cazul bine justificat este definit de art.2 lit.t din Legea nr.554/2004 ca fiind: împrejurările legate de starea de fapt si drept, de natura sa creeze o îndoiala serioasa asupra legalității actului administrativ.
Îndoiala serioasa asupra legalității actului administrativ, trebuie sa poată fi dovedita cu ușurința, în urma unei cercetări sumare a aparentei dreptului pentru ca, în cadrul procedurii suspendării executării, pot fi dispuse numai masuri provizorii, nefiind permisa o prejudecare a fondului litigiului.
Prin Recomandarea nr.R (89)8 s-a statuat ca, executarea imediata si integrala a actelor administrative contestate sau susceptibile de a fi contestate, poate cauza persoanelor, în anumite circumstanțe, un prejudiciu ireparabil, pe care echitatea îl impune a fi evitat, în măsura posibilului.
Printre principiile menționate în Recomandare referitoare la suspendarea
executării unui act administrativ, ca măsura de protecție jurisdicțională provizorie, se regăsește si cel conform căruia, autoritatea jurisdicțională
chemata sa decidă o atare măsura, trebuie sa aprecieze ansamblul
circumstanțelor si intereselor prezente.
Se arata ca, astfel de masuri pot fi acordate în special în situația în care executarea actului administrativ este de natura sa producă pagube grave, dificil de reparat.
In consecința, așa cum a arătat mai sus, actul administrativ fiscal a
produs deja grave prejudicii in funcționarea societății, aspecte care se reflecta
economic prin perturbarea activității, iar pagubele materiale viitoare si
previzibile se vor amplifica, cu precădere prin curgerea dobânzilor, penalităților si majorărilor de întârziere.
Prin raportare si la cuantumul sumelor stabilite in sarcina reclamantei, si anume suma de 72,043 lei, rezulta imposibilitatea societății de a achita aceste sume fără o perturbare clara a activității, care ar genera fie nerespectarea contractelor si angajamentelor asumate, fie o diminuare a patrimoniului
societății prin vânzarea de active la un preț mult inferior valorii reale, in
contextul crizei economice.
Pârâta A.N.A.F. - D. G. a F. P. M. a depus la dosar
întâmpinare
prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare.
Analizând actele și lucrările dosarului T. reține următoarele:
Prin decizia de impunere nr. F-MM 594 din_ organul fiscal a stabilit impozit pe profit suplimentar în sumă de 2.572 lei, precum și creanțe accesorii în sumă totală de 1.187 lei, TVA suplimentar în cuantum de 59.333 lei, precum și creanțe accesorii în sumă de 12.710 lei.
În decizia de impunere atacată doar sub aspectul stabilirii TVA-ului organul fiscal a reținut în esență că reclamanta a înregistrat în contabilitate facturi fiscale emise de un contribuabil declarat inactiv, precum și facturi fiscale care nu conțin toate elementele pentru a avea calitatea de documente justificative și fără să fie emise situații de lucrări sau alte documente pe baza cărora să se stabilească serviciile efectuate, situația de fapt și de drept fiscală fiind detaliată în raportul de inspecție fiscală.
Principiul legalității actelor administrative presupune însă atât ca autoritățile administrative să nu încalce legea, cât și ca toate deciziile lor să se întemeieze pe lege. El impune, în egală măsură, ca respectarea acestor exigențe de către autorități să fie în mod efectiv asigurată.
Prin urmare, în procesul executării din oficiu a actelor administrative trebuie asigurat un anumit echilibru, precum și anumite garanții de echitate pentru particulari, întrucât acțiunile autorităților publice nu pot fi discreționare, iar legea trebuie să furnizeze individului o protecție adecvată împotriva arbitrariului.
Tocmai de aceea suspendarea executării actelor administrative trebuie considerată ca fiind, în realitate, un eficient instrument procedural aflat la îndemâna autorității emitente sau a instanței de judecată pentru a sigura respectarea principiului legalității, fiind echitabil ca atât timp cât autoritatea publică sau judecătorul se află în proces de evaluare, acestea să nu-și producă efecte asupra celor vizați.
În considerarea celor două principii incidente în materie - al legalității actului și al executării acestuia din oficiu - suspendarea executării constituie
însă o situație de excepție, aceasta putând fi dispusă numai în cazurile și în condițiile expres prevăzute de lege.
În plan intern, suspendarea executării actului administrativ este reglementată prin art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, putând fi dispusă numai în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente.
În sensul acestei legi, cazurile bine justificate reprezintă acele împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, iar paguba iminentă constă în prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public, astfel cum se prevede prin art. 2 lit. t) și ș).
Preocupări, în plan juridic, cu privire la suspendarea executării actelor administrative au existat și la nivel european, prin perspectiva acestora (ex. R(89)/8, referitoare la protecția jurisdicțională provizorie în materie administrativă) instanța putând acorda asemenea măsuri, în raport cu ansamblul circumstanțelor și intereselor prezente, atunci când executarea actului este de natură a cauza pagube grave, dificil de reparat și când există un argument aparent valabil de nelegalitate a acestuia.
În primul rând, reclamanta și-a îndeplinit obligația de a depune cauțiunea fixată de instanță la nivelul sumei de 8.000 lei (f.86-87 vol. I).
În speță, examinând sumar actele dosarului, fără a fi posibilă antamarea fondului în această etapă a procedurii, T. apreciază că este îndeplinită condiția cazului bine justificat impusă de art. 14 din Legea nr. 554/2004, în raport de conținutul raportului de inspecție fiscală din_ (f.110 -132 vol. I) care este în contradicție (parțială) aparentă cu jurisprudența CJUE în materie de TVA.
Astfel, potrivit unei jurisprudențe constante a CJUE, dreptul persoanelor impozabile de a deduce din TVA-ul pe care îl datorează TVA-ul datorat sau achitat pentru bunurile achiziționate și serviciile primite anterior de acestea constituie un principiu fundamental al sistemului comun al TVA - ului instituit prin legislația Uniunii Europene (Hotărârea din 10 iulie 2008, Sosnowska, C25/07).
Astfel cum CJUE a subliniat în mod repetat dreptul de deducere prevăzut la articolele 167 și următoarele din Directiva 2006/2012 face parte integrantă din mecanismul TVA - ului și, în principiu, nu poate fi limitat. În special, acest drept se exercită imediat pentru totalitatea taxelor aplicate operațiunilor efectuate în amonte (Hotărârea din 6 iulie 2006, Kittel și Recolta Recycling, C 439/04 și C 440/04, Hotărârea din 30 septembrie 2010, Uszodaepito, C392/09).
S. ul comun al TVA-ului garantează neutralitatea impozitării tuturor activităților economice, indiferent de scopurile sau de rezultatele acestor activități, cu condiția ca activitățile menționate să fie, în principiu, ele însele supuse TVA-ului (CJUE, Hotărârea Gabalfrisa, din 21 martie 2000, C 110/98-C 147/98).
De asemenea, relevant în speță este principiul comunitar al preeminenței fondului asupra formei potrivit căruia realitatea operațiunilor evidențiate în documentele justificative evaluate în ansamblul probator al cauzei prevalează asupra aspectelor formale.
Astfel, în hotărârea Ecotrade din 8 mai 2008 (cauzele conexe C-95/07 și C-96/07) CJUE a statuat expres: (…) nerespectarea de către o persoană impozabilă a formalităților impuse de un stat membru în temeiul art. 18 alin. 1 lit. d dina șasea directivă nu poate să o priveze de dreptul său de deducere din moment ce în temeiul principiului neutralității fiscale, deducerea taxei pe valoare adăugată aferente intrărilor trebuie să fie acordată dacă cerințele de fond sunt îndeplinite, chiar dacă anumite cerințe de formă au fost omise de către persoanele impozabile (…).
Mai mult, în hotărârea Bockemuhl
(C-90/02, paragrafele 51 și 52) instanța comunitară a statuat că realitatea econom ică a operațiunii taxabile,
stabilită anterior de către autoritatea fiscală, nu poate fi înlăturată nici prin solicitarea unei facturi
: "Când administrația fiscală are suficiente informații pentru a stabili dacă o persoană este impozabilă, în calitate de beneficiar al bunurilor în chestiune, aceasta nu mai poate impune condiții suplimentare pentru exercitarea dreptului său de deducere (…). Astfel, dacă beneficiarul unor servicii este calificat ca persoană impozabilă datorând TVA, autoritățile fiscale nu mai pot solicita prezentarea unei facturi întocmită în conformitate cu prevederile art. 22 alin. 3 din Directiva a VI-a. O astfel de solicitare ar putea conduce la situația în care, pe de o parte, persoana este considerată obligată la plata TVA, dar pe de altă parte, riscă să nu poate deduce acest TVA";.
În fine, T. nu poate să ignore principiul degajat din hotărârea Jeunehomme (C - 123 și 330/87) potrivit căruia elementele pe care trebuie să le cuprindă o factură, ca o condiție de exercitare a dreptului de a deduce, trebuie să fie limitate la ceea ce este strict necesar pentru a asigura colectarea TVA și verificarea operațiunilor de către autoritățile fiscale.
Posibilitatea de a completa facturile cu alte probe ale operațiunii economice rezultă și din Hotărârea CJUE Reisdorf (C-85/95).
Or, în speță, reclamanta a depus la dosar situația consumurilor, contracte de antrepriză de lucrări, facturi, situații de lucrări (f.133-198 vol. I), procese - verbale de recepție la terminarea lucrărilor, note de comandă, alte înscrisuri din care rezultă cantitățile ofertate realizate (f.1-202 vol. II, f.1-76 vol. III), care au aparența unor documente justificative.
Aparența de documente justificative a fost dedusă de Tribunal din faptul că lucrările de construcții au fost realizate de reclamantă într-un mecanism contractual în care părți sunt autorități publice, cum ar fi spre exemplu CAS M. (f.72-73 vol. III), Municipiul B. M. pentru care reclamanta a executat blocuri de locuință (f.98-114 vol. II) sau în care reclamanta apare ca subcontractant în cadrul unor contracte de achiziție publică (f.135-146 vol. II); prin urmare, T. a apreciat că aceste documente nu au caracter pro causa, fiind opozabile organului fiscal din moment ce au fost înregistrate în evidențele unor instituții publice.
Actele dosarului și ansamblul circumstanțelor cauzei atestă, totodată, îndeplinirea condiției privind iminența pagubei, raportat la împrejurarea dovedită în cauză că reclamanta a fost implicată în proceduri de achiziție publică astfel încât pe viitor orice autoritate contractantă ar putea să o excludă pe reclamanta dintr-o procedură pentru atribuirea contractului de achiziție publică pe temeiul art. 181 lit. c) din O.U.G. nr.34/2006.
În raport de aceste considerente, T. va admite cererea, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta SC I. C. S. , cu sediul în
M., str. C. nr.3, județul M., în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F.
D. G. a F. P. M.
, cu sediul în B. M., Al. S., nr. 2A, jud. M. .
Dispune suspendarea deciziei de impunere nr. F-MM 594 din_ emisă de pârâtă cu privire la TVA suplimentar de plată în cuantum de 59.333 lei, 3810 lei reprezentând dobânzi și 8.900 lei penalități aferente, până la pronunțarea instanței de fond.
Executorie de drept.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
PREȘEDINTE GREFIER
S. M. N. D.
Red. A.S./T. red. M.N.D.
_ /4 ex.
cod operator 4204
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
S.C. nr. 4522/0_
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta SC I. C. S. , cu sediul în
M., str. C. nr.3, județul M., în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F.
D. G. a F. P. M.
, cu sediul în B. M., Al. S., nr. 2A, jud. M. .
Dispune suspendarea deciziei de impunere nr. F-MM 594 din_ emisă de pârâtă cu privire la TVA suplimentar de plată în cuantum de 59.333 lei, 3810 lei reprezentând dobânzi și 8.900 lei penalități aferente, până la pronunțarea instanței de fond.
Executorie de drept.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică azi,_ .
PREȘEDINTE
SS indesc.
Pentru conformitate
