Sentința civilă nr. 568/2013. Contencios. Pretenții
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 568/2013
Ședința publică din data de 22 NOIEMBRIE 2013 Completul constituit din:
PREȘEDINTE: M. -I. I. GREFIER: EVA-T. V.
Pentru azi fiind amânată pronunțarea în acțiunea în contencios administrativ promovată de reclamanta SC E. I. SRL în contradictoriu cu pârâții M. E. și D. PENTRU E., având ca obiect pretenții recuperare cheltuieli de judecată și prejudiciu direct cauzat.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 08 noiembrie 2013, când s-a amânat pronunțarea pentru data 15 noiembrie 2013, iar ulterior pentru data de astăzi, încheieri ce fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Se constată că prin serviciul de registratură a instanței, în data de 14 noiembrie 2013, s-au depus concluzii scrise formulate de către M. E., iar în data de_ s-au depus concluziile scrise formulate de către reclamanta SC E. I. SRL.
C U R T E A :
Prin cererea de chemare în judecată
formulată la data de_, reclamanta S.C. E. I. S.R.L. B. M., în contradictoriu cu pârâții M. E. și D. PENTRU E., a solicitat instanței admiterea acțiunii, obligarea intimatei M. E. la plata sumei de 30.050 RON reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în dosarul nr._ al Curții de Apel Cluj, la plata sumei de 10.958.995 ron echivalentul a 2.525.405 euro, reprezentând prejudiciul direct cauzat de emiterea actului administrativ ilegal și obligarea la plata cheltuielilor de judecată ocazionate prin prezenta acțiune.
În motivarea acțiunii reclamanta arată că pentru a obține finanțare nerambursabilă pentru un proiect din fondurile aferente Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice Axa Prioritară 4 "Creșterea eficienței energetice și a securității furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice" reclamanta S.C. E. I. S.R.L a completat și a transmis o Cerere de finanțare în data de_ către M. E., COMERȚULUI ȘI MEDIULUI DE AFACERI, DIRECȚIA GENERALA E. - Organismul Intermediar pentru E. în conformitate cu Ghidul solicitantului pentru operațiunea 4.2., acordându-i-se nr. de înregistrare 6. și cod SMIS 20825. Scrisoarea de finanțare viza proiectul intitulat " Amenajare hidroenergetică a râului Bradu, Comuna Groșii Țibleșului, județul Maramureș ".
Toată documentația necesară obținerii finanțării a fost depusă în conformitate cu cerințele prevăzute de Ghidul Solicitantului pentru operațiunea
4.2 " Sprijinirea investițiilor în modernizarea și realizarea de noi capacități de proiectare a energiei electrice și termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice, solare, eoliene, a
biocombustibilului, a resurselor geotermale și a altor resurse regenerabile de energie."
Reclamanta a menționat expres faptul că, prin documentul intitulat
"Scrisoarea privind includerea proiectului în Lista de rezervă" având nr. 79511 din data de_, reclamantei i se comunică faptul că, în urma evaluării tehnice și financiare, efectuată de evaluatori externi, Proiectul acesteia a primit 60,63 de puncte, ocupând poziția 218 din Lista de proiecte ierarhizate aprobată de Comitetul de Selecție. S-a mai specificat faptul că, întrucât proiectul depus a întrunit în etapa de evaluare punctajul minim necesar prevăzut în Ghidul Solicitantului, dar nu se încadrează în bugetul alocat cererii de propuneri de proiecte, Proiectul reclamantei a fost inclus în Lista de rezervă. Împotriva acestui document, reclamanta a formulat contestație, înregistrată sub nr. 80062/_ . La data de_, prin adresa nr. 81588, pârâta i-a comunicat reclamantei faptul că, Comisia de soluționare a contestațiilor a respins contestația și a menținut Proiectului reclamantei pe Lista de rezervă cu un punctaj de 60,63 de puncte.
Având în vedere dispozițiile Legii 554/2004, reclamanta a înregistrat o acțiune în contencios-administrativ pe rolul Curții de Apel Cluj, dosar nr. _
, care a fost admisă prin sentința civilă nr. 250/_ dispunându-se anularea în parte a Raportului de selecție cu privire la poziția 218 si a anulat actele subsecvente legate de Proiectul de finanțare cu titlul: Amenajare hidroenergetică a râului Bradu, Comuna Groșii Țibleșului, județul Maramureș" și totodată a obligat autoritatea pârâtă să procedeze la o nouă evaluare a Cererii de finanțare înregistrată de reclamantă cu nr. OIE 6. si cu codul SMIS 20825/_ . Sentința a rămas irevocabilă prin nerecurare, iar pârâtul M. E., COMERȚULUI ȘI MEDIULUI DE AFACERI, DIRECȚIA GENERALA E. ,
ORGANISMUL INTERMEDIAR PENTRU E., s-a conformat dispozițiilor instanței și a evaluat Cererea de finanțare a reclamantei, acordându-i un punctaj net superior celui inițial, aceasta fiind admisă la finanțare.
Având în vedere faptul că, reprezentantul reclamantei nu a solicitat cheltuieli de judecată în cadrul dosarului_, învederând instanței că înțelege să solicite cheltuieli de judecată pe cale separată, reclamanta solicită obligarea intimatei la plata cheltuielilor ocazionate de acel proces constând în onorar avocat în cuantum de 24.800 RON și contravaloare onorar expert în cuantum de 5.250 RON.
Ca și motivație juridică a solicitării de acordare a cheltuielilor de judecată, reclamanta a menționat dispozițiile art. 274 C.pr.civ., și contractul de asistență juridică nr. 44/_ încheiat între reclamantă, în calitate de client și Cabinet Individual avocat N. Țâgârlaș Cristian, reclamanta beneficiind pe tot parcursul procesului, de asistență juridică sub aspectul pregătirii apărării, a volumului efectiv de muncă, cauza având grad de dificultate ridicat, iar avocatul ales a depus toate diligentele în scopul realizării drepturilor deduse judecății.
Urmare a admiterii acțiunii promovată de către reclamantă prin sentința civilă nr. 250/_ și a noii evaluări a Proiectului, acesta a fost admis pentru finanțare nerambursabilă, încheindu-se cu M. E. Contractul de finanțare nr. 21 RES/_ prin care reclamanta a obținut finanțare în cuantum de 6.254.183,67 lei. A mai precizat reclamanta și faptul că i s-a aprobat de către BA. ITALO ROMENA SpA, o facilitate de creditare în vederea realizării Proiectului în cuantum de 6.210.576,33 lei, sumă care a fost pusă la dispoziția sa odată cu depunerea la bancă a Contractului de finanțare semnat de M. E.
, conform Scrisorii de confort angajată nr. 6605/_ .
În ceea ce privește obligarea intimatei la a suporta prejudiciul în cuantum de 2.525.405 euro, reclamanta a invocat prev. art. 18 și 19 din Legea 554/2004, potrivit cărora dacă instanța de contencios administrativ constată nelegalitatea
unui act administrativ poate să purceadă la obligarea emitentului actului la plata daunelor materiale și morale provocate în baza principiului de drept restitutio în integrum, respectiv repunerea părților în situația anterioară emiterii actului administrativ anulat ca nelegal.
Astfel, Curtea de Apel Cluj a constatat că în mod nelegal Proiectul reclamantei a obținut un punctaj care nu-i permitea să obțină finanțare nerambursabilă în anul 2010, dar la a doua evaluare a aceleiași Cereri i-a fost atribuit un punctaj cu care a obținut finanțare. Astfel că, dacă de la început intimata ar fi evaluat în mod corect Proiectul reclamantei, aceasta ar fi obținut finanțare în sesiunea 2010. În acest context consideră justificate pretențiile financiare cu titlul de despăgubiri, întrucât reclamanta a fost prejudiciată de către intimată prin emiterea actelor nelegale anulate de instanța de judecată, în mod direct prin restricționarea accesului în anul 2011 la finanțarea nerambursabilă pusă la dispoziție de către comunitatea europeană.
În aceste condiții, emiterea actelor administrative, anulate irevocabil de către instanța de judecată, care a constatat nelegalitatea lor, reprezintă o faptă ilicită prin care s-a cauzat reclamantei un prejudiciu în perioada_ -_ reprezentat de imposibilitatea punerii în practică a Proiectului și realizarea profitului obținut din producerea și ulterior vânzarea de energie electrică.
Perioada de referința a fost stabilită din momentul emiterii de către Organismul Intermediar pentru E., respectiv Direcția Generală E. din cadrul M. E., Comerțului și Mediului de Afaceri a adresei cu numărul de înregistrare 7951/_ prin care SC E. I. SRL era informată că Proiectul depus spre finanțare de către aceasta a primit un punctaj de 60,63 ocupând poziția 218 în lista de proiecte ierarhizate aprobată de Comitetul de Selecție și că nu se încadrează în bugetul alocat cererii de propuneri de proiecte, fiind inclus în Lista de rezervă, și până în data de_ cand pentru acest Proiect a fost semnat Contractul de finanțare cu nr. 21 RES/_ în urma rămânerii irevocabile a sentinței civile 250/2012 a Curții de Apel Cluj.
Astfel, a fost calculată o perioada de 1,81 ani pentru care reclamanta solicită despăgubiri, din cauza faptului că pe această perioadă, aceasta a fost prejudiciată din punct de vedere financiar, neputand fi executat și pus în funcțiune obiectivul de investiție. Cuantumul prejudiciului pentru perioada de referință a fost stabilit în cuantum de 2.525.405 Euro, raportat la capacitatea de producție anuală de energie electrică.
Reclamanta estimează că venituri din vânzarea energiei electrice sunt 12.771,36MWh x 40Euro= 510.854,40 Euro; venituri din comercializarea Certificatelor verzi:12.771,36 x (55Euro/MWh x 3)=2.107.274,40Euro, astfel că venituri totale estimate a fi realizate în perioada de referință din producerea de energie electrică: 510.854,40Euro + 2.107.274,40Euro = 2.618.128,80Euro.
De asemenea, reclamanta estimează costul apei la 7.799,65 Ron, a cheltuielilor cu consum generator de curent cu UPS la o valoare de 14.932,50 Ron, cheltuieli cu întreținere la 161.494,17 Ron, costuri cu personalul la suma de 152.930,95 Ron, iar cheltuieli indirecte în cuantum de 76.020 Ron. Astfel că, totalul cheltuieli pentru perioada de referință este în cuantum de 413.177,27 Ron, reprezentând 92.723,80 Euro, profitul brut pentru perioada de referință fiind de 2.525.405 Euro.
În finalul motivării acțiunii, reclamanta a menționat că temeiul juridic al prezentei acțiuni îl reprezintă dispozițiile art. 18 și 19 din Legea 554/2004 coroborate cu dispozițiile art. 1357, art. 1381 NCC, astfel, că în speță sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale respectiv condițiile necesare pentru angajarea răspunderii administrativ patrimoniale a pârâtei.
In drept, reclamanta a invocat prevederile art. 18 și 19 din Legea 554/2004, art. 274 cod proc. civ., art. 96 alin. 1, art. 451, art. 453 din N.C.P.C,
art. 1357, art. 1381 NCC.
Pârâtul M. E. a depus întâmpinare
prin care a solicitat admiterea excepțiilor invocate, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată (f.146)
O primă excepție invocată este excepția necompetentei teritoriale a instanței Curtea de Apel Cluj având în vedere prev. 96 din noul Cod de procedura civila rap. la art. 10 din Legea nr. 554/2004.
În privința excepției tardivității formulării acțiunii în despăgubire, pârâtul a invocat termenul de prescripție pentru formularea în mod distinct a unei acțiuni ulterioare de acoperire a prejudiciului prev. de art. 19 alin. 2 care este de 1 an.
Pe fondul cauzei, pârâtul a arătat că în data de_ S.C. E. 1MPEX
S.R.L a depus o cerere de finanțare către M. E., Comerțului si Mediului de Afaceri (devenit ulterior M. E. prin H.G. 47/2013). Scrisoarea de finanțare depusa la Organismul Intermediul pentru E. viza proiectul
"Amenajare hidroenergetica a râului Bradu, comuna Groșii Tiblesului, jud. Maramureș." Proiectul depus de reclamanta este admis în prima etapa, obținând 60,63 puncte si fiind trecut pe Lista de rezerva din cauza neîncadrării în bugetul alocat cererii de propuneri de proiecte. Urmare a respingerii cererii de finanțare, reclamanta formulează în data de_ contestația nr. 80062/_, contestație care este respinsa de către reclamanta prin adresa 81588/_ .
Prin sentința civila nr. 250/_ din dosarul nr._ autoritatea parata (MECMA) este obligata sa procedeze la o noua evaluare a cererii de finanțare înregistrata de reclamanta cu nr. OIE 6. si cu cod SMIS 20825/_
.
In ceea ce privește cheltuielile de judecata efectuate de către reclamanta în dosarul_, pârâtul susține că acestea au fost invocate tardiv, fiind cunoscute de către aceasta prin intermediul facturilor, si mai mult achitate cu ordinele de plata 01/_ (servicii de asistenta juridica), respectiv 04/_ (expertiza), încălcându-se prevederile art. 19, alin. (2) din Legea 554/2004 ce stipulează ca termenul de prescripție expira la 1 an de la data emiterii actului.
Totodată, pârâtul M. E. a depus și o completare la întâmpinare
(f.168), prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive și excepția inadmisibilității acțiunii.
Referitor la excepția lipsei calității sale procesuale pasive, pârâtul învederează că acțiunea reclamantei este îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă în prezenta cauză si pe cale de consecință solicită respingerea cererii fată de pârâtul M. E. si introducerea în cauză în calitate de pârât a D. ui pentru E., organ de specialitate al administrației publice centrale cu personalitate juridică care potrivit art. 3 alin, 1 pct 42 din H.G. 429/2013 "îndeplinește atribuțiile de organism intermediar în domeniul energiei", cu sediul în municipiul B., S. I. nr. 202 E, sectorul 6.
Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii, reclamantul susține că cererile în despăgubiri se supun normelor Legii nr. 554/2004 fiind necesară îndeplinirea procedurii prealabile, potrivit art. 7 din lege.
Pe fond, pârâtul apreciază că acțiunea formulată de reclamantă nu îndeplinește cumulativ condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale.
Astfel, în dosarul nr._, instanța nu a constatat comiterea vreunei fapte ilicite de către Organismul Intermediar de E. (OIE), în sensul încălcării unor prevederi legale. Instanța a dispus anularea în parte a raportului sus-
mentionat si obligarea paratei la reevaluarea cererii de finanțare, însă nu s-a pronunțat în privința existenței unei fapte ilicite.
Emiterea scrisorii de respingere de către OIE nu a constituit o fapta delictuala, ci un act administrativ emis de instituție în exercitarea atribuțiilor conferite de lege. Pe cale de consecința, nu suntem în prezenta unei fapte ilicite apte sa atragă răspunderea civila delictuala, ci în fata unui act administrativ reevaluat, instanța neobligând prin sentința nr. 250/2012 din dosarul de fond nr._ autoritatea emitenta la plata de despăgubiri.
Instanța de fond s-a pronunțat asupra actelor și operațiunilor de evaluare realizate de către evaluatori externi, operațiuni care au stat la baza emiterii actului administrativ.
In ceea ce privește existenta prejudiciului, subliniază pârâtul, pentru ca acesta sa fie cert, este necesar sa fie sigur si posibil de evaluat, ori în speța calculele prezentate de reclamanta în cererea de chemare în judecata sunt o estimare proprie. Prejudiciul invocat nu este probat cu date certe, respectiv eventuale contracte de vânzare-cumpărare a energiei electrice care sa justifice pretențiile reclamantului, cu alte cuvinte nu exista dovezi care sa justifice pretențiile reclamantei, si nici pretinsele venituri pe care reclamanta urma sa le încaseze.
Apoi, faptul ca în urma reevaluării, reclamantul a ocupat o poziție superioara în Lista de rezerva din Lista de proiecte ierarhizate nu garanta la acel moment si finanțarea imediata a proiectului. De altfel, la data de_, s-a transmis beneficiarului, respectiv reclamantului, scrisoarea de comunicare a aprobării si a condițiilor de contractare. Ulterior au fost depuse de către reclamanta documentele necesare semnării contractului de finanțare care au fost supuse din nou analizei evaluatorilor externi. În urma analizei au fost solicitate si alte documente lipsa (autorizația de construire, lista de indicatori si tabelele 4.1
"detalierea costurilor proiectului pe fiecare categorie de cheltuiala" si 4.2 "surse de finanțare a proiectului"). Astfel, chiar daca ar fi fost evaluata oferta la același punctaj stabilit în urma reevaluării, nu exista o certitudine cu privire Ia încheierea contractului de finanțare în anul 2011, întrucât prin noul punctaj primit ofertantul reclamant era înscris doar în lista de rezerva.
Referitor la existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, pârâtul a apreciat că aceasta nu există, atâta timp cât nu a fost dovedită o faptă ilicită si nici prejudiciul.
Privitor la existenta vinovăției, de asemenea, nici aceasta nu poate fi reținută în sarcina pârâtului M. E. - Organismul Intermediar pentru E. întrucât atât evaluarea cât si reevaluarea tehnică si financiară a fost făcută de evaluatori externi, respectiv S.C. A. C. SRL - S.C.S. M. C. SRL si S.C.ICPE S.A.
În ceea ce privește solicitarea cheltuielilor de judecată compuse din onorariu avocat în cuantum de 24.800 RON și onorariu expert în cuantum de 5250 RON, pârâtul a precizat că reclamanta avea posibilitatea legală de a solicita acordarea acestor cheltuieli cu ocazia soluționării cauzei pe fond, în temeiul art. 274 din Cod de Procedură Civilă vechi (aplicabil pentru cauza privind anularea actului administrativ), acestea reprezentând un accesoriu al acțiunii principale ori să solicite aceste cheltuieli pe cale separată, în condițiile dreptului comun.
La data de_, pârâtul M. E. a depus note de ședință
(f.181) prin care a arătat că pentru punerea în aplicare a sentinței civile nr. 250/2012, rămasă definitivă și irevocabilă prin nerecurare, Organismul Intermediar pentru E. a dispus reevaluarea proiectului de către evaluatori externi, în urma căreia reclamanta a obținut un punctaj de 76,53 puncte, ocupând poz. 65 tot în cadrul listei de rezervă, situație necontestată de către S.C.
E. SRL. Chiar dacă prin evaluarea inițială proiectul ar fi primit 76,53 puncte, aceasta nu ar fi situat proiectul în lista celor 19 proiecte aprobate pentru finanțare (94,54 p. - primul proiect și 83,13 p. - ultimul proiect).
Lista celor 19 proiecte aprobate pentru a fi finanțate a fost avizată de Autoritatea de M. în data de 18 octombrie 2011, urmând ca "Propunerea de angajare a cheltuielilor pentru această listă să fie transmisă ulterior, după aprobarea realocării creditelor de angajament"; în consecință, în 2010 și 2011 nu a fost încheiat niciun contract de finanțare.
Primul contract dintre Organismul Intermediar pentru E. și solicitantul al cărui proiect a ocupat prima poziție în Lista proiectelor aprobate pentru a fi finanțate (respectiv proiectul aparținând SC Sohipi SRL cu punctajul maxim de
94.54 puncte) a fost încheiat în 20 martie 2012.
Doar prin suplimentarea valorii alocării financiare aferente operațiunii 4.2- POS CCE, a devenit posibilă finanțarea proiectelor aflate în lista de rezervă, în ordinea descrescătoare a punctajului. Astfel, abia în 10 iunie 2013 a fost încheiat contractul aferent proiectului cu punctaj imediat superior celui obținut de SC E. SRL în urma reevaluării, (proiect aparținând Consiliului local Băile Herculane, cu 76,79 puncte), iar contractul aferent proiectului cu punctaj imediat inferior (aparținând SC Vir Company, cu 76,51 puncte), în_, iar contractul de finanțare pentru SC E. SRL a fost semnat în_ .
Totodată, precizează pârâtul că pentru aplicarea unui tratament nediscriminatoriu față de ceilalți solicitanți din lista de rezervă. Organismul Intermediar pentru E. a transmis către S.C. E. SRL scrisoarea de chemare la contractare în_, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile pentru încheierea contractului, Organismul Intermediar pentru E. a cerut transmiterea unor documente lipsă, completări, refacerea unor indicatori, etc, iar SC E. SRL a solicitat prelungirea termenului de depunere a documentelor, cu
20 de zile lucrătoare. Acest fapt contrazice susținerile reclamantului conform cărora "dacă s-ar fi respectat de ME - OIE toate etapele procedurale în mod corect ar fi trebuit ca cel târziu în septembrie 2011 să se poată semna contractul de finanțare".
Pârâtul M. E. a formulat și cerere de chemare în garanție
împotriva Asocierii formată din S.C. A. C. SRL si S.C. S. M. C. SRL, prin care a solicitat obligarea chematului în garanție la plata sumelor solicitate de reclamanta S.C. E. I. S.R.L., precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.(f.183)
În argumentarea acestei cereri, pârâtul arată că a încheiat cu Asocierii formată din S.C. A. C. SRL si S.C. S. M. C. SRL contractul nr. 294/_ având ca obiect prestarea de servicii aferente proiectului "Sprijin pentru evaluarea propunerilor de proiecte aferente Axei Prioritare POS CCE";. Unul dintre obiectivele proiectului l-a reprezentat asigurarea unei evaluări obiective prin identificarea și recrutarea de experți cu o înaltă pregătire tehnico- economică (în special în ariile tematice prioritare aferente sectorului energetic) și/sau experiență în proiecte de investiții și/sau de inovare.
D. PENTRU E. a formulat întâmpinare
la cererea formulata de SC E. I. SRL, în calitate de reclamant, în contradictoriu cu M. E. si D. PENTRU E., a cărui introducere forțată în cauza a solicitat-o pârâta inițială, prin care a invocat excepția necompetentei teritoriale a Curții de Apel Cluj, excepția necompetenței materiale și funcționale a Curții de Apel - Secția contencios administrativ și fiscal, excepția lipsei timbrajului și excepția inadmisibilității acțiunii (f.253)
A susținut intimatul că acțiunea formulată de reclamantă nu îndeplinește cumulativ condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale, întrucât în
dosarul nr._ instanța nu a constatat comiterea vreunei fapte ilicite de către Organismul intermediar de E. (OIE). Astfel, prejudiciul invocat nu este probat cu date certe, respectiv eventuale contracte de vânzare-cumpărare a energiei electrice, care sa justifice pretențiile reclamantului, cu alte cuvinte nu exista dovezi certe care sa justifice pretențiile reclamantei, si nici pretinsele venituri pe care reclamanta urma sa le încaseze, detaliate în mod unilateral si neprobate. Pretențiile solicitate de reclamant sunt simple supoziții.
De asemenea, nu există un raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, atâta timp cât nu a fost dovedită o faptă ilicită si nici prejudiciul, iar existenta vinovăției nu poate fi reținută, atât timp cât evaluarea si reevaluarea tehnica si financiara au fost făcute de evaluatori externi.
In concluzie, solicită admiterea excepțiilor invocate, iar pe fond, respingerea cererii ca netemeinica.
La data de 6 septembrie 2013 Curtea a respins excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel Cluj, excepția tardivității acțiunii și excepția lipsei calității procesuale pasive a M. ui E. pentru motivele expuse în cuprinsul încheierii de ședință.
La 27 septembrie 2013 Curtea a încuviințat solicitarea M. ui E. de introducere în cauză a D. ui pentru E. în temeiul art. 78 alin 2 și 3 NCPC.
Prin încheierea din data de_ Curtea a admis excepția tardivității formulării cererii de chemare în garanție. A stabilit că excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel Cluj, excepția necompetenței materiale și funcționale a Curții de Apel, secția de contencios administrativ și fiscal și excepția tardivității introducerii cererii nu mai pot fi analizate dat fiind că prin încheierea de ședință din_ Curtea s-a pronunțat asupra acestor excepții care nu mai pot fi repuse în discuție prin raportare la dispozițiile art.79 NCPC.
La același termen de judecată a calificat excepția inadmisibilității acțiunii susținută din perspectiva dispozițiilor art.19 din Legea 554/2004 ca fiind o apărare de fond căreia i se va da relevanță cu ocazia pronunțării pe fondul cauzei, iar excepția inadmisibilității întemeiată pe art.7 din Legea 554/2004 a fost respinsă.
Analizând actele și lucrări dosarului, Curtea reține următoarele
:
Reclamanta SC E. I. SRL a investit instanța de contencios administrativ cu o acțiune în despăgubiri, în condițiile art. 19 din Legea nr. 554/2004, pentru acoperirea prejudiciului produs ca urmare a evaluării greșite de către pârâtul M. ui E. a proiectului intitulat " Amenajare hidroenergetică a râului Bradu, Comuna Groșii Țibleșului, județul Maramureș", măsură administrativă anulată irevocabil prin sentința nr. 250 din 29 martie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr._ .
În concret, reclamanta a înregistrat la data de_ la M. E. - Organismul Intermediar pentru E. - o cerere de finanțare nerambursabilă în cadrul Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice Axa Prioritară 4 "Creșterea eficienței energetice și a securității furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice". Cu ocazia evaluării, proiectul reclamantei a primit 60,63 puncte, ocupând poziția 218 din lista de proiecte ierarhizate aprobate de Comitetul de Selecție, fiind inclus în lista de rezervă, întrucât nu s-a încadrat în bugetul alocat cererii de propuneri de proiecte. Rezultatul evaluării a fost comunicat reclamantei prin documentul intitulat
"Scrisoare privind includerea proiectului în lista de rezervă"; nr. 79511 din 30 iunie 2011.
Din documentația transmisă de către pârât rezultă că în urma procedurii de evaluare au fost aprobate pentru finanțare 19 proiecte, ultimul dintre ele
obținând un punctaj de 83,13 puncte, celelalte proiecte care au obținut punctajul minim admis fiind incluse în lista de rezervă.
La solicitarea reclamantei, Curtea de Apel Cluj, prin sentința nr. 250 din 29 martie 2012, pronunțată în dosarul nr._ a anulat în parte raportul de selecție cu privire la poziția nr. 218 și actele subsecvente legate de proiectul de finanțare cu titlul " Amenajare hidroenergetică a râului Bradu, comuna Groșii Țibleșului, jud. Maramureș", iar autoritatea pârâtă a fost obligată să procedeze la o nouă evaluare a cererii de finanțare înregistrată de reclamantă cu nr. OIE 6., cod SMIS 20825/_ .
În etapa reevaluării cererii de finanțare, proiectul reclamantei a obținut 76,53 puncte, ocupând poziția 65 în raportul de selecție.
Contrar susținerilor reclamantei, Curtea constată că noul punctaj obținut în urma reevaluării a plasat-o pe reclamantă tot în lista de rezervă, însă într-o poziție superioară, dar nu în lista primelor 19 proiecte care beneficiau de finanțare necondiționată de suplimentarea bugetului alocat unor astfel de proiecte. Așadar noul punctaj nu garanta obținerea finanțării nerambursabile, ci doar favoriza acest lucru.
Din documentația transmisă de către pârât ( f. 196-198 ) rezultă că în urma procedurii de reevaluare au fost aprobate pentru finanțare 19 proiecte și a fost întocmită o listă de rezervă care cuprindea 46 de proiecte dintre care ultimul aparținea reclamantei SC E. I. SRL cu un punctaj de 76,53 puncte.
Menținerea proiectului reclamantei în lista de rezervă este confirmată de înscrisurile transmise de pârât, la filele 210-229, fiind lipsită de relevanță împrejurarea că acest fapt nu a fost adus la cunoștință în mod expres reclamantei. Ca atare se confirmă teza pârâtului potrivit căreia suplimentarea bugetului alocat proiectelor din cadrul Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice Axa Prioritară 4 a fost premisa principală pentru perfectarea tuturor contractelor de finanțare pentru proiectele incluse în lista de rezervă, printre care se numără și contractul de finanțare nr. 21 Res din_ încheiat între pârâtul M. E. și reclamantă.
Reclamanta a solicitat obligarea pârâtului M. E. la plata despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat constând în paguba efectiv suferită și beneficiu nerealizat ca urmare a restricționării accesului în anul 2011 la finanțarea nerambursabilă pentru proiectul" Amenajare hidroenergetică a râului Bradu, comuna Groșii Țibleșului, jud. Maramureș". În opinia sa, amânarea perfectării contractului de finanțare, determinată de evaluarea greșită a proiectului, i-a cauzat un prejudiciu estimat la 10.989.045 lei compus din cheltuielile de judecată efectuate în dosarul nr._ al Curții de Apel Cluj și beneficiu nerealizat în perioada 30 iunie 2011 - 22 aprilie 2013 determinat de imposibilitatea de executare și de punere în funcțiune a obiectivului de investiție în această perioadă de referință.
Dispozițiile art. 19 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 consacră dreptul persoanei vătămate de un act administrativ de a solicita despăgubiri pentru daunele materiale și morale suferite, în condițiile în care acestea nu au fost solicitate cu ocazia cererii privind anularea actului considerat vătămător.
Antrenarea răspunderii administrative în condițiile art. 19 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: 1. actul administrativ sa fie nelegal, 2. actul anulat sa fi cauzat prejudicii materiale si/sau morale, 3. legătura de cauzalitate dintre actul administrativ nelegal si prejudiciu și 4. culpa autoritătii publice.
Curtea constată că în cazul concret dedus judecății, cu excepția primei cerințe, celelalte trei nu se verifică.
În privința primei cerințe, Curtea reține că reclamanta a probat pe deplin că prima evaluare a proiectului " Amenajare hidroenergetică a râului Bradu, comuna Groșii Țibleșului, jud. Maramureș", realizată de evaluatorii externi angajați de către pârâtul M. E. nu a respectat exigențele legale. Acest aspect este reținut în considerentele sentinței nr. 250 din 29 martie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr._, rămasă irevocabilă prin nerecurare. Instanța de contencios administrativ a anulat în parte raportul de selecție cu privire la poziția nr. 218 și actele subsecvente legate de proiectul de finanțare cu titlul " Amenajare hidroenergetică a râului Bradu, comuna Groșii Țibleșului, jud. Maramureș", iar autoritatea pârâtă a fost obligată să procedeze la o nouă evaluare a cererii de finanțare înregistrată de reclamantă cu nr. OIE 6., cod SMIS 20825/_ .
Prin acordarea unui punctaj superior în urma reevaluării, de 76,53 puncte, pârâtul a recunoscut implicit caracterul nelegal al primei evaluări, fapt ce a plasat-o pe reclamantă pe o poziție net superioară, poziția 65 din lista de rezervă, și a condus în final la includerea reclamantei în lista operatorilor economici selectați pentru obținerea finanțării nerambursabile.
Curtea nu validează apărarea pârâților care încearcă să inducă ideea că fapta ilicită, constând în evaluarea incorectă a proiectului reclamantei, nu îi aparține deoarece emană de la evaluatori externi cu care acesta se află doar în relații contractuale, deoarece obligația evaluării proiectelor revenea pârâtului iar delegarea acestei atribuții legale unui terț nu poate conduce la exonerarea de răspundere în raport cu reclamanta care a angajat un raport de drept administrativ exclusiv cu pârâtul M. E. . Prin afișarea raportului de selecție și întocmirea clasamentului proiectelor, pârâtul M. E. și-a asumat rezultatele evaluării realizate de evaluatorii externi, iar în raport cu titularii proiectelor acesta este singurul răspunzător pentru îndeplinirea corespunzătoarea a obligației de evaluare a proiectelor depuse.
În schimb probațiunea administrată nu conduce la concluzia prejudicierii reclamantei în sensul reclamat de aceasta.
Sub acest aspect, Curtea notează că suma pretinsă cu titlu de prejudiciu material ce se solicită a fi acoperită de către pârât se compune din: 1. contravaloarea cheltuielilor de judecată achitate de către reclamantă în acțiunea formulată pentru anularea raportului de selecție inițial, reprezentând onorariu avocațial - 24.800 lei și onorariu expert- 5.250 lei, și 2. beneficiul nerealizat de societate, urmare a imposibilității exploatării obiectivului de investiție în perioada de referință 30 iunie 2011 - 22 aprilie 2013 evaluat la 2.525.405 euro, din care 510.854 euro venituri din vânzarea energiei electice, 2.107.274 euro, venituri din comercializarea certificatelor verzi, cu deducerea cheltuielilor de 92.723 euro.
În primul rând, Curtea reține că sumele suportate de către reclamantă în dosarul nr._ al Curții de Apel Cluj, cu titlu de cheltuielile de judecată compuse din onorariul avocațial și onorariul expertului, nu reprezintă un prejudiciu ce poate fundamenta formularea unei cereri întemeiate pe prevederile art. 19 din Legea nr. 554/2004 cât timp reclamanta avea posibilitatea legală de a solicita acordarea acestor cheltuieli, cu ocazia soluționării cauzei în temeiul dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, acestea reprezentând un accesoriu al acțiunii principale ori să solicite acordarea acestor cheltuieli pe cale separată, în condițiile dreptului comun.
Prin urmare, Curtea achiesează la poziția pârâtul și reține că, deși probate, cheltuielile de judecată în cuantum de 30.050 lei nu deschid calea promovării unei acțiunii întemeiate pe prevederile art. 19 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, reclamanata având la dispoziție alte remedii procesuale pentru recuperarea acestora.
Referitor la cealaltă componentă a prejudiciului constând în beneficiu nerealizat Curtea reține caracterul eventual al acestuia, astfel încât nu poate fi supus reparației în condițiile art. 998 C.civil.
În ce privește legea civilă aplicabilă răspunderii civile delictuale Curtea reține incidența prevederilor Vechiului cod civil în această materie, iar nu a prevederilor 1357 și 1381 NCC la care face trimitere reclamanta în cererea introductivă, deoarece fapta ilicită reclamată a fost săvârșită în 30 iunie 2011, dată ce corespunde comunicării Scrisorii privind includerea proiectului în lista de rezervă nr. 79511și care a avut loc sub imperiul vechiului cod. Pentru stabilirea ligii civile aplicabile sunt elocvente prevederile art. 6 alin. 2 NCC potrivit cărora actele și faptele juridice înceheiate ori după caz săvârșite înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau după caz a săvârșirii au producerii lor. Cum Noul Cod civil a intrat în vigoare la 1 octombrie 2011, iar fapta reclamată a fost săvârșită în 30 iunie 2011 este evident că devind aplicabile dispozițiile art. 998 și 999 C.civil care constituie dreptul comun în materia răspunderii delictuale.
În conformitate cu aceste dispoziții legale, pentru a putea fi supus repararii, prejudiciul trebuie sa fie să fie direct, cert, să fie produs sau să fie previzibil a se produce.
În speță însă, reclamanta nu solicită repararea unui prejudiciu cert (prezent sau viitor), ci a unui prejudiciu eventual (ipotetic), decurgând din probabilitatea de a exploata în viitor o amenajare hidroenergetică ce se dorea a fi construită prin accesarea unor fonduri nerambursabile, or, un asemenea prejudiciu, lipsit de certitudinea existenței sale nu justifică acordarea de despăgubiri.
Beneficiul nerealizat pretins de către reclamantă are în vedere două componente, respectiv pe de o parte venituri obținute din vânzarea energiei electrice, iar pe de altă parte venituri obținute din comercializarea certificatelor verzi, toate acestea fiind raporatate la perioada de referință 30 iunie 2011 - 22 aprilie 2013.
Teza reclamantei referitoare la posibilitatea obținerii unor venituri din producția de energie electrică în perioada de referință 30 iunie 2011 - 22 aprilie 2013 este una nerealistă pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
În primul rând trebuie notat faptul că reclamanta nu deținea la data de 30 iunie 2011 o amenajare hidroenergetică funcțională pe râul Bradu, comuna Groșii Țibleșului, jud. Maramureș pentru ca afirmația sa referitoare la posibilitatea producerii de energie electrică din chiar ziua următoare comunicării rezultatului evaluării să fie plauzibilă. Proiectul depus în vederea obținerii finanțării nerambursabile viza tocmai înființarea unei amenajăre hidroenergetice, iar nu modernizarea unei amenajări deja existente, astfel că prejudiciul avut în vedere de reclamanta, sub această componentă, este doar unul eventual.
Chiar dacă rezultatul primei evaluări ar fi fost unul favorabil reclamantei aceasta nu era în măsură să producă energie electrică din ziua următoarea comunicării rezultatului evaluării deoarece era necesară curgerea unui interval de timp rezonabil pentru construirea investiției în sine. De altfel, prin asumarea unui termen de 18 luni, ca perioadă de implementare a proiectului, în cuprinsul contractului de finanțare nr. 21Res din_, reclamanta recunoaște implicit că obiectivul investițional nu se putea realiza într-un interval de timp mai scurt. Este evident că în perioada de implemetare a proiectului - minim 18 luni, reclamanta nu putea realiza venituri din comercializarea de energie electrică deoarece nu producea o astfel de energie.
În plus mai trebuie adăugat că la data de 30 iunie 2011 reclamanta nu deținea nici măcar autorizația de înființare pentru " Amenajarea hidroenergetică a râului Bradu, comuna Groșii Țibleșului, jud. Maramureș" aceasta fiind eliberată de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul E. i doar la data de 13 septembrie 2012 ( f. 43 ), acesta fiind un argument în plus pentru susținerea imposibilității obiective a reclamantei de a produce energie electrică în perioada de referință indicată.
De asemenea probațiunea administrată relevă faptul că reclamanta nu avea la 30 iunie 2011 nici capacitatea financiară de a cofinanța construcția amenajării hidroenergetice în discuție, scrisoarea de confort bancară fiind emisă de Banca Italo Romena SPA în favoarea reclamantei doar la data de 31 august 2012 ( f.40 ). Referitor la cealaltă componentă a beneficiului nerealizat și anume suma solicitată de reclamantă cu titlu de venituri din comercializarea certificatelor verzi acordate în condițiile Legii nr. 220/2008, Curtea reține că aceasta reprezintă un prejudiciu eventual și, prin urmare, nu se poate acorda deoarece, pe de o parte, în perioada de referință reclmanta nu avea capacitate de producție a energiei electrice, iar pe de altă parte nu se poate prezuma că reclamanta ar fi beneficiat de aceste certificate verzi dacă proiectul era evaluat corespunzător, cu ocazia
primei evaluări.
Curtea notează faptul că potrivit art. 4 alin. 6 din Legea nr. 220/2008, producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie pentru a beneficia de sistemul de promovare prin certificate verzi trebuie să fie acreditați de ANRE în condițiile prevăzute în Regulamentul de acreditare a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi. Acest regulament, aprobat prin Ordinul nr. 42 din_ al ANRE, stabilește la art. 6 și 8 că cererea de acreditare pentru acordarea sistemului de promovare prin certificate verzi se transmite la ANRE cu cel puțin 60 de zile înainte de data la care solicitantul urmează să producă și să livreze energie electrică în SEN și trebuie însoțită de documentația de acreditare, iar în termen de 30 de zile de la data la care documentația de acreditare este completă, ANRE emite decizia de acreditare pentru aplicarea sistemului de promovare prin CV.
Așadar în condițiile în care reclamanta nu produce energie electrică nici măcar în prezent și nu deține decizia de acreditare pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi din partea ANRE, aceasta nu poate reclama nici un beneficiu nerealizat din comercializarea certificatelor verzi, de vreme ce nu a avut nici un moment acces la un astfel de sistem de promovare.
În concluzie, Curtea reține că nu s-a probat certitudinea prejudiciului pretins, prejudiciul avut în vedere de reclamanta fiind unul eventual, or conform art. 998 Cod civil despăgubirile se apreciază în raport cu prejudiciul material și actual suferit. Prejudiciul trebuie sa fie rezultatul atingerii aduse unui drept dobândit, prin instituția răspunderii civile delictuale nefiind ocrotite speranțele sau simplele interese ale reclamantei, cum se tinde în cauza de față.
Nu sunt îndeplinite nici cerințele existenței unui raport de cauzalitate între actul administrativ nelegal si prejudiciul pretins și nici culpa autorității deoarece perioada de referință pentru care reclamanta și-a estimat beneficial nerealizat a fost prelungită ulterior datei de_ și datorită comportamentului reclamantei care nu și-a îndeplinit la timp obligația de depunere a documentației necesare pentru perfectarea contractului de finanțare, aceasta solicitând în mod expres în 10 septembrie 2012 prelungirea termenului pentru completarea documentației( f. 310).
Chiar dacă contractul de finanțare nr. 21Res a fost perfectat doar în data_, pârâtul a informat reclamanta despre aprobarea cererii de finanțare a
proiectului din fonduri FERD la data de 17 august 2012 și a invitat-o să depună documentația necesară semnării contractului în termen de 20 de zile, iar acordul pentru cofinanțare în termen de 5 zile. Prelungirea perioadei administrative peste cele 20 de zile a fost determinată și de comportamentul reclamantei care nu s-a conformat întocmai și la timp solicitărilor pârâtului de completare a documentației, corespondența purtată între părțile litigante și aflată la filele 305- 311 dovedind cu prisosință acest lucru.
De asemenea este regretabil că evaluatorii externi angajați de pârât nu au acordat un punctaj corect proiectului depus de reclamantă, cu ocazia primei evaluări, însă nu trebuie omis nici faptul că punctajul obținut în urma reevaluării nu a permis reclamantei accesul în lista proiectelor finanțate în mod necondiționat, ci tot în lista de rezervă. Prin urmare în condițiile în care pârâtul a probat că niciun contract de finanțare nu a fost semnat în cursul anului 2011, ci abia în 20 martie 2012, beneficiară fiind SC SOHIPI SRL- titulara proiectului care a obținut cel mai mare punctaj, teza reclamantei referitoare la posibilitatea concretă de semnare a contractului de finanțare în cursul anului 2011 apare totalmente nerealistă.
Din această perspectivă, acțiunea formulată de reclamantă nu îndeplinește cumulativ condițiile pentru angajarea răspunderii administrativ patrimoniale a pârâților, întrucât din probatoriul administrat în cauză nu rezultă că pretinsul prejudiciu a fost cauzat prin emiterea actului administrativ anulat, respectiv nu este dovedită legătura de cauzalitate dintre beneficiul pretins nerealizat și raportul de selecție anulat.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 19 din Legea nr. 554/2004 Curtea va respinge ca nefondată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. E. I. S.R.L. în contradictoriu cu pârâții M. E. și D. PENTRU E. .
În privința cererii de chemare în garanție Curtea constată că prin încheierea din data de 18 octombrie 2013 s-a constatat decăderea pârâtului din dreptul de a formula și depune cereri de chemare în garanție, astfel că nu se mai impune o analiză pe fond a cererilor de chemare în garanței formulate.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E:
Respinge ca nefondată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. E. I. S.R.L., cu sediul în B. M., str. C., nr. 3, jud. Maramureș în contradictoriu cu pârâții M. E. cu sediul în B., C. V.
, nr. 152, sector 1 și D. PENTRU E., cu sediul în B., S. I.
, nr. 202E, sector 6.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Cererea de recurs se va depune sub sancțiunea nulității la Curtea de Apel
Cluj.
Pronunțată în ședința publică din data de 22 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. -I. I. EVA-T. V.
Red.M.I.I./_ .
Dact.H.C./5 ex.
