Sentința civilă nr. 76/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR. _
SENTINȚA CIVILĂ NR. 76/2013
Ședința publică din data de 28 ianuarie 2013 Instanța constituită din: JUDECĂTOR: C. P.
GREFIER: V. D.
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta P. C. I. I., în contradictoriu cu pârâta A. DE P. PENTRU D. R. ȘI P., având ca obiect anulare act administrativ decizie A.P.I.A.
În data de_ s-au înregistrat la dosar concluzii scrise din partea reclamantei P. C. I. I. .
De asemenea, pârâta A. DE P. PENTRU D. R. ȘI P. în data de_ a trimis la dosarul cauzei, prin fax, concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Deliberând asupra cauzei de fașă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată în dosarul cu numărul de mai sus, reclamanta P.
I. I. a chemat în judecată A. DE P. PENTRU D. R. SI P., solicitând anularea Deciziei nr. 22320/_, emisa de A. de P. pentru D. R. si P., prin care a fost soluționată contestatia formulata de reclamantă impotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare incheiat la data de_, inregistrat sub nr. 15365/_, privind proiectul C121010961300042/_ "Construirea unei anexe, pentru exploatatie agricola P+E cu destinatia de ciupercarie", contestatie inregistrata la APDRP sub nr. 19224/_, admiterea contestației formulata de reclamantă, anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare incheiat la data de_, inregistrat la APDRP sub nr. 15365/_, privind proiectul C121010961300042/_ "Construirea unei anexe, pentru exploatatie agricola P+E cu destinatia de ciupercarie", ca nelegală, precum si a actelor care au stat la baza intocmirii acestui proces-verbal si, in consecinta, obligarea paratei sa indeplineasca toate obligatiile care deriva din contractul de finantare C 121010961300042/_, astfel cum a fost modificat prin actul aditional nr. 1/_, inclusiv plata sumelor pentru care s-au depus cererile si sa asigure finantarea in continuare a proiectului.
A solicitat să se dispună si orice alte masuri pe care le va considera necesare raportat la obiectul contestatiei, la dispozitiile art. 18 din Legea nr. 554/2004 si la necesitatea realizarii proiectului pentru care s-a incheiat contractul de finantare C121010961300042/_ și obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a incheiat Contractul de finantare nr.C121010961300042/_, privind proiectul "Construirea unei anexe, pentru exploatatie agricola P+E cu destinatia de ciupercarie", pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil in conditiile programului national pentru dezvoltare rurala Romania.
In vederea realizarii investitiei, a incheiat un contract cu o societate specializata in consultanta in afaceri, respectiv S.C. HARD MANAGER COMPANY S.R.L., societate care s-a ocupat de intocmirea intregului dosar.
Dupa obtinerea actelor si avizelor necesare, a fost intocmit dosarul si supus spre analiza, iar ulterior s-a obtinut aprobarea finantarii si s-a incheiat contractul de finantare.
Dupa obtinerea aprobarii licitatiilor de servicii si bunuri, a demarat actiunea de realizare a proiectului si a inceput lucrarile de executie a constructiei prevazuta in proiect, insa in momentul in care a depus prima factura spre decontare a aflat ca exista anumite probleme si ca se opreste finantarea.
Ulterior, a aflat ca vor fi supuse unor verificari amanuntite toate dosarele in care a acordat consultanta S.C. HARD MANAGER COMPANY S.R.L.
Dosarul aferent reclamantei P. C. I. I. a fost supus verificarii in perioada_ -_ .
Prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare incheiat de A. de P. pentru D. R. si P. la data de_, inregistrat la APDRP sub nr. 15365/_, privind proiectul C121010961300042/_ "Construirea unei anexe, pentru exploatatie agricola P+E cu destinatia de ciupercarie", echipa de control a considerat ca este intemeiata propunerea aprobata prin raportul de control DCA nr. 9693/_, respectiv rezilierea contractului de finantare C121010961300042/_ - "Construirea unei anexe, pentru exploatatie agricola P+E cu destinatia de ciupercarie".
Impotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare incheiat la data de_, inregistrat sub nr. 15365/_, a formulat contestatie, care a fost inregistrata la APDRP sub nr. 19224/_ .
Prin Decizia de solutionare a contestatiei, inregistrata la A. de P. pentru
R. si P. sub nr. 22320/_, a fost respinsa, fiind mentinuta decizia procesului-verbal de constatare nr. 15365/_, respectiv rezilierea contractului de finantare nr. C121010961300042/_ .
În motivarea Deciziei inregistrata la APDRP sub nr. 22320/_, in paginile nr. 2-3, comisia de solutionare a contestatiei a reluat aceleasi argumente care au fost retinute de organul de control in cuprinsul procesului-verbal atacat, la punctul "6. Motivele de fapt".
A susținut ca Decizia de solutionare a contestatiei inregistrata la APORP sub nr. 22320/_, precum si Procesul-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare incheiat la data de_, inregistrat sub nr. 15365/_, privind proiectul C121010961300042/_ "Construirea unei anexe, pentru exploatatie agricola P+E cu destinatia de ciupercarie", sunt nelegale, afirmatie bazata pe urmatoarele argumente, probe si dispozitii legale:
La intocmirea procesului verbal de constatare a neregulilor si la stabilirea masurilor, precum si la emiterea deciziei nr. 22320/_ nu s-a respectat principiul proportionalitatii reglementat de O.U.G. nr. 66/2011.
La art.2 lit. n din OUG 66/2011 este definit principiul proportionalitatii dupa cum urmeaza: "principiul proporționalității - orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară si corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce privește resursele angajate în constatarea neregulilor, cât și în ceea ce privește stabilirea creantelor bugetare rezultate din nereguli, ținând seama de natura și
frecventa neregulilor constatate și de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv;"
In art.18 alin. 2 din Regulamentul CE 65/2011 indicat in pagina 2 din procesul verbal de constatare se prevede ca: "Statul membru recuperează si/sau refuză ajutorul sau stabileste cuantumul reducerii ajutorului, în special în functie de gravitatea, de amploarea si de persistenta neconformitătii constatate.
Gravitatea neconformitătii depinde în special de importanta consecintelor acesteia, având în vedere obiectivele urmărite prin criteriile care nu au fost respectate.
Amploarea neconformitătii depinde în special de efectul acesteia asupra operatiunii în ansamblu.
Caracterul "persistent" al neconformitătii depinde în special de durata pe parcursul căreia se manifestă efectele acesteia sau de posibilitatea de a pune capăt acestor efecte prin mijloace rezonabile.
Prin procesul verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare s-a hotarat rezilierea contractului de finantare nr. C121010961300042/_, si s-a retinut ca valoarea cheltuielilor afectate de nereguli este de 4.164.860 lei din care finantare nerambursabila in suma de 2.290.673 lei (55% din valaorea totala eligibila a proiectului).
Valoarea nerambursabila in suma de 2.290.673 lei se compune din:
contributii din fonduri UE 1.832.538 lei (80%);
contributie publica nationala 458.135 lei (20%), din care: buget de stat
458.135 lei.
Contributia privata este de 1.874.187 lei (45% din valoarea totala eligibila a proiectului).
Raportat la aspectele retinute in procesul - verbal si in decizia prin care a fost solutionata contestatia este evident ca masurile dispuse prin aceste acte nu respecta principiul proportionalitatii reglementat prin art. 2 din O.U.G nr. 66/2011 si nici dispozitiile art.18 alin. 2 din Regulamentul C.E. nr. 65/2011.
S-au avut in vedere consecintele deosebit de grave ale procesului-verbal de constatare a neregulilor raportat la stadiul lucrarilor executate, la contributia financiara a beneficiarului, precum si la lipsa de gravitate a asa-ziselor nereguli.
Nu in ultimul rand, trebuie avute in vedere efectele procesului-verbal cu privire la:
suspendarea platilor pentru lucrarile deja efectuate cu respectarea proiectului;
prejudiciul care se cauzeaza nu doar beneficiarului cat si activitatii economice din Romania, prin sistarea platilor pentru un obiectiv in curs de realizare, obiectiv care putea crea productie agricola, locuri de munca si genera venituri din care urmau sa se plateasca salarii, impozite, taxe si contributii potrivit dispozitiilor legale;
e) imaginea negativa creata artificial Romaniei prin acreditarea ideii ca in Romania nu se respecta legea in domeniul utilizarii fondurilor europene, ca aceste fonduri sunt utilizate in mod fraudulos, cu toate ca realitatea este diferita de aceea prezentata in procesul-verbal de constatare.
punerea Romaniei in situatia de a rambursa, in mod nejustificat, bugetului Uniunii Europene fonduri primite, in conditiile in care gradul de
absorbtie a fondurilor Europene este extrem de scazut, iar Romania a contribuit la Fondurile Europene dupa anul 2007;
prejudicierea intereselor Romaniei datorita intelegerii gresite a notiunii de neregula si nerespectarii principiului proportionalitatii reglementat prin lege.
Este de subliniat ca, chiar daca ar fi reale, ceea ce nu este cazul, pretinsele nereguli mentionate in actele atacate nu produc prejudicii, nu ar fi grave in sensul
definit la art.18 alin.2 din Regulamentul C.E nr.65/2011, astfel ca nu sunt justificate masurile dispuse de parata nici prin raportare la cele retinute in cele doua acte.
La intocmirea procesului - verbal si la stabilirea masurilor dispuse prin acesta, precum si la solutionarea contestatiei prin decizia nr. 22320/_ nu s-a tinut seama de definitia data neregulilor, definitie cuprinsa la art. 2 lit. a si a ind.1 din O.U.G. nr. 66/2011.
Pentru a se indeplini conditia cuprinsa in definitia de la art. 2 lit. a din
O.U.G nr.66/2011 este necesar ca pretinsa neregula sa fi prejudiciat ori sa poata prejudicia bugetul Uniunii Europene sau fondurile publice nationale aferente acestora printr-o suma platita necuvenit.
Doar in situatia in care sunt indeplinite toate conditiile cuprinse in definitia data la art. 2 lit. a se poate retine ca exista nereguli de natura sa determine adoptarea unor masuri impotriva beneficiarului.
In cazul de față, desi organul de control a facut referire la anumite pretinse nereguli nu a facut dovada si nici nu poate face dovada ca asa zisele nereguli ar fi determinat un prejudiciu pentru bugetul Uniunii Europene ori pentru fondurile publice nationale.
Conditia impusa de legiuitor este ca plata din aceste fonduri sa se faca in mod necuvenit, insa din procesul - verbal si din actele existente in dosar nu rezulta ca s-ar fi facut vreo plata necuvenita si nici că ar exista riscul utilizarii fondurilor in alte scopuri decat cele pentru care sunt destinate.
Urmare celor expuse mai sus a susținut ca nu este in prezenta unor nereguli care sa determine rezilierea contractului.
Situatia retinuta in procesul - verbal raportata la dispozitiile art. 2 din
nr. 66/2011 nu justifica nici masura suspendarii platilor.
La intocmirea procesului verbal de constatare si la stabilirea masurilor, precum si la emiterea deciziei nr. 22320/_, nu s-a tinut seama de faptul ca toate actele pe baza carora s-a intocmit contractul de finantare au fost verificate minutios de personalul cu atributii in acest sens din cadrul AGENTIEI DE P. PENTRU D. R. SI P. .
In aceste conditii sunt aplicabile dispozitiile art. 219 alin. 1 din noul cod civil aprobat prin Legea nr. 287/2009. Dispozitii similare au existat si in Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice.
Raportat la dispozitiile legale arătate mai sus, afirma ca A. DE P. PENTRU D. R. SI P. are responsabilitate pentru toate actele aprobate de personalul din cadrul agentiei.
Chiar daca exista departamente diferite in cadrul agentiei, din care unele cu atributii de control si constatare a neregulilor, nu se poate nega faptul ca toate documentele pe baza carora s-a aprobat si incheiat contractul de finantare, au fost verificate de personalul agentiei, personal care a fost selectat si incadrat de aceasta.
Au fost apreciate ca fiind nefondate motivele prezentate in cap. 5 si 6 din procesul-verbal de constatare a neregulilor si stabilire a creantelor bugetare, precum si cele cuprinse la pct. 1-7 din decizia nr. 22.320/_ prin care s-a solutionat contestatia, sens in care releva următoarele:
Motivul prevazut in cap. 6 litera a) si la primul pct. al cap. 5 din procesul- verbal, precum si la pct. nr. 1 din decizia nr. 22320/_ nu releva existenta vreunei nereguli in activitatea beneficiarului si, cu atat mai putin, a unei nereguli astfel cum a fost definita prin art. 2 al O.U.G. nr. 66/2011.
In cele doua acte atacate se reproseaza benficiarului ca "Studiul de fezabilitate intocmit de S.C. HERSAN PRODCOM S.R.L. pentru proiectul depus de Baraian S. M121-"Construirea unei anexe, pentru exploatatia agricola si
infiintarea unei sere pentru productia si prelucrarea legumelor", este identic cu cel intocmit de S.C. HARD MANAGER COMPANY S.R.L. pentru prezentul proiect ..."
Aspectul mentionat in actele atacate nu evidentiaza existenta vreunei nereguli deoarece:
asemanarile dintre studiile de fezabilitate intocmite de doua societati comerciale pentru doua obiective cu structura a constructiior asemanatoare nu poate fi reprosat beneficiarului, fiindca nu vizeaza activitatea acestuia;
in cele doua acte nu s-a mentionat de ce nu ar putea exista asemanari intre doua studii de fezabilitate intocmite de doua societati distincte, in conditiile in care proiectele sunt asemanatoare;
studiul de fezabilitate utilizat pentru proiectul "Construirea unei anexe, pentru exploatatia agricola P+E cu destinatie de ciupercarie" a fost verificat de reprezentantii paratei anterior incheierii contractului de finantare si nu s-au constatat nereguli ori motive pentru care sa nu fie valabil.
In procesul-verbal de constatare a neregulilor si in decizia de solutionare a contestatiei nu s-a facut referire la vreo neregula privitoare la modul de intocmire a studiului de fezabilitate;
legislatia in vigoare la data intocmirii studiului de fezabilitate nu cuprinde vreo interdictie referitoare la asemanarea intre studiile de fezabilitate pentru obiective agricole, situatie in care nu se poate afirma ca s-a incalcat vreo dispozitie legala;
exista niste standarde cu privire la modul de intocmire a studiilor de fezabilitate, standarde care trebuie si au fost respectate, motiv pentru care este firesc sa existe asemanari intre doua studii de fezabilitate realizate pe baza acelorasi standarde;
in acest proiect, pe langa productia de ciuperci, s-a prevazut cultivarea legumelor, context in care este fireasca asemanarea dintre acest proiect si proiectele referitoare la cultivarea legumelor.
nu exista vreo precizare cu privire la vreun prejudiciu cauzat de asa- zisa neregulă mentionata la pct. nr. 1 din decizia prin care s-a solutionat contestatia.
Sunt lipsite de temei motivele cuprinse la pct. nr. 2 din decizia nr. 22320/_, respectiv la cap. 6 litera b) din procesul-verbal de constatare a neregulilor.
In primul rand, releva că in contractul de comodat autentificat prin incheierea nr. 2304/_ nu s-a prevazut că comodatarul va plati suma de 100 lei/an, ci s-a evaluat folosinta bunului cu privire la care s-a incheiat contractul de comodat la nivelul de 100 lei/an, fapt care evidentiaza o diferenta esentiala intre ceea ce s-a scris in contract si ceea ce s-a retinut in actele atacate.
Totodata, nu exista motiv de nulitate a contractului de comodat pe considerentul că a fost incheiat doar de Baraian IIdo-C. si nici dovezi ca nu ar fi existat consimtamantul tacit al lui Baraian I. .
Pentru valabilitatea contractului de comodat nu este necesara incheierea lui in forma scrisa, forma scrisa putand fi ceruta doar pentru a proba existenta contractului.
Deoarece contractul de comodat nu este translativ de proprietate sunt aplicabile dispozitiile art. 35 alin. 2 teza I din Codul familiei referitor la prezumtia mandatului tacit reciproc.
Nulitatea ar putea fi invocata doar de persoana vatamata in vreun drept al său, respectiv de Baraian I., insa acesta nu a invocat nulitatea actului, astfel si daca ar fi existat vreun motiv de nulitate acesta este acoperit.
In cazul de fata nu se pune problema nulitatii contractului asa cum s-a retinut in cele doua acte atacate, fiindca nu exista vreun motiv de nulitate a acestui inscris.
e) Chiar daca ar exista o cauza de nulitate absoluta cu privire la contractul de comodat, acest act va produce totusi efectele actului juridic pentru care sunt indeplinite conditiile de fond si forma prevazuta de lege, conform principiului conversiunii contractului nul.
In acest sens sunt dispozitiile art. 1260 alin. 1 din noul Cod civil "Un contract lovit de nulitate absoluta va produce totusi efectele actului juridic pentru care sunt indeplinite conditiile de fond si de forma prevazute de lege";.
Prin urmare, pentru ipoteza in care in contractul de comodat s-ar fi prevazut un pret acest contract nu ar fi lovit de nulitate absoluta ci ar fi valabil ca si contract de inchiriere.
Nu rezulta care este neregula din activitatea beneficiarului si mai ales prejudiciul produs bugetului UE ori bugetului national prin incheierea contractului de comodat.
Nu exista nicio corelatie intre existenta contractului de comodat si modul in care a fost incheiat si masurile dispuse prin procesul-verbal de constatare a neregulilor.
Autorizatia de construire nr. 17/3463/_ emisa de Primaria Comunei Mintiul Gherlii, ca act administrativ, beneficiaza de prezumtia de legalitate, prezumtie care poate fi rasturnata doar in situatia in care actul este anulat de catre instanta de contencios administrativ.
Nu prezinta nicio relevanta opinia unei persoane fizice sau juridice cu privire la pretinsa nelegalitate a autorizatiei de construire, atata vreme cat acest act nu a fost anulat printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila.
Sunt nefondate sustinerile privitoare la pretinsa nelegalitate a autorizatiei de construire, insa aceste aspecte exced cadrului prezentului proces atata vreme cat autorizatia nu este anulata.
Pentru solutionarea actiunii din acest dosar este suficient sa se constate ca nu exista vreo hotarare judecatoreasca de anulare a autorizatiei de construire.
Motivele cuprinse la cap. 6 litera c) si la pct. 5 din procesul-verbal de constatare a neregulilor, precum si motivul retinut la pct. nr. 3 din decizia nr. 22320/_ nu evidentiaza existenta vreunei nereguli potrivit definitiei date la art. 2 din O.U.G. nr. 66/2011.
S-a mentionat in cele doua acte atacate că certificatul de urbanism nr._ ar fi nelegal pentru ca a fost eliberat de Primaria Comunei Mintiul Gherlii in baza contractului de comodat nr. 2304/_, emis ulterior acestui act.
Prin urmare, constructia nu s-a inceput si nu urmeaza sa fie realizata pe baza cerificatului de urbanism ci in baza autorizatiei de construire, astfel că acest act nu a produs si nici nu produce vreun efect asupra realizarii proiectului.
Certificatul de urbanism contine conditiile impuse de autoritatea publica locala in vederea eliberarii autorizatiei de construire (pentru situatia in care scopul solicitarii acestui act vizeaza obtinerea autorizatiei de construire), asa cum rezulta din dispozitiile art. 2 alin. 21 din Legea nr. 50/1991.
Raportat la cele expuse mai sus, rezulta că certificatul de urbanism nu a generat consecinte de natura sa afecteze legalitatea proiectului si nici nu a pus in evidenta existenta vreunei nereguli a beneficiarului.
Oricum, certificatele de urbanism se elibereaza de autoritatile publice prevazute de Legea nr. 50/1991 si nu de catre beneficiar, motiv pentru care nu se poate imputa beneficiarului continutul certificatului de urbanism.
Motivele invocate la pct. 4 din decizia de solutionare a contestatiei, precum si la cap. 6 litera d) din procesul-verbal de constatare a neregulilor nu evidentiaza
existenta vreunei nereguli din categoria celor definite la art. 2 din O.U.G. nr. 66/2011.
Scopul eliberarii si prezentarii certificatelor O.R.C. este de a dovedi ca furnizorii de servicii exista si ca nu suntem in prezenta unor oferte fictive.
Din actele atacate rezulta că societatile care au depus oferte pentru servicii au existat si există si in prezent, astfel că procedurile de selectie au fost corecte si nu au generat consecinte negative.
Eventuala absenta a certificatului in original ori a unei copii legalizate de pe acest certificat nu determina anularea finantarii ci doar poate conduce la declararea ca neconforma a ofertei depuse de catre ofertantul care nu a prezentat actul in original ori in copie legalizata.
Responsabilitatea pentru continutul certificatelor eliberate de O.R.C. si a celor prezentate de ofertanti revine emitentilor, ori, dupa caz, persoanelor care le- au prezentat si nici intr-un caz beneficiarului.
Toti ofertantii declarati eligibili au la dosar acte in conformitate cu cerintele cuprinse in contractul de finantare, astfel ca procedura nu a fost afectata de nereguli.
Documentatia prezentata de furnizori de servicii a fost verificata de catre personalul paratei, fiind avizata favorabil.
Din actele atacate nu rezulta care este prejudiciul produs bugetului UE ori bugetului national ca urmare a formei certificatelor prezentate de furnizori de servicii, astfel că nu suntem in prezenta unei nereguli din categoria celor reglementate la art. 2 din O.U.G. nr. 66/2011.
Prin urmare, masurile dispuse prin procesul-verbal sunt nelegale.
Sunt lipsite de temei motivele cuprinse la pct. nr. 5 din decizia nr. 22320/_ si la cap. 6 litera e) din procesul-verbal de constatare a neregulilor nr. 15.365 din_ .
In contractul de finantare nu s-a prevazut interdictia de a participa la licitatie a societatilor de tipul celei in care se incadreaza S.C. TLB ACSIS S.R.L. si nici de a fi declarate castigatoare oferta depusa de o astfel de societate.
In contractul de finantare nu exista interdictie de subcontractare.
In dispozitiile cuprinse la pct. 7.2 si 7.3 ale caietului de sarcini -conditii generale pentru contractele de lucrari se prevede expres posibilitatea de a subcontracta, precum si conditiile in care se poate subcontracta.
Beneficiarul si antreprenorul au respectat cerintele caietului de sarcini, iar documentele intocmite de acestea au fost verificate si acceptate de personalul de specialitate al paratei.
Sunt vadit nelegale mentiunile cuprinse la pct. 6. pag. 3 din decizia nr. 22320/_, precum si cele cuprinse la cap. 6 literele f) si g), precum si in cap. 5 din procesul-verbal de constatare a neregulilor nr. 15365/_ .
In actele atacate s-a mentionat că ar fi nereguli constand din faptul că contractul de imprumut nr. 187/_ incheiat de beneficiarul proiectului cu S.C. J&C CONSTRUCT S.R.L. nu este evidentiat in documentele contabile.
Tot ca neregula s-a mentionat că nu a fost inregistrat in evidenta contabila contractul de imprumut f.n. din_ incheiat cu I. A I. BARAIAN S.
.
Pe baza acestor aspecte s-a mentionat că echipa de control a considerat fictiv acest ultim contract.
Aspectele retinute in procesul-verbal nu tin seama de dispozitiile cuprinse la pct. 48 litera e) din Ordinul M.F.P. Nr. 1040 din 8 iulie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea evidenței contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil În conformitate cu prevederile Legii nr . 571/20Q3 privind Codul fiscal, publicat in
f. nr. 642 din_, potrivit caruia e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute În legătură cu o activitate independentă.
Nu constituie venit brut și nu se înregistrează în Registrul-jurnal de încasări și plăti sumele încasate, cum sunt:
aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei activități ori în cursul desfășurării acesteia;
sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice ori persoane juridice;
sumele primite ca despăgubiri;
sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donații.
Pentru aceste categorii de operațiuni fie se deschid fișe pentru operațiuni diverse distincte, fie se întocmesc situații cu ajutorul documentelor cumulative care să reflecte situația acestor sume.
Se admit la deducere numai cheltuielile care sunt aferente realizării veniturilor și care sunt plătite în cursul unui an fiscal.
Beneficiarul a procedat conform dispozitiilor cuprinse in Ordinul M. ui Finantelor P. e nr. 1040/2004, astfel că aspectele mentionate la pct. nr. 6. din decizia nr. 22320/_ nu evidentiaza o neregula ci respectarea dispozitiilor legale specifice in cazul in care evidenta contabila se conduce in partida simpla, situatie in care se incadreaza si beneficiarul.
Motivele cuprinse la pct. nr. 7 pag. 3 din decizia nr. 22380/_, precum si cele cuprinse la cap. 6. litera h si cap. 5 din procesul-verbal nr. 15365/_, referitoare la modul de tinere a evidentei contabile, sunt neintemeiate.
In realitate nu exista nicio neregula raportat la dispozitiile legale aplicabile deoarece:
registrul jurnal de incasari si plati era inregistrat la organele fiscale, astfel că aspectele retinute in cele doua acte nu reflectă realitatea;
nu a avut operatiuni de incasari si plati prin intermediul unitatilor bancare decat cu privire la aportul personal, aport care potrivit dispozitiilor cuprinse la pct. 48 litera e) din Ordinul nr. 1040/2004 nu constituie venit si nu se inregistreaza in registrul jurnal de incasari si plati.
Mentionarea acestui motiv, vadit neintemeiat, evidentiaza nelegalitatea actelor atacate, modul subiectiv in care a fost perceputa si prezentata realitatea.
Sunt nelegale masurile cuprinse in finalul pag. 3 si 4 din decizia nr. 22320/_ referitoare la respingerea contestatiei si mentinerea rezilierii Contractului de finantare nr. C121010961300042/_, privind proiectul "Construirea unei anexe, pentru exploatatie agricola P+E cu destinatia de ciupercarie", pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil in conditiile PROGRAMULUI NATIONAL PENTRU D. R. ROMANIA.
Nelegale sunt si concluziile cuprinse la cap. 8 din procesul-verbal nr.15365/_ .
Reclamanta și-a întemeiat aceste sustineri pe argumentele cuprinse la pct. I- IV din actiune, precum si pe considerentul că rezilierea contractului de finantare nu poate genera efecte asupra valabilitatii contractului si nici cu privire la actele anterioare rezilierii ci doar pentru perioada ulterioara comunicarii procesului- verbal nr. 15365/_ .
Prin urmare, in mod nelegal s-a stabilit la pct. 9. din procesul-verbal că valoarea cheltuielilor afectate de nereguli sunt in suma de 4.164.860 lei, din care finantare nerambursabila in suma de 2.290.673 lei, cu detalierea expusa in prezenta actiune.
Sunt neconforme realitatii mentiunile cuprinse la capitolul 7 din procesul- verbal cu privire la actele normative pretins a fi incalcate de beneficiar.
Legea nr.31/1990 nu putea fi incalcata fiindca nu este aplicabila intreprinderilor individuale, iar organul de control nu a indicat articolul pretins a fi incalcat.
Codul fiscal si H.G.nr.44/2004 nu au fost incalcate si nici nu s-a indicat vreun articol pretins a fi incalcat de beneficiar.
Nu s-au incalcat nici clauzele contractului de finantare, aspect cu privire la care a facut referire la punctele I-IV din actiune.
A solicitat si anularea actelor care au stat la baza intocmirii a procesului- verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare încheiate la data de_, inregistrat sub nr. 15365/_, avand in vedere dispozitiile art. 18 alin. 2 din Legea nr. 554/2004.
Intrucat parata, desi a incheiat contractul si a avizat toate procedurile, a refuzat plata sumelor solicitate si a sistat orice activitate de finantare a proiectului, fapt care determina prejudicii atat beneficiarului cat si economiei, determinand irosirea de resurse materiale si financiare, a solicitat dispunere ca aceasta sa-si indeplineasca obligatiile asumate prin contractul de finantare, inclusiv sub aspectul platii sumelor pentru care s-au depus cereri de plata.
Prin întâmpinare A. DE P. PENTRU D. R. ȘI P.
a solicitat respingerea cererii de anulare a actelor administrative reprezentate de Procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare și Decizia de soluționare a contestației beneficiarului ca neîntemeiată.
În motivare intimata invocă lipsa de interes în promovarea cererii.
Astfel, cel ce se adresează in justitie pentru a-și apara un drept, trebuie să aibă interesul de a proceda astfel întrucât ceea ce caracterizează din punct de vedere procedural această condiție de exercitare a dreptului la acțiune e principiul necesitatii practice a acțiunii, adică ideea ca dacă cel interesat n-ar recurge la oficiul organelor jurisdictionale, s-ar expune prin aceasta la un prejudiciu inevitabil.
Deși prin Procesul verbal de constatare nr. 15.365/_, s-a reținut în sarcina beneficiarului P. C. săvărșirea unor nereguli constând in folosirea unor documente false, prin acest proces verbal nu s-a stabilit in sarcina beneficiarului niciun debit, dat fiind faptul că până la data emiterii acestui proces verbal de constatare reclamantei nu i-a fost decontată nicio plata.
In acest context, este evident ca beneficiarul nu a fost prejudiciat în niciun fel prin emiterea procesului verbal de constatare a carui anulare o solicita, astfel că este mai mult decât evident ca reclamanta nu justifică un interes legitim, nascut și actual în promovarea prezentei cereri.
În continuare, pârâta a dezvoltat circumstanțele cauzei, prezentând pe larg situația de fapt.
Astfel, A.P.D.R.P. este instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea M. ui Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care funcționează în baza prevederilor OUG nr. 13/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de P. pentru D. R. și P., prin reorganizarea Agenției SAPARD, aprobată prin Legea nr. 198/2006, cu modificările și completările ulterioare.
Scopul Agenției îl constituie implementarea tehnică și financiară a Fondului European pentru Agricultură și D. R., denumit in continuare FEADR.
FEADR este un instrument de finanțare creat de Uniunea Europeană pentru a sprijini țările membre, in implementarea Politicii Agricole Comune, reprezentând o oportunitate de finanțare pentru spațiul românesc, similar cu Programul SAPARD (acesta din urmă instrument financiar oferit de Uniunea Europeană pentru a ajuta statele candidate - țările care și-au depus cererea de aderare la
Uniunea Europeană - în procesul de pre-aderare în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale).
Contractul de finantare nr. C 121010961300042/_ încheiat intre A.P.D.R.P., în calitate de Autoritate Contractantă și P. C. în calitate de Beneficiar având ca obiect acordarea ajutorului financiar nerambursabil în cuantum de 3.943.000 lei, pentru realizarea proiectului intitulat "Construirea unei anexe, pentru exploatatie agricola P+E cu destinatia de ciupercarie" este un contract administrativ, atât din prisma părtii semnatare a acestui contract, în speță o Autoritate P. ă Centrală, respectiv A. de P. pentru D. R. și P.
, instituție publică, care funcționează în baza O. U. G. nr. 13/2006, aprobată prin Legea nr. 198/2006, cu modificările și completările ulterioare, cât și din prisma obiectului contractului de finantare, respectiv acordarea unui sprijin financiar nerambursabil acordat din fonduri publice.
Această finanțare nerambursabilă este constituită din două componente, respectiv: contribuția financiară a Comunității Europene in proporție de 80 % și contribuția publică națională în proporție de 20%, ambele gestionate de Ministerul Finanțelor Publice, potrivit O.U.G. nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană și a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare și gestionare a datelor necesare desfășurării politicii comune in domeniul pescuit și a programului de control, inspecție și supraveghere în domeniul pescuitului și pentru modificarea ari. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbției fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare, cu modificările și completările ulterioare.
Baza legală a contractului de finanțare sus-menționat o reprezintă Programul Național de D. R. 2007-2013, denumit în continuare PNDR, document elaborat in baza Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005, conform căruia vor fi accesate sumele alocate României pentru perioada de programare 2007-2013 în cadrul FEADR și aprobat, la data de 16 iulie 2008, de către Comisia Europeană prin Decizia nr. C(2008)3831, decizie notificată ulterior României prin adresa nr. 204671/_ .
Implementarea proiectului finanțat prin FEADR (Fondul European Agricol pentru D. R. ) se face prin încheierea de către Beneficiarul ajutorului financiar nerambursabil (în speță SC Fiordepane IV SRL) cu terțe firme prestatoare, adjudecatare a 4 contracte de achiziție publică: 1 contract de lucrări și
3 contracte de servicii (proiectare, inspecție/dirigenție de șantier și verificare), beneficiarul având, in cadrul acestui proces complex de achiziții, calitatea de autoritate contractantă În raport cu partenerii săi contractuali, adjudecatari ai licitatiilor.
Astfel, pe parcursul derulării contractului de finațare, modul de implementare al proiectului face obiectul unor controale efectuate de Direcția Control și Antifraudă din cadrul AP.D.R.P., Autoritatea de audit a Curții de Conturi a României, alte instituții naționael abilitate (D.L.AF., D.N.A.), precum și comisii din partea Uniunii Europene (OLAF).
Astfel, pe lângă verificările efectuate pe fluxul de implementare al unui proiect de către serviciile de specialitate din cadrul Agenției, există și alte niveluri de control efectuate de direcțiile/instituțiile menționate mai sus al căror scop îl reprezintă atât verificarea conformității și eligibilității proiectelor și a beneficiarilor, evaluării și selecției proiectelor, respectarea modului de atribuire a contractelor de
achiziții și realitatea plăților, cât și verificarea modului de lucru al serviciilor de specialitate, ocazie cu care în situația in care se constată abateri de la prevederile contractului de finanțare, legislația națională și de la condițiile de acordare a finanțării in cadrul Programului SAPARD stipulate În Programul Național de D.
R. 2007-2013, se procedează la stabilirea debitului și recuperarea acestuia În conformitate cu legislația națională in vigoare.
În conformitate cu procedurile de lucru ale APDRP și cu legislația specifică națională, A. este obligată să efectueze controale la solicitarea instituțiilor din cadrul Comisiei Europene sau, mai mult, să procedeze direct, fără alte controale, la recuperarea sumelor in cazul in care aceste instituții transmit rapoarte/adrese cu propriile concluzii.
Conform celor menționate în Procesul Verbal de Constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 15.365/_, la Cap. 10-"Valoarea creantei bugetare rezultate din nereguli":
"Nu e cazul, întrucât până la data emiterii prezentului proces verbal beneficiarului nu i-a fost decontata nicio plata".
In mod evident reclamanta, invocând nerespectarea principiului proportionalitătii sanctiunii aplicate, se raportează in mod eronat la prevederile Cap. 9 din cuprinsul procesului verbal de constatare care se referă la valoarea cheltuielilor afectate de nereguli și în niciun caz la valoarea creantei bugetare afectată de nereguli care este O lei.
Pe de altă parte, conform celor mentionate în Procesul Verbal de Constatare a neregulilor și de stabilire a creantelor bugetare nr. 15.365/_, neregula a constatat în prezentarea la dosarul de achiziții de lucrări și servicii de proiectare a unor oferte neconforme, a unor certificate nerecunoscute de societatea emitentă, respectiv Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Cluj, oferte de lucrări care erau emise înaintea finalizării P.T.- ului si a demarării procedurii de selecție oferte execuție lucrări și asigurarea unei co-finanțări artificiale.
În consecință, ajutorul financiar nerambursabil ce face obiectul Contractului de Finanțare C121010961300042/_, reprezintă sumă acordată necuvenit care prejudiciază Bugetul Uniunii Europene și Bugetul Național.
Referitor la sustinerea reclamantei potrivit nu există nereguli prin care să fie prejudiciat bugetul Uniunii Europene, arată următoarele:
Noțiunea de neregulă este definită la art. 1 litera (a) din OUG nr. 66/2011 ca fiind: "orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate În raport cu dispozitiile nationale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal incheiate în baza acestor dispozitii, ce rezulta dintr-o actiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autoritătii cu competente în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internationali și/sau fondurile publice nationale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".
Astfel se constată că la acest moment există neconcordante grave intre documentele anexate și angajamentele asumate prin Cererea de Finantare, și situatia existentă in prezent fapt, ceea ce echivalează cu o abatere de la legalitate, regularitate si conformitate, ce conduce la declararea proiectului ca neeligibil și la retragerea ajutorului financiar nerambusabil acordat.
Din enuntarea prevederilor de mai sus reiese că prejudiciul produs bugetului UE sau bugetelor nationale poate fi real sau potential, iar producerea însăși a unei nereguli ȘI utilizarea necorespunzatoare a banilor acordati atrage sanctiunea restituirii partiale sau totale a acestora.
Prejudiciul produs se materializează în afectarea intereselor financiare ale Uniunii, iar prin adoptarea diverselor reglementări în materia gestionării fondurilor europene, intenția legiuitorului a fost să se asigure ca cheltuielile efectuate de
Uniunea Europeană în contextul fondurilor structurale să fie strict limitate la agentii care respectă normele de drept al Uniunii si să nu fie utilizate pentru a finanța activități care sunt contrare acestuia.
Prin urmare, statele membre au obligația să ia măsurile necesare pentru verificarea faptului că acțiunile finanțate din fondurile finanțate cu contribuția Uniunii au fost desfășurate corect pentru prevenirea și cercetarea neregulilor și pentru recuperarea fondurilor pierdute ca urmare a unui abuz sau a unei neglijențe (Hotărârea CJUE din 13 martie 2008, Vereniging și alții, C-383/06-C- 385/06, punctul 37).
Prin urmare, se poate concluziona că producerea unei nereguli în utilizarea fondurilor europene acționează cu prioritate clauza de salvgardare a bugetului UE, fără să fie necesară existenta unui prejudiciu concret asupra bugetului UE.
Prin urmare, obligatia de recuperare a fondurilor UE intervine automat, la constatarea neregulilor sau fraudelor, fără a fi necesară demonstrarea vreunui prejudiciu.
Recuperarea prejudiciului produs din culpa reclamantei este obligatorie pentru derularea Programului FEADR în condițiile impuse de Comunitate, prin actele normative emise de aceasta și ratificate de Guvernul României, precum și pentru o judicioasă și legală gestionare a fondurilor alocate de Comunitate.
Primirea unui ajutor financiar nerambursabil incumbă tuturor persoanelor beneficiare respectarea cu strictețe a condițiilor de realizare a obiectivului subvenționat, fapt ce justifică aplicarea din partea Agenției de plată a unor măsuri corective, in scopul evitării pe viitor a punerii in dificultate a proiectelor.
Referitor la susținerea reclamantei potrivit căreia la întocmirea procesului verbal de constatare nu s-a ținut cont de faptul că toate actele pe baza cărora s-a întocmit contractul de finanțare și s-au efectuat plăți au fost verificate de reprezentanții APDRP, pârâta a arătat următoarele:
APDRP, prin Centrul Regional de P. pentru D. R. și P., nu a avizat eligibilitatea firmelor participante, avizul dat reprezentând doar o verificare a efectuării pasilor si depunerii documentelor impuse prin instructiunile de achizitii, corectitudinea desfăsurării procedurilor de achizitie râmânând in sarcina beneficiarului.
Referitor la motivele de netemeinicie invocate de reclamantă, pârâta a făcut următoarele precizări:
Studiul de fezabilitate intocmit de se HERSAN PRODCOM SRL pentru proiectul depus de Baraian S. M121-"Construirea unei anexe, pentru exploatația agricolă si înființarea unei sere pentru productia si prelucrarea legumelor", este identic cu cel întocmit de SC HARD MANAGER COMPANY SRL pentru proiectul depus de reclamantă (structura identică, echipamente destinate procesării identice, preț identic, devizul general al investiției identic, oferta financiară identică, proiectant identic-arh. SA ca, etc), ceea ce echivalează cu faptul că s-a propus spre decontare același serviciu constând în elaborarea studiului de fezabilitate de două ori.
În ceea ce privește susținerea reclamantei potrivit căreia nu există motiv de nulitate a contractului de comodat pe considerentul că a fost incheiat doar de Bărăian IIdo C. și nici dovezi că nu ar fi existat consimtamintul tacit a lui Baralan I., pârâta a invocat următoarele:
Contractul de comodat autentificat sub nr. 2304/_, între Baraian Ildo
C. (fără acceptul/semnatura soțului Baraian I. ) și P. C. (persoană fizică) a fost încheiat cu obligația comodatarei de a plăti suma de 100 lei/an, cu toate că astfel de contracte nu pot avea valoare.
Emiterea unei autorizații de construire în baza unui contract de comodat se poate face numai pentru construcții cu caracter provizoriu și cu acordul expres al proprietarului de drept. In acest caz, emiterea autorizației de construire nu a avut la bază un document de proprietate, deoarece acesta a fost emis/autentificat sub nr. 2752/_, iar autorizația a fost emisă in baza planului de situație/număr cadastral 338/carte funciară 50045 - documente care nu au legatura cu solicitantul. Neexistând document de proprietate și având în vedere aceste precizări, autorizația de construire nr.17/3463/_, emisă de Primăria Comunei Mintiu Gherlii (nu au fost respectate prevederile art.5, art.6, art. 7- aI.1/lit.b din Legea 5011991-R") este ilegală.
În ceea ce privește certificatul de urbanism nr._, a arătat următoarele:
Certificatul de urbanism nr. 34/4.112/_, a fost emis de Primăria Comunei Mintiu Gherlii în baza contractul de comodat (nr.2304/_ ) emis ulterior eliberării acestui act.
Certificatul de urbanism nr. 34/4.112/_ este diferit de documentul transmis de Institutia Prefectului jud. Cluj (care are modificat documentul de identificare, respectiv apare în locul contractului de comodat nr. 2304/_, contractul de vânzare-cumpărare). Ambele documente au fost emise ulterior redactării acestui document, motiv pentru care acest act nu trebuia să le conțină.
Mențiunea facută "conform cu originalul" de pe documentul transmis de Instituția Prefectului jud. Cluj ne pune în situația în care avem două documente originale emise cu același număr/dată, dar cu conținut diferit, documente care nu au fost puse la dispoziția Instituției Prefectului jud. Cluj pentru analiză.
În ceea ce privește Contractul de imprumut nr.187/_, arată că, contractul de împrumut nr.187/_, incheiat de beneficiarul proiectului cu SC J&C CONSTRUCT SRL (suma imprumutată nu este evidențiată in documentele contabile ale beneficiarului), în condițiile în care, conform inregistrării de la Oficiul Național al Registrului Comerțului, firma de construcții SC J&C Construct SRL a fost radiată în baza încheierii nr. 711/_, conform art. 237 din Legea nr. 31/1990, iar hotărârea judecătorească irevocabilă/sentința comercială nr. 4744/_, pronunțată de Tribunalul Cluj, dispunea dizolvarea acestei societăți încă de la acea dată.
Contractul de împrumut f(n)/_ (neînregistrat) prin care I. a I.
P. C. împrumută intreprinderea I. Baraian S., nu este evidențiat nici în documentele contabile ale beneficiarului, nici in cele ale imprumutatului - I.
I. Baraian S. . In această situație, se poate considera fictiv acest contract, această modalitate de "lucru" fiind utilizată și in alte proiecte de furnizori identici cu cei din acest proiect, aspect confirmat și de controlul efectuat de ANAF Cluj precizat în adresa nr. 36978/_ cu referire la raportul de inspecție fiscală F- CJ120/_ .
Registrul Jurnal de încasări și plăți nu a fost inregistrat la organul fiscal teritorial la începerea activității conform legislației nationale, nu este respectată metodologia de înregistrare în acest registru, înregistrările nu sunt făcute cronologic, nu sunt înregistrate toate tranzacțiile bancare efectuate, asa cum prevede legislatia natională - norma metodologică/_ privind organizarea și conducerea evidenței contabile în partidă simplă, în conformitate cu OMFP nr.1040/2004, Legea 571/2003 privind Codul Fiscal si Ordinul 3512/2008).
Referitor la susținerea reclamantei privitoare la efectele incetării contractului de finantare și solicitarea acesteia privind obligarea intimatei la asumate prin contractul de finantare, inclusiv sub aspectul plății sumelor pentru care s-au depus cereri de plată, a arătat următoarele:
Având în vedere faptul că numai în cazul pactului comisoriu de gradul 1, rezoluțiunea este judiciară, în cazul pactului comisoriu expres de gradele II-IV contractul fiind rezolvit de plin drept, în speta de față incetarea contractului a operat de plin drept, efectele juridice fiind identice rezoluțiunii judiciare fără a mai fi necesar ca o instanță de judecată să dispună rezoluțiunea contractului.
Astfel, principiul de baza al finanțării nerambursabile este acela al rambursării cheltuielilor eligibile efectuate in prealabil de către beneficiar.
Un proiect poate conține cheltuieli eligibile dar si neeligibile. Fondurile nerambursabile vor fi acordate doar pentru decontarea cheltuielilor eligibile, cheltuielile neeligibile urmând a fi suportate integral de către beneficiarul proiectului.
Pentru acordarea finanțării nerambursabile pot fi luate în considerare doar cheltuielile eligibile, cheltuielile prevăzute in bugetul proiectului (buget care constituie Anexa II la contractul de finanțare) având caracter estimativ și reprezentând plafonul maxim pentru cheltuielile eligibile.
Beneficiarului i se va acorda finanțare nerambursabilă in termenii și condițiile stabilite în contractul de finanțare, cheltuielile fiind eligibile numai în condițiile in care respecte acești termeni și condiții.
Astfel, pentru fiecare tranșă de plată, beneficiarul va depune un dosar de cerere de plată, însoțit de documente justificative, care să ateste că aceste cheltuieli sunt eligibile, respectiv ca acestea respectă dispozițiile legale aplicabile, dispoziții de la părțile nu pot deroga prin simpla lor manifestare de voință.
Primirea unui ajutor financiar nerambursabil incumbă tuturor persoanelor beneficiare respectarea cu strictețe a condițiilor de realizare a obiectivului subvenționat, fapt ce justifică aplicarea din partea Agenției de plată a unor măsuri corective, in scopul evitării pe viitor a punerii în dificultate a proiectelor.
Din aspectele învederate rezultă fără putință de tăgadă că este inadmisibil ca
să fie obligată la virarea de fonduri publice nerambursabile în contul unui beneficiar care nu a respectat cerințele pentru acordarea finanțării, pe care le-a cunoscut in avans și pe care le-a agreat sub semnătură, obligându-se la respectarea acestora.
trebuie să sancționeze dezinteresul și lipsa de diligență a manifestată atât de beneficiari, cât și de contractori în respectarea termenilor contractuali ai Programului FEADR întrucât deficiențele de calitate și neexecutarea investitiilor finanțate prin Programul FEADR afectează credibilitatea României privitor la capacitatea de administrare a fondurilor europene.
La data de_, reclamanta a depus note de ședință prin care a precizat partea finală a capătului de cerere nr.2, în sensul ca pârâta să fie obligată să respecte toate obligațiile care decurg din contractul de finanțare și să facă toate plățile prevăzute în acesta, fără penalizări, chiar dacă se vor depăși durata de realizare a proiectului și datele de depunere a cererilor de plată, precum și în situația în care se va schimba executantul lucrărilor, precum și să accepte schimbarea executantului lucrărilor și realizarea procedurii de achiziție a lucrărilor potrivit metodologiei în vigoare la data încheierii contractului de finanțare.
Au fost depusă documentația ce a stat la baza emiterii actelor contestate; de asemenea, reclamanta a depus înscrisuri în susținerea celor afirmate.
Analizând actele administrative contestate prin prisma înscrisurilor depuse, precum și a susținerilor părților, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de_ și înregistrat la APDRP sub nr. 15365/_ privind proiectul C121010961300042/_ "Construirea unei anexe pentru exploatație agricolă P+E cu destinația de ciupercărie", s-a considerat întemeiată propunerea aprobată prin raportul de control DCA nr.9693/_, respectiv rezilierea contractului de finanțare cu numărul de mai sus, fiind enumerate o serie de nereguli constatate în urma verificărilor documentare și faptice a cazului de suspiciune de nereguli (raportul de control DCA menționat). Întrucât nu fusese efectuată nicio plată, nu au fost stabilite creanțe bugetare în sarcina reclamantei.
Reclamanta a contestat procesul - verbal, însă, prin decizia nr.22320/_
, A. de P. pentru D. R. și P. a respins contestația.
Față de situația de fapt astfel cum a fost reținută din cuprinsul înscrisurilor menționate, este evident interesul reclamantei de a obține anularea acestor acte, calitatea de persoană vătămată în sensul Legii 554/2004 fiind conferită de faptul că prin rezilierea contractului de finanțare încheiat cu pârâta, reclamanta urmează a nu mai beneficia de decontarea cheltuielilor efectuate cu exploatația agricolă pentru care a solicitat și a obținut finanțare nerambursabilă.
Prin urmare, excepția lipsei de interes este nefondată și urmează a fi respinsă.
Prin acțiunea formulată împotriva actelor administrative apreciate ca fiind nelegale, reclamanta a invocat, în esență, următoarele critici, ce vor fi analizate punctual în cele ce urmează:
la întocmirea celor două acte contestate nu s-a respectat principiul proporționalității, fiind invocate dispoziții relevante din OUG 66/2011
Întrucât analiza acestei susțineri trebuie să aibă în vedere, potrivit art.17 din OUG 66/2011, natura și gravitatea neregulilor constatate, precum și amploarea implicațiilor financiare ale acestora, instanța va reveni asupra acestui punct la finalul considerentelor pe care își întemeiază soluția de respingere a contestației.
nu a fost dovedită prejudicierea bugetului Uniunii Europene
Similar punctului precedent, instanța apreciază că este necesar a analiza acest aspect după verificarea criticilor aduse neregulilor constatate.
actele pe baza cărora s-a întocmit contractul de finanțare au fost anterior verificate de personalul competent din cadrul APDRP
Curtea reține, în acord cu susținerile pârâtei, că, în procesul de verificare/evaluare/aprobare a cererilor de finanțare, respectiv de avizare a dosarelor de achiziție publică, organul competent are doar obligația de a verifica faptul că au fost îndeplinite toate etapele legale și a fost depusă toată documentația impusă prin instrucțiunile de achiziții, beneficiarul fiind singurul răspunzător în fața autorității contractante pentru implementarea proiectului (art.1 alin.3 din C1.1 Anexa 1 la contractul de finanțare încheiat între părți). De altfel, în caz contrar, dacă s-ar admite ipoteza că, odată aprobată cererea de
finanțare, nu mai pot fi efectuate verificări cu privire la înscrisurile depuse de beneficiar, textele legale care prevăd obligația structurilor de control competente de a efectua activități de constatare a neregulilor și de a lua măsurile care se impun nu ar mai avea aplicare - de exemplu, art.5 alin.3 lit.f din OUG 13/2006.
4. studiul de fezabilitate întocmit pentru reclamantă nu este identic cu cel întocmit pentru proiectul depus de Bărăian S. I. I., și, chiar dacă ar fi, acest fapt nu constituie o neregulă
Reclamanta a susținut faptul că între cele două studii de fezabilitate există numai similitudini firești, ele trebuind să respecte anumite standarde. Curtea reține, însă, că potrivit constatărilor echipei de control, studiile sunt, într-adevăr identice, nu numai structura acestora, fapt explicabil prin necesitatea unei anumite standardizări, dar și echipamentele procesării, prețul, devizul general al investiției, oferta financiară cu toate elementele sale componente sunt identice. Faptul că autoritatea contractantă nu a avut, la momentul verificării studiului de fezabilitate, elemente de comparație, doar ulterior având suspiciuni cu privire la existența și a altor astfel de studii, nu îi poate fi imputat acesteia, întrucât reclamanta avea obligația de a îndeplini cu bună credință și în condiții de regularitate toate etapele proiectului, studiul de fezabilitate fiind un element esențial al acestuia. De asemenea, astfel cum se va arăta la următoarele puncte ale considerentelor, reclamanta avea obligația de a respecta regulile privind achizițiile pe care le-a realizat, reguli emise de autoritatea contractantă (art.1 alin.2 din Anexa 1 la contract).
sunt lipsite de temei motivele cuprinse la punctul nr.2 din decizia de soluționare a contestației, respectiv la capitolul 6 lit.b din procesul verbal de constatare a neregulilor
Cu privire la acest aspect, reclamanta a formulat apărări doar raportat la suma de 100 lei prevăzută în contractul de comodat ca fiind evaluarea folosinței bunului în vederea taxării, precum și la inexistența sancțiunii nulității pentru faptul că nu a existat consimțământul lui Bărăian I., soțul comodantei Bărăian Ildo C. . În rest, reclamanta a susținut că, din moment ce autorizația de construire nu a fost anulată de instanța judecătorească, nu prezintă importanță faptul că alte autorități opinează cu privire la legalitatea acesteia.
Curtea reține, în primul rând, că nu au fost contestate o serie de aspecte esențiale constatate de echipa de control, respectiv faptul că, potrivit legislației în materie de construcții, în baza unui contract de comodat nu pot fi autorizate decât construcții provizorii și numai cu acordul expres al proprietarului de drept, actul autentic de vânzare - cumpărare fiind încheiat ulterior emiterii autorizației de construire, că aceasta din urmă este emisă fără avizul deținătorului rețelelor de apă și canalizare (fapte reținute de către Inspectoratul de Stat în Construcții), și că terenul care face obiectul comodatului are suprafața declarată în vederea impozitării de 2491 mp, și nu 2809 mp. Aceste elemente, deși nu au fost constatate ca atare de o instanță în cadrul unui dosar având ca obiect anulare/excepție de nelegalitate a autorizației de construire în discuție, au fost totuși evidențiate de o instituție cu atribuții în domeniu și au la bază înscrisuri emise de autoritățile competente (chiar primarul comunei Mințiu Gherlii a confirmat faptul că autorizația a fost emisă pentru o construcție definitivă, iar Direcția impozite și taxe locale a atestat suprafața de teren supusă impozitării). Mai mult, Instituția prefectului județului Cluj, autoritate printre atribuțiile căreia se regăsește și controlul de legalitate asupra actelor administrative emise de anumite autorități locale, a opinat în sensul nelegalității autorizației de construire nr.17/3463/_ . Prin urmare, aceste informații sunt, într-adevăr, suficiente pentru a da naștere unor suspiciuni întemeiate cu privire la legalitatea unor documente depuse de reclamantă în susținerea cererii de finanțare și în timpul
derulării proiectului finanțat și, prin urmare, pot fi considerate nereguli în sensul art.2 alin.1 lit.a din OUG 66/2011.
sunt lipsite de temei motivele cuprinse la punctul nr.3 din decizia de soluționare a contestației, respectiv la capitolul 6 lit.c din procesul verbal de constatare a neregulilor
Aceste nereguli se referă la cuprinsul certificatului de urbanism, care, contrar susținerilor reclamantei, deși nu conferă dreptul de a efectua lucrări de construcții, conține informații din care autoritatea contractantă trebuia să se edifice cu privire la tipul de construcții ce puteau fi ridicate, și în ce condiții, pe terenul luat în comodat. Or, în condițiile în care Instituția prefectului județului Cluj a comunicat pârâtei copia unui certificat de urbanism care conținea date diferite de cel aflat la dosarul de finanțare, acesta din urmă făcând referire și la un
înscris al cărei dată de emitere este ulterioară datei eliberării certificatului, iar Inspectoratul de Stat în Construcții a comunicat faptul că a fost emis fără elementele de identificare a imobilului, fără evidențierea regimului tehnic al terenului și fără solicitarea tuturor avizelor (nu s-a cerut prezentarea acestora, cum eronat susține reclamanta), îndoielile privind legalitatea acestui act sunt serioase și întemeiate pe elemente concrete, nu doar pe simple afirmații. Curtea apreciază, deci, că și aceste constatări au fost corect calificate ca fiind nereguli în sensul OUG 66/2011, indiferent de faptul că i s-ar putea imputa sau nu reclamantei conținutul certificatului de urbanism.
motivele cuprinse la punctul nr.4 din decizia de soluționare a contestației, respectiv la capitolul 6 lit.d din procesul verbal de constatare a neregulilor nu evidențiază existența vreunei nereguli
Astfel cum s-a reținut anterior, potrivit art.1 alin.2 din Anexa 1 la contract, reclamanta avea obligația de a respecta regulile privind achizițiile pe care le-a realizat, reguli emise de autoritatea contractantă. Prin urmare, faptul că la beneficiar nu s-au găsit originalele certificatelor emise de Oficiul Registrului Comerțului (fapt impus de contractul de finanțare), că există neconcordanțe serioase în copiile certificatelor ORC deținute de reclamantă (nu este respectată regula continuității a numerelor de înregistrare atribuite, diferențe grafice constatate comparativ), precum și că ORC de pe lângă Tribunalul Cluj a confirmat existența suspiciunii contrafacerii acestora conferă și acestor constatări caracterul de nereguli în sensul OUG 66/2011. Nu poate fi reținută apărarea reclamantei în sensul că era suficient a dovedi cu certificatul ORC faptul că furnizorii de servicii există, întrucât printre criteriile de eligibilitate, la pct.4.1, se prevede că, dacă certificatele nu sunt prezentate în original sau în copie legalizată, oferta va fi declarată neconformă, obligația de verificare a veridicității înscrisurilor revenindu-i comisiei constituite în cadrul procedurii de achiziție, deci, implicit, reclamantei. Neprocedând în acest mod, reclamanta nu și-a respectat obligațiile asumate contractual.
sunt lipsite de temei motivele cuprinse la punctul nr.5 din decizia de soluționare a contestației, respectiv la capitolul 6 lit.e din procesul verbal de constatare a neregulilor
Contrar susținerilor reclamantei, în speță, antreprenorul SC TLB Acsis SRL nu putea subcontracta executarea lucrărilor atribuite de către reclamantă, întrucât nu a fost prezentată autorizarea scrisă, prealabilă dată de reclamantă; de
asemenea, nu s-a făcut dovada că SC Migus - VG SRL ar fi îndeplinit criteriile de eligibilitate aplicabile contractantului - aceste două condiții fiind prevăzute în articolele indicate chiar de către reclamantă în cuprinsul cererii de chemare în judecată. Aceasta nu a contestat faptul că SC TLB Acsis SRL nu ar fi îndeplinit criteriile de eligibilitate, în condițiile în care datele economice disponibile cu privire la această societate indicau faptul că nu putea desfășura activitatea pentru care ofertase.
Reclamanta a invocat și cu privire la această neregulă faptul că toată documentația a fost verificată și acceptată de personalul de specialitate din cadrul pârâtei, însă instanța reiterează cele reținute la punctul 3 al prezentelor considerente.
sunt vădit nelegale motivele cuprinse la punctul nr.6 pagina 3 din decizia de soluționare a contestației, respectiv la capitolul 6 lit.f și g din procesul verbal de constatare a neregulilor
Echipa de control a reținut că este vorba despre neînregistrarea în contabilitatea reclamantei a două contracte de împrumut, cu privire la care reclamanta a apreciat că nu este necesară înregistrarea în registrul - jurnal de încasări și plăți, potrivit pct.48 lit.e din Ordinul MFP 1040/2004. Curtea observă, însă, că în conformitate cu același text legal indicat de reclamantă, pentru categoriile de operațiuni enumerate, printre care se regăsesc și împrumuturile de la persoane fizice sau juridice, fie se deschid fișe pentru operațiuni diverse distincte, fie se întocmesc situații cu ajutorul documentelor cumulative care să reflecte situația acestor sume. Or, din procesul - verbal de constatare a neregulilor rezultă că echipa de control nu a identificat niciun fel de document contabil care să ateste existența/înregistrarea celor două contracte de împrumut, cel încheiat cu Întreprinderea I. Bărăian S. nefiind identificat nici în contabilitatea acesteia - în urma unui control efectuat de ANAF s-a stabilit faptul că era o modalitate curentă în care aceiași furnizori procedau și în cadrul altor proiecte.
Mai mult, s-a depistat existența unei încheieri prin care SC J&C Construct SRL (cealaltă împrumutătoare) fusese dizolvată încă din data de_ .
Similar celor reținute la punctele anterioare, aceste chestiuni au natura unor nereguli în sensul textului legal amintit.
motivele cuprinse la punctul nr.7 pagina 3 din decizia de soluționare a contestației, respectiv la capitolul 6 lit.h și cap.5 din procesul verbal de constatare a neregulilor sunt neîntemeiate
Cu privire la aceste motive, se contestă doar neînregistrarea Registrului - jurnal de încasări și plăți la organele fiscale, precum și neînregistrarea operațiunilor de încasări și plăți prin intermediul unităților bancare.
Reclamanta a prezentat la ultimul termen de judecată copiile a două
înscrisuri, unul dintre ele reprezentând prima pagină a unui registru - jurnal de încasări și plăți, fără indicarea perioadei pentru care a fost întocmit și al doilea reprezentând o viză de la AFP G. din data de_ 1 care atestă că "acest registru (fără nici un fel de altă referire) conține 100 de file numerotat în simplu de la 1 la 100";. Curtea apreciază că aceste înscrisuri nu pot răsturna constatările făcute personal de către experții care au efectuat controlul la reclamantă.
În ceea ce privește a doua neregulă contestată, reclamanta a afirmat că nu a efectuat alte operațiuni prin bancă în afara celor care nu trebuiau înregistrate, iar instanței nu i-au fost prezentate suficiente informații pentru a se edifica referitor la
acest aspect, motiv pentru care apreciază că reclamanta nu a răsturnat prezumția de temeinicie a acestor constatări conținute într-un act administrativ.
În continuare, instanța va reveni asupra primelor două puncte din criticile formulate de reclamantă, respectiv nerespectarea principiului proporționalității, precum și neprejudicierea bugetului Uniunii Europene.
Astfel cum s-a reținut, potrivit art.17 din OUG 66/2011, orice acțiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporționalității, ținându-se seama de natura și gravitatea neregulilor constatate, precum și amploarea implicațiilor financiare ale acestora. De asemenea, acest principiu este definit la art.2 lit.n în sensul că orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară și corespunzătoare scopului urmărit, ținându-se seama de natura și frecvența neregulilor constatate și de impactul financiar al acestora asupra proiectului respectiv.
În speță, rezilierea (încetarea contractului) este, fără îndoială, o măsură administrativă în sensul legii, care, raportat la numărul, natura și gravitatea neregulilor constatate de echipa de control și analizate în considerentele ce preced, a fost proporțională cu scopul urmărit, respectiv evitarea producerii unui prejudiciu bugetului Uniunii Europene. Contrar susținerilor reclamantei, un astfel de prejudiciu s-ar fi produs în speță tocmai prin continuarea finanțării unui proiect afectat de grave nereguli, ajutorul financiar nerambursabil fiind destinat dezvoltării rurale numai prin intermediul unor proiecte conforme.
Mai mult, potrivit art.11 alin.3 din prevederile generale la contractul de finanțare, o singură neregulă era suficientă pentru operarea pactului comisoriu de ultim grad și intervenirea "încetării valabilității contractului";.
rezilierea nu poate genera efecte asupra valabilității contractului și nici cu privire la perioada anterioară
Reclamanta a invocat faptul că sancțiunea rezilierii nu poate avea decât efecte pentru viitor, însă curtea observă că, indiferent de denumirea dată de autoritatea pârâtă sancțiunii aplicate prin procesul verbal contestat (reziliere sau încetare, astfel cum prevede art.11 din contract), efectele nu pot fi decât acelea că părțile nu mai sunt ținute să-și execute obligațiile asumate contractual. De asemenea, având în vedere scopul instituirii acestui mecanism de constatare a neregulilor intervenite în încheierea sau desfășurarea contractelor de finanțare din bugetul Uniunii Europene, respectiv evitarea producerii unui prejudiciu acestuia prin continuarea finanțării unor proiecte afectate de nereguli, este evident că singura modalitate de realizare a acestui scop este recuperarea sumelor deja acordate sau neonorarea cererilor de rambursare depuse până la acel moment.
În speță, întrucât nu au fost efectuate decontări de cheltuieli până la momentul încetării contractului, consecința încetării contractului este că nu mai pot fi plătite sumele pentru care au fost depuse cereri și finanțarea nu mai poate fi continuată, motiv pentru care pârâta nu poate fi obligată la respectarea obligațiilor decurgând din executarea contractului de finanțare nr. C121010961300042/_
, modificat prin actul adițional nr.1/_ .
Având în vedere considerentele expuse, constatând că decizia nr.22320/_ emisă de A. de P. pentru D. R. și P. și procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de_ și înregistrat la APDRP sub nr.15365/_ privind proiectul
C121010961300042/_ sunt legale și temeinice, potrivit art.18 din Legea 554/2004, curtea va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei de interes.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta P. C.
I. I., cu sediul în G., str. S., nr. 1, jud. Cluj, în contradictoriu cu pârâta A. DE P. PENTRU D. R. ȘI P., cu sediul în B., str. Ș.
V., nr. 43, sector 1, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică din_ .
PREȘEDINTE GREFIER
C. P. V. D.
Red. C.P. dact. GC 4 ex/_
