Sentința civilă nr. 937/2013. Contencios. Ordonanță președințială
| Comentarii |
|
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CI VILĂ NR. 937
Ședința publică din _
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. P.
- judecător
GREFIER: M. N. D.
Pe rol este soluționarea cererii formulată de către reclamantul C. A.
C.
, cu domiciliul în B. M., str. I., nr. 10/39, județul M., în contradictoriu cu pârâta
I. P. M. - S. P. C. R. P. de C. și Î. a V., cu sediul în B. M., str. Gh. Șincai nr.46, jud.
M., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă pentru reclamantul C. A. C., avocat P. M., lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța comunică cu reprezentantul părții reclamante un exemplar din întâmpinarea depusă la dosar.
Reprezentantul părții reclamante C. A., avocat P. M., depune la dosar dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 10 lei și timbru judiciar de 0,30 lei și certificat de atestare fiscală. Arată că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța închide faza probatorie și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentantul părții reclamante C. A., avocat P. M., solicită admiterea cererii așa cu a fost formulată, menționează că autoturismul a fost adus din Germania, că reclamantul nu deține nici un alt autoturism și acesta este motivul cu care justifică urgența. Fără cheltuieli de judecată.
Instanța după verificarea actelor de la dosar, reține cauza în pronunțare.
T.
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea de ordonanță președințială înregistrată pe rolul T. ui M. la data de_, sub nr. de mai sus, reclamantul C. A. C. în contradictoriu cu pârâta I. P. Județului M. - S. P. C.
R. P. de C. și Î. a V. a solicitat ca prin hotărârea pe care instanța o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la înmatricularea provizorie a autovehiculului marca FORD tip MONDEO, cu număr de identificare WFOAXXGBBYA50905, achiziționat dintr-un stat membru al
Uniunii Europene, până la soluționarea irevocabilă a cererii de contencios administrativ care face obiectul dosarului de fond.
În motivarea cererii reclamantul susține, în esență, că a achiziționat autoturismul din Germania, că operațiunea de înmatriculare în România a autoturismului se poate realiza și în lipsa prealabilă a plății anticipate a taxei pentru emisiile poluante, prin prisma prevederilor Legii 9/2012 care este în vădită contradicție cu dispozițiile Tratatului UE respectiv art. 90 paragraf 1, dar și cu cele ale art. 148 alin. 2 din Constituția României. A solicitat pârâtei înmatricularea autoturismului, însă răspunsul a fost negativ. A promovat acțiune cu obligația de a face, termenul de judecată a fost stabilit la_ . Reclamantul nu deține un alt autoturism și de asemenea, nici familia acestuia.
Reclamantul susține că sunt îndeplinite condițiile ordonanței președințiale prevăzute de art. 581 Cod procedură civilă iar conform art. 13 din OUG nr. 195/2002 și Ordinul nr. 1501/2006 există posibilitatea înmatriculării provizorii.
Prin întâmpinare, pârâta lasă la aprecierea instanței modalitatea de soluționare a cererii.
Analizând actele și probele de la dosar, inclusiv cele din dosarul de fond instanța reține următoarele:
Demersul juridic al reclamantului se întemeiază pe încălcarea dreptului comunitar, prin condiționarea înmatriculării definitive în România a vehiculelor de import de plata taxei pentru emisii poluante prevăzută de Legea nr.9/2012 care a abrogat OUG nr.50/2008.
La data la care reclamantul a solicitat înmatricularea vehiculului intrase în vigoare Legea nr.9/2012 care instituie obligația de plată a taxei de emisie și prin care s-a abrogat începând cu data de_ O.U.G. nr. 50/2008 care stabilea taxa pe poluare pentru autovehicule. Prin urmare legalitatea refuzului pârâtei de a proceda la înmatricularea vehiculului nu poate fi cenzurată decât în conformitate cu normele în vigoare la data la care i s-a adresat cererea de înmatriculare, adică raportat la cadrul legal stabilit prin Legea nr.9/2012 în temeiul principiului constituțional al neretroactivității legii consacrat prin art.15 alin.2 din Constituția României.
Sub aspectul admisibilității cererii de ordonanță președințială în materia contenciosului administrativ, cu referire concretă la obiectul cererii deduse judecății, instanța apreciază că este admisibilă. Procedura specială a suspendării executării actului administrativ, prevăzută de art.14-15 din Legea nr.554/2004 nu poate fi exercitată în acest caz particular întrucât, prin ipoteză, suntem în prezența unui act administrativ negativ, concretizat într-o decizie de refuz din partea pârâtei atât pentru autorizarea provizorie a circulației, cât și pentru înmatricularea fără plata taxei. Nerecunoașterea dreptului de a solicita luarea unei măsuri provizorii și urgente pe calea ordonanței președințiale i-ar încălca și dreptul de acces la justiție garantat de art.21 din Constituția României și art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Instanța va analiza în continuare condițiile speciale care se impune a fi întrunite potrivit art. 581 Cod procedură civilă, pentru admiterea cererii de ordonanță președințială:1) urgența;2) caracterul vremelnic al măsurii și 3) neprejudecarea fondului .
În absența unei definiții legale a urgenței aceasta se determină prin prisma " cazurilor grabnice"; enumerate în alineatul 1 al art. 581 Cod pr. civilă și anume: păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara și înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi în cazul unei executări, ultimă ipoteză exclusă având în vedere împrejurările invocate în cuprinsul cererii.
Urgența nu este o chestiune principială, ci se impune a fi stabilită de către judecător pe baza unor împrejurări concrete care în cauza dedusă judecății nu a fost confirmată prin probele administrate .
Urgența este justificată în cuprinsul cererii prin imposibilitatea reclamantului de a folosi vehiculul al cărui proprietar este, fiindu-i restrâns exercițiul acestui drept printr-un act de autoritate al instituțiilor statului . Prejudicierea în acest sens ar decurge în concret din necesitatea efectivă și obiectivă de a utiliza autovehiculul pentru a se deplasa la locul de muncă,
Pretinsa privare de proprietate, cu încălcarea art. 1 din Protocolul 1 al Convenției europene a drepturilor omului, nu justifică prin ea însăși admiterea cererii. Analiza limitării dreptului de proprietate, din perspectiva exigențelor impuse statelor prin paragraful 2 al art. 1 din Protocolul 1 pentru a restricționa exercitarea folosinței bunurilor, în scopul de a asigura plata impozitelor și taxelor,trebuie făcută în mod particular, în funcție de situația fiecărei părți și numai condiționat de justificarea urgenței, impusă în dreptul intern ca o condiție esențială a ordonanței președințiale.
Urgența nu este o chestiune principală, ci se impune a fi stabilită de către judecător pe baza unor împrejurări concrete care în cauza dedusă judecății nu a fost confirmată prin probele administrate .
Imposibilitatea folosirii vehiculului până la soluționarea irevocabilă a litigiului de drept comun nu justifică admiterea cererii întrucât în absența unei hotărâri favorabile pronunțate în litigiul de fond și dat fiind efectul suspensiv de executare al recursului, impus de către legiuitor în materia contenciosului administrativ, reclamantul este readus la statutul anterior refuzului de înmatriculare din partea pârâtei. Acest statut nu îi permitea exercitarea dreptului de a circula cu vehiculul, ulterior datei la care ar fi expirat perioada maximă de 90 de zile în care putea fi autorizată provizoriu circulația autovehiculelor neînmatriculate.
Dobândirea autovehiculului este supusă dispozițiilor legale care reglementează condițiile de înmatriculare a vehiculelor în România, condiții pe care se prezumă că partea le cunoștea în momentul în care a cumpărat vehiculul și pe care le-a acceptat ,inclusiv sub aspectul duratei îndelungate a procedurilor judiciare în contenciosul administrativ determinat de refuzul
autorității administrative de a înmatricula vehiculele de import fără plata taxei de poluarea. Această circumstanță nu poate fi invocată în favoarea sa câtă vreme și-a asumat toate consecințele regimului de înmatriculare a vehiculelor instituit prin Ordinul M.A.I. nr. 1501/2006 și a optat pentru acest demers juridic,alternativ posibilității de a obține înmatricularea vehiculului, cu achitarea taxei de poluare, taxă a cărei restituire să o solicite pe calea unei acțiuni distincte în contencios fiscal.
Prin urmare, în cauză nu sunt întrunite exigențele legale care caracterizează urgența.
Condiția caracterului vremelnic este îndeplinită. Măsura solicitată are ca obiect autorizarea provizorie a circulației până la soluționarea cererii formulate în procedura de drept comun, având deci caracter temporar .
Instanța apreciază că este îndeplinită și condiția aparenței dreptului în favoarea reclamantei având în vedere soluțiile pronunțate constant de către instanțele naționale care au constatat contrarietatea cu art.110 TFUE a dispozițiilor cuprinse în Legea nr.9/2012 de a căror respectare s-a condiționat înmatricularea vehiculului pentru prima dată în România, pentru rațiuni similare celor constatate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin hotărârea pronunțată la 7 aprilie 2011 în cauza I. Tatu vs. Statul Român .
Cu toate acestea, deși întârzierea procedurii de înmatriculare definitivă este determinată de soluționarea irevocabilă a acțiunii de drept comun, numai urgența constată în condițiile art. 581 Cod procedură civilă justifică admiterea cererii, dacă sunt îndeplinite și celelalte două condiții cumulative.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 581 Cod procedură civilă instanța va respinge cererea.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de ordonanță președințială
formulată de către reclamantul C. A. C.
, cu domiciliul în B. M., str. I., nr. 10/39, județul M., în contradictoriu cu pârâta
I. P. M. - S.
P. C. R. P. de C. și Î. a V., cu sediul în B. M., str. Gh. Șincai nr.46, jud. M. .
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare. Pronunțată în ședința publică, azi,_ .
PREȘEDINTE GREFIER
V. P. M. N. D.
Red.P.V./T.red. M.N.D.
_ /4 ex.
cod operator 4204
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea de ordonanță președințială
formulată de către reclamantul C. A. C.
, cu domiciliul în B. M., str. I., nr. 10/39, județul M., în contradictoriu cu pârâta
I. P. M. - S.
P. C. R. P. de C. și Î. a V., cu sediul în B. M., str. Gh. Șincai nr.46, jud. M. .
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare. Pronunțată în ședința publică, azi,_ .
PREȘEDINTE,
