Anulare act administrativ. Decizia nr. 2153/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2153/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 17-06-2015 în dosarul nr. 2081/97/2014
Acesta nu este document finalizat
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA NR.2153/2015
Ședința publică din data de 17 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. I. G.
Judecător C. C. F.
Judecător O. M. P.
Grefier A. M. M.
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de recurenta-reclamantă C. B. L. în contradictoriu cu intimata-pârâtă Agenția Județeană Pentru Plăți și Inspecție Socială Hunedoara, împotriva Sentinței nr.1483/CA/2014 pronunțată de Tribunalul Hunedoara – Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ .
În interiorul termenului de pronunțare, atât prin fax, cât și prin e-mail înregistrat prin Serviciul Registratură al instanței, recurenta-reclamantă C. B. L. prin împuternicitul acesteia-numitul B. F. a depus la dosar concluzii scrise (f.86-101).
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea inițială de amânare a pronunțării din data de 10.06.2015, care face parte integrantă din prezenta, și când, pentru a da posibilitate părților litigante să depună la dosar concluzii sau note scrise, în baza art.396 din Noul Cod de procedură civilă, instanța a amânat pronunțarea.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față
Prin Sentința nr.1483/CA/2014 pronunțată de Tribunalul Hunedoara – Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, a fost respinsă cererea în contencios administrativ introdusă de reclamanta C. B. L., cu domiciliul în Petroșani, ., . împotriva pârâtei Agenția Județeană Pentru Plăți și Inspecție Socială a Județului Hunedoara, cu sediul în D., ..2, jud.Hunedoara.
Împotriva acestei sentințe, reclamanta C. B. L. a declarat recurs, solicitând –admiterea recursului;
-modificarea Sentinței nr._/CA/2014 în sensul admiterii acțiunii reclamantei prin care a solicitat în contradictoriu cu Agenția Județeană Pentru Plăți și Inspecție Socială a Județului Hunedoara, anularea Deciziei nr._/30.12.2013, suspendarea executării deciziei până la soluționarea cererii și cheltuieli de judecată;
-cheltuieli de judecată în recurs.
În expunerea motivelor, recurenta – reclamantă C. Busuioac L. susține că prin Sentința nr._/CA/2014 Tribunalul Hunedoara a respins acțiunea reclamantei prin care a solicitat anularea Deciziei nr._/30.12.2013 prin care pârâta a dispus recuperarea sumei de 11.793 lei reprezentând indemnizație lunară pentru creșterea copilului în vârstă de până la doi ani, pentru perioada 02.12._12, cu motivarea că în această perioadă reclamanta a realizat venituri supuse impozitului în timp ce se afla în indemnizație pentru creșterea copilului.
De asemenea, reclamanta susține că, instanța de fond a făcut o cercetare superficială a probelor administrate în dosar și nu a luat în considerare toate argumentele și dovezile pe care reclamanta le-a folosit în susținerea cererii de chemare în judecată.
Reclamanta consideră că hotărârea instanței de fond nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, ceea ce constituie motiv de recurs reglementat de art.488 (1) pct.6 și hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, care este motivul de recurs prevăzut de art.488 (1) pct.8 Cod procedură civilă.
În motivarea hotărârii, instanța de fond a reținut succint doar faptul că reclamanta a realizat venituri în baza unui contract de agent încheiat cu . Reasigurare SA București și de aceea s-a impus încetarea plății indemnizației pentru creșterea copilului minor.
Instanța de fond nu a avut în vedere faptul că reclamanta nu a realizat venituri în toată perioada în care a beneficiat de indemnizație de creștere a copilului cu toate că a existat un contract.
Potrivit art.12 alin.2 din OUG 148/2005 plata indemnizației prevăzute de art.1 alin.1, respectiv la art.2 se suspendă începând cu ziua următoare celei în care beneficiarul realizează venituri profesionale supuse impozitului pe venit și nu în perioada în care are un contract de muncă sau civil.
Totodată, reclamanta susține că instanța a reținut faptul că la data de 26.05.2010 reclamanta a depus la Primăria Municipiului Petroșani, pentru obținerea indemnizației, documente între care și o declarație că nu realizează venituri, dar că ulterior s-ar fi constatat că reclamanta ar fi realizat venituri impozabile de la . Reasigurare SA București, cu toate că la dosar se află adeverința nr.1/22.01.2014 emisă de . atestă că reclamanta nu a înregistrat venituri în perioada 02.12._12.
Deoarece instanța de fond nu a luat în considerare această adeverință, a reținut greșit faptul că reclamanta ar fi realizat venituri începând cu luna decembrie 2010, în baza contractului încheiat cu . Reasigurare SA București.
Motivarea instanței de fond potrivit căreia reclamanta ar fi realizat venituri este greșită și se bazează doar pe afirmațiile pârâtei „în urma verificărilor efectuate de către pârâtă s-a constatat că reclamanta realizează venituri profesionale supuse impozitului pe venit……..”.
Reclamanta consideră că afirmația pârâtei a fost combătură de adeverința nr.1/22.01.2012 emisă de . Reasigurare SA București, dar pe care instanța de fond nu a luat-o în considerare.
La pronunțarea hotărârii, instanța de fond nu a avut în vedere nici faptul că la . Serv SRL reclamanta a avut un contract individual de muncă pe durată nedeterminată, iar la . Reasigurare SA București a avut u7n contract civil ca agent de asigurări pe bază de comision și nu a desfășurat activitate în perioada de creștere a copilului până la doi ani, astfel că nu a r4ealizat venituri supuse impozitului.
Potrivit art.7 din OUG 148/2005 drepturile prevăzute de această ordonanță se acordă în situația în care solicitantul îndeplinește cumulativ următoarele condiții: este cetățean român, cetățean străin sau apatrid, are domiciliul sau reședința pe teritoriul României, locuiește împreună cu copilul pentru care solicită drepturile și se ocupă de creșterea și îngrijirea acestuia.”
Reclamanta consideră că atâta vreme cât sunt îndeplinite cumulativ aceste condiții prevăzute imperativ de textul ordonanței, suma încasată ca indemnizație nu poate fi considerată necuvenită.
Potrivit art.14 și 15 din Legea nr.554/2004 în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente instanța dispune suspendarea executării actului atacat.
Mai mult, instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la cererea de suspendare a Deciziei nr._/30.12.2013 până la soluționarea definitivă și irevocabilă a prezentei cauze.
Astfel, reclamanta susține că s-a impus suspendarea executării întrucât pârâta i-a comunicat somație și titlu executor.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.488 (1) pct.6 și 8 Cod procedură civilă.
Recursul a fost legal timbrat.
Prin întâmpinarea formulată și depusă în scris la dosar (f.15-31), pârâta Agenția Județeană Pentru Plăți și Inspecție Socială Hunedoara a solicitat respingerea cererii de recurs formulată de recurenta reclamantă, ca fiind nefondată și neîntemeiată și pe cale de consecință să se mențină ca legală și temeinică Sentința nr.1483/CA/2014 pronunțată de Tribunalul Hunedoara –Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ .
În expunerea motivelor, pârâta susține că, motivul emiterii deciziei de debit este realizarea de venit supus impozitului pe venit în perioada de acordare a dreptului de ICC. Nu este relevant faptul că acel venit supus impozitului pe venit a fost realizat în baza unui raport juridic, sub anumită formă în care își desfășoară activitatea (CIM, Contract civil, alte tipuri de contracte, acte normative, etc), nici durata acestuia: cu regularitate, ocazional, independent sau dependent, o sigură dată sau de mai multe ori într-o anumită perioadă de timp și nici cuantumul acestui venit obținut.
Mai mult, legiuitorul nu distinge între veniturile realizate într-o perioadă determinată sau nedeterminată și nici între cuantumul veniturilor supuse impozitului pe venit realizate, respectiv cât sunt de mari sau mici, ocazionale sau frecvente, ci dispune că beneficiarul dreptului de indemnizație trebuie să opteze între acordarea indemnizației sau suspendarea acesteia și obținerea altor venituri supuse impozitului pe venit (impozitate conform Codului de procedură fiscală).
Nu există temei legal, privind acordarea concomitent a ICC cât și a veniturilor supuse impozitului pe venit (în afara celor exceptate în mod explicit de lege).
Nu există temei legal privind constituirea debitului a plății ICC doar pe perioada realizării de venit supus impozitului pe venit, ci există temei legal pentru constituire a debitului începând cu ziua următoare realizării de venit supus impozitului pe venit, dacă nu există înregistrată o cerere de suspendar4e a plății ICC.
Este ilegal ca într-o perioadă de aproape 2 ani, reclamanta să beneficieze de indemnizație pentru creșterea copilului până la 2 ani, și concomitent să realizeze venituri supuse impozitului pe venit, ca apoi după verificarea unui corp de control (în cauză Curtea de Conturi care a constatat încasarea de venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr.571/2003, cu modificările și completările ulterioare), să dea banii înapoi încasați de la firmă, depunând declarații rectificative și beneficiind de banii din indemnizație pentru creșterea copilului până la 2 ani.
Analizând legalitatea sentinței atacate, prin prisma criticilor formulate, Curtea reține următoarele:
1. Motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art.488 pct.6 NCPC privitor la nemotivarea hotărârii atacate este neîntemeiat, sentința respectând exigențele art.425 NCPC.
Din lecturarea hotărârii atacate se pot desprinde argumentele care au stat la baza pronunțării soluției, constând în împrejurarea că reclamanta a realizat venituri în baza contractului de agent cu . București, situați în care plata se suspendă de drept.
2. Pe fondul cauzei, se constată că dispozițiile legale au fost corect aplicate de prima instanță, nefiind incident nici cazul de casare prevăzut de art.488 pct.8 NCPC.
Astfel, conform art.12alin.(2) OUG nr.148/2005, plata indemnizației prevăzute la art. 1 alin. (1), respectiv la art.2, se suspendă începând cu ziua următoare celei în care beneficiarul realizează venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare.
(5) Reluarea plății drepturilor suspendate în situațiile prevăzute la alin. (1), cu excepția lit. i), se face la cerere, începând cu luna următoare celei în care se depune cererea.
(6) Reluarea plății drepturilor suspendate în situațiile prevăzute la alin. (2), (22), (3) și (4) se face începând cu data depunerii cererii.
Conform art. 21alin.(1)Sumele încasate necuvenit se recuperează de la beneficiarii acestora, pe baza deciziei emise de directorul executiv al direcției teritoriale, cu respectarea termenului general de prescripție.
Față de aceste dispoziții legale se constată că recursul reclamantei C. B. L. este nefondat, susținerea conform căreia nu se impunea restituirea sumelor deoarece nu a realizat venituri în toată perioada în care a beneficiat de indemnizație de creștere a copilului este neîntemeiată, deoarece, conform art.21 OUG nr.148/2005 reluarea plății drepturilor suspendate se face la cerere, reclamanta nefăcând dovada îndeplinirii acestei condiții.
Față de această dispoziție expresă a legii, în situația în care reclamanta avea încheiat un contract de agent cu . București, în baza căruia a obținut venituri supuse impozitului pe venit, aceasta avea posibilitatea legală de a solicita suspendarea plății indemnizației de creștere a copilului pentru perioada în care contractul era în vigoare și realiza venit, iar ulterior, să solicite reluarea plății indemnizației.
Cum în cauză, reclamanta a cumulat indemnizația pentru creșterea copilului cu veniturile aferente contractului menționat, în condițiile în care nu a formulat nici cerere de suspendare și nici cerere de reluare a plății indemnizației, decizia de recuperare a sumelor plătite necuvenit este legală, astfel cum corect a constatat și prima instanță. Ceea ce este important este faptul că reclamanta a realizat venituri din activități independente anterior datei de 02.12.2010, și nu ulterior acestei date, cum se apără reclamanta, în contextul în care suspendarea de drept a plății operează din ziua următoare realizării veniturilor.
Referitor la susținerile recurentei că prin adeverința nr.1/22.01.2012 emisă de . București Agenția D. Petroșani se atestă împrejurarea că nu a realizat venituri în perioada 02.12._12, acestea sunt infirmate de probatoriul suplimentar administrat în recurs.
Astfel, din răspunsul comunicat prin adresa din 08.06.2015, . București a detaliat veniturile obținute de reclamantă, ulterior datei de 25.05.2010 (de la care reclamanta a beneficiat de concediu pentru creșterea copilului, respectiv de indemnizație pentru creșterea copilului), în baza raporturilor contractuale, după cum urmează: în baza contractului de agent de asigurare . nr.HD121/1906 a încasat în luna iunie suma de 488 de lei, în luna iulie suma de 1146 de lei, în luna august suma de 1430 de lei iar în luna septembrie suma de 979 de lei (sume din care s-a reținut impozitul aferent.)
Pentru aceste motive se reține că în mod corect a fost înlăturată din ansamblul probator adeverința nr.1/22.01.2012 emisă de . București Agenția D. Petroșani, cu atât mai mult cu cât veniturile realizate de reclamantă în anul 2010, în baza
contractului de agent de asigurare . nr.HD121/1906 se regăsesc în declarația informativă 205 privind impozitul reținut la sursă depusă de . București.
În ceea ce privește faptul că prima instanță nu s-a pronunțat asupra cererii de suspendare a deciziei atacate, se constată că, atâta timp cât instanța de recurs a judecat fondul cauzei, nu subzistă un interes procesual în soluționarea acestei cereri incidentale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta C. B. L. împotriva Sentinței nr.1483/CA/2014 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr._ .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 17 Iunie 2015.
Președinte, Judecător, Judecător,
L. I. G.-C.O. C. C. F. O. M. P.
semnează vicepreședintele
Curții de Apel A. I.
A. G. M.
Grefier,
A. M. M.
Red./ Tehnored.P.O.M./15.07.2015
A.M.M./ 4 ex./15.07.2015
Jud. fond.S. D.
| ← Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 1106/2015.... | Anulare act administrativ. Decizia nr. 2099/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
