Anulare act emis de autorităţi publice locale. Decizia nr. 288/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 288/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 26-01-2015 în dosarul nr. 1917/107/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 288/2015
Ședința publică din 26 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. B. D.
Judecător M. I. I.
Judecător M. Ș.
Grefier P. S.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâtul C. L. al Municipiului Aiud împotriva sentinței nr. 1164/C./2014, pronunțate de Tribunalul A. – secția de contencios administrativ, fiscal și de insolvență în dosar nr._, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat avocat S. C. pentru recurentul – pârât C. L. al Municipiului Aiud, lipsind intimatul – reclamant P. Județului A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura prealabilă premergătoare fixării primului termen de judecată a fost parcursă.
Constatând că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat, instanța acordă cuvântul cu privire la recurs.
Avocat S. C. pentru recurentul – pârât solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat, modificarea în totalitate a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului P. Județului A. și menținerea Hotărârii nr.244/27.11.2013 adoptată de C. L. Aiud ca legală.
Întrebat fiind cu privire la imobilul despre care se face referire în Hotărârea nr.10/2012, reprezentantul recurentului – pârât susține că este vorba despre același imobil care face obiectul litigiului, situat administrativ în Aiud, ., jud. A. .
Arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
Având în vedere actele depuse la dosar și motivele expuse oral în dezbateri, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Prin sentința administrativă nr. 1164/C./2014 Tribunalul A. – secția de contencios administrativ, fiscal și de insolvență a respins acțiunea formulată de reclamantul C. L. AIUD în contradictoriu cu pârâta INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI A..
Împotriva hotărârii instanței de fond a declarat recurs pârâta C. L. AL MUNICIPIULUI AIUD solicitând admiterea recursului și casarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii.
În cererea de recurs pârâtul a arătat următoarele:
- Instanța de fond nu a motivat de ce a înlăturat apărarea pârâtei prin care arăta faptul că asupra imobilului în litigiu, anterior adoptării Hotărârea Consiliului L. nr. 244/27.11.2013, C. L. Aiud a acordat Serviciului Public de Asistență Socială un drept de folosință (Hotărârea Consiliului L. nr. 10/31.01.2012) și că prin hotărârea atacată s-a aprobat doar mutarea sediului administrativ al serviciului menționat anterior în imobilul situat administrativ pe .;
- Actul de administrare materializat prin Hotărârea Consiliului L. nr. 10/2012 a fost adoptat în condiții de legalitate, fiind respectat cvorumul de 2/3 cerut de art. 45, alin. 3 din Legea 215/2001, astfel că pentru adoptarea Hotărârea Consiliului L. nr. 244/2013 nu mai era necesar un nou cvorum calificat de 2/3;
- Cvorumul necesar cerut pentru adoptarea hotărârii atacate era cel prevăzut de art. 45, alin. 2, lit. e din Legea 215/2001, respectiv jumătate plus unu din numărul consilierilor în funcție;
- Hotărârea Consiliului local nr. 244/2013 nu poate fi asimilată unui act de administrare a patrimoniului în sensul reglementat de art. 36, alin. 2, lit. c coroborat cu art. 5, lit. a-d din Legea 215/2001 câtă vreme este vorba doar despre o schimbare a sediului administrativ al unui serviciu public, dreptul de folosință fiind acordat printr-o hotărâre anterioară.
În drept, se invocă dispozițiile art. 205, 488, pct. 6 și 8 NCPC, art. 36 din Legea 215/2001.
Intimata-reclamantă INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI A. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Se precizează că prin actul administrativ invocat în motivarea recursului nu a fost instituit un drept de folosință în favoarea Serviciului Public de Asistență Socială Aiud asupra imobilului situat în ., ci s-a hotărât doar cu privire la administrarea acestuia.
Apreciază că ambele hotărâri trebuia adoptate cu votul a 2/3 din numărul total al consilierilor locali în funcție, deoarece autoritatea deliberativă a efectuat acte de dispoziție cu privire la un bun imobil aflat în patrimoniul municipiului Aiud, aspect care atrage incidența prevederilor art. 45, alin. 3 din Legea 215/2001.
În drept, se invocă dispozițiile art. 494 coroborat cu art. 205 NCPC.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Recursul este întemeiat având în vedere următoarele:
Prin Hotărârea 10/2012 C. L. al Municipiului Aiud a hotărât ca imobilul situat în Aiud, ., jud. A. să treacă în administrarea Serviciului Public de Asistență Socială, cu păstrarea destinației stabilite de comun acord cu partenerii și cu respectarea tuturor condițiilor menționate în Acordul de parteneriat.
Prin Hotărârea 244/2013 C. L. al Municipiului Aiud a aprobat mutarea sediului Serviciului Public de Asistență Socială Aiud în imobilul situat în Aiud, ..
Problema de drept dedusă judecății constă în a stabili dacă această din urmă hotărâre este o hotărâre privind patrimoniul care se adoptă cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor locali în funcție sau o hotărâre care nu privește patrimoniul și care se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți.
Curtea reține că fiecare unitate administrativ-teritorială are un patrimoniu constituit din dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile din domeniul public și din domeniul privat, precum și din celelalte drepturi și obligații cu caracter patrimonial ale respectivei comunități (art. 119 din Legea 215/2001).
Imobilul în litigiu face parte din domeniul public al municipiului Aiud, fiind astfel evident că se află în patrimoniul acestei unități administrativ-teritoriale.
Potrivit art. 36, alin. 1, lit. c din Legea 215/2001 C. local exercită atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului.
În exercitarea acestor atribuții consiliul local hotărăște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei, orașului sau municipiului, după caz, precum și a serviciilor publice de interes local, în condițiile legii.
De asemenea, potrivit art. 123, alin. 1 din Legea 215/2001 consiliile locale hotărăsc ca bunurile ce aparțin domeniului public sau privat, de interes local să fie date în administrarea instituțiilor publice.
Art. 867 C.civ. prevede că dreptul de administrare se constituie prin hotărâre a consiliului local.
Potrivit art. 868 din același act normativ titularul dreptului de administrare poate folosi și dispune de bunul dat în administrare în condițiile stabilite de lege și, dacă este cazul, de actul de constituire.
În raport cu cele de mai sus Curtea reține că prin Hotărârea 10/2012 C. L. al Municipiului Aiud a constituit dreptul de administrare asupra imobilului situat în Aiud, ., jud. A. în favoarea Serviciului Public de Asistență Socială și că prin hotărârea atacată în prezenta cauză nu s-a realizat decât operațiunea de mutare a sediului Serviciului menționat anterior în imobilul asupra căruia avea deja un drept de administrare constituit în condițiile legii.
Așadar, în condițiile în care dreptul de administrare conferea titularului său, în speță, Serviciul Public de Asistență Socială atributul folosinței, nu poate fi primit punctul de vedere al instanței de fond conform căruia hotărârea atacată ar fi presupus instituirea unui drept de folosință asupra imobilului în litigiu, fiind astfel o hotărâre care privește patrimoniul.
Or, neputând fi încadrată în această categorie, Curtea reține că aceasta a fost legal adoptată, cu votul majorității membrilor prezenți, în condițiile art. 45, alin. 1 din Legea 215/2001.
Față de considerentele expuse anterior, Curtea în temeiul art. 498 alin. NCPC va admite recursul reclamantului, va casa în tot sentința atacată și va respinge acțiunea formulată de reclamanta INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI A. în contradictoriu cu pârâtul C. L. AL MUNICIPIULUI AIUD, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul C. L. AL MUNICIPIULUI AIUD împotriva sentinței administrative nr. 1164/C./2014, pronunțate de Tribunalul A. – secția de contencios administrativ, fiscal și de insolvență în dosar nr._ .
Casează în tot sentința atacată în sensul că:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI A. în contradictoriu cu pârâtul C. L. AL MUNICIPIULUI AIUD, ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26.01.2015.
Președinte, D. B. D. | Judecător, M. I. I. | Judecător, M. Ș. |
Grefier, P. S. |
Red./Tehnored. Ș.M.
4ex./11.02.2015
Jud. Fond. L.A. P.
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 291/2015. Curtea de Apel ALBA... | Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 848/2015.... → |
|---|
