Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 800/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 800/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 23-02-2015 în dosarul nr. 2797/107/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 800/2015
Ședința publică din 23 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. I. I.
Judecător M. Ș.
Judecător D. B. D.
Grefier R. P.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de către Direcția G. Regională a Finanțelor Publice B. pentru Serviciul Fiscal Municipal S. împotriva sentinței nr. 1350/C./2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ având ca obiect anulare act de control taxe și impozite, privind pe reclamantul B. F. L. și pârâta Administrația F. Pentru Mediu.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că procedura prealabilă a fost parcursă, iar în cauză se solicită judecarea în lipsă.
Față de actele dosarului și solicitările părților, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:
Prin sentința administrativă nr. 1350/C./2014 Tribunalul A. a admis acțiunea în contradictoriu cu pârâtele SFM S. și A.F.M., a dispus restituirea sumei de 2690 lei încasată cu titlu de taxă pentru emisii poluante și a obligat pârâtele la plata dobânzii legale aferente calculată de la data plății taxei și până la data restituirii efective.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut în esență că taxa de poluare solicitată de autoritățile române pentru înmatricularea în circulație, pe teritoriul României, a autovehiculelor achiziționate din spațiul comunitar contravine prevederilor art. 90 din Tratatul CE, astfel că se impune admiterea acțiunii acestuia.
De asemenea, a reținut că a fost pronunțată Hotărârea Curții de Justiției a Uniunii Europene în cauza T. C-402/09 care a stabilit că „articolul 110 T.F.U.E. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.”
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Serviciul fiscal municipal S. solicitând admiterea acestuia și modificarea hotărârii recurate în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
În motivarea recursului a arătat că în mod greșit prima instanță a obligat organele fiscale la restituirea taxei de poluare întrucât această taxă constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de către Administrația F. pentru Mediu.
De asemenea, a mai susținut că față de prevederile art. 12 din Legea nr. 9/2012, se impune doar restituirea diferenței dintre taxa achitată și cea calculată potrivit acestei legi. Potrivit noii legi, taxa de poluare se calculează pe baza unor criterii obiective și se datorează pentru toate autovehiculele, indiferent de proveniența lor, astfel că este conformă cu normele de drept comunitar.
Totodată prin introducerea modificărilor elementelor avute în vedere la calculul taxei, se realizează taxarea corectă și reală a poluatorilor, bazată pe cantitatea de emisii cu impact asupra mediului, ajungându-se la reducerea cuantumului acesteia și cu 25% față de cuantumul rezultat prin aplicarea prevederilor OG 50/2008.
Analizând sentința atacată, Curtea constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare:
Conform art. 4, alin. 1 din Legea 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule (forma inițială) obligația de plata a taxei intervenea atât, cu ocazia înscrierii în evidentele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui vehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare”, cât și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării.
OUG 1/2012 a adus suspendarea aplicării unor dispoziții ale Legii nr. 9/2012. Astfel, prin actul normativ menționat anterior s-a stabilit că începând cu data intrării în vigoare a ordonanței de urgență aplicarea dispozițiilor art. 4 alin (2) din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 17 din 10 ianuarie 2012, se suspendă până la 1 ianuarie 2013.
De asemenea, s-a stabilit că contribuabilii care au achitat taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule ca urmare a primei transcrieri a dreptului de proprietate, în conformitate cu prevederile art. 4 alin (2) din Legea 9/2012, în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a acestei legi și data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, pot solicita restituirea acesteia.
Astfel, rezultă că, în urma suspendării aplicării dispozițiilor art. 4 alin (2) din Legea nr. 9/2012, și acest act normative menține un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr‑o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o asemenea sarcină fiscală.
În aceste condiții Curtea constată că că neexistând o diferență relevantă între versiunea inițială a OUG nr. 50/2008, versiunile ulterioare ale acesteia și dispozițiile Legii 9/2012 (varianta rezultată în urma suspendării aplicării alin. 2 al art. 4) și taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule reglementată de cel din urmă act normativ este incompatibilă cu articolul 110 TFUE.
Toate aceste considerente dovedesc temeinicia hotărârii recurate, astfel încât Curtea în temeiul art. 496 C.p.civ. va respinge recursul pârâtei.
În baza art. 452 NCPC, întrucât documentele justificative privind avansarea cheltuielilor de judecată au fost depuse de reclamant după închiderea dezbaterilor, va respinge cererea acestuia privind acordarea cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Serviciul fiscal municipal S. împotriva sentinței administrative nr. 1350/C./2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ .
Respinge cererea reclamantului privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 23.02.2015.
Președinte, M. I. I. | Judecător, M. Ș. | Judecător, D. B. D. |
Grefier, R. P. |
Red./Tehnored.D.D.B.
Ex.6/R.P./25.02.2015
Jud.Fond:B. M.B.
| ← Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 848/2015.... | Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 833/2015.... → |
|---|
