Obligaţia de a face. Decizia nr. 1256/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1256/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 27-03-2015 în dosarul nr. 1688/107/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1256/2015
Ședința publică de la 27 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. M.
Judecător F. I. P.
Judecător M. Ș.
Grefier N. B.
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de parații C. de A. A. I. si M. Justitiei împotriva sentinței nr. 1617/2014 pronuntata de Secția de C. Administrativ și Fiscal a Tribunalului A., în dosar nr._ având ca obiect obligatia de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constata lipsa partilor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura prealabilă a fost parcursă, iar in cauza a fost solicitata judecarea cauzei și în eventuala lipsa de la dezbateri.
Față de actele aflate la dosar, lipsa părtilor și solicitarea de judecare a cauzei in lipsa, instanța lasă cauza în pronunțare.
C. DE A.
Asupra recursului de față:
Reclamanta D. D. B. a solicitat în contradictoriu cu paratii C. de A. A. I., M. Justitiei și T. A., obligarea paratei C. de A. A. I. la efectuarea operatiunii administrative de preluare a platii drepturilor salariale restante cuvenite in baza titlurilor reprezentate de hotararile judecatoresti pronuntate de T. A. ; obligarea paratilor la efectuarea tuturor operatiunilor legale privind executarea bugetului propriu, pentru îndeplinirea obligatiei precedente .
În motivarea actiunii se arata, în esență, că reclamanta a avut calitatea de judecator la T. A., instanta aflata sub jurisdicția Curtii, iar în urma demersurilor colective a obținut titlurile executorii pentru plata drepturilor salariale restante, fiind esalonate la plata pe transe trimestriale prin OUG nr. 79/2009, plata realizandu-se de T. A.. Reclamanta mai arata ca potrivit art. 7 al. 1 din OMJ nr. 71/2009 emis in temeiul art. 2 din OUG nr. 71/2009, plata drepturilor salariale cuprinse in titlurile executorii se realizeaza de institutiile care asigura plata drepturilor bănești personalului pe bază de state nominale, altele decat cele pentru plata salariilor, aceste institutii fiind cele pentru care ministerul are calitatea de ordonator principal de credite, iar în aceasta categorie intra atat C. de A., cat si T. A.. Reclamanta arata ca in prezent plata drepturilor salariale se realizeaza de C. de A. A. I., iar aceasta institutie are obligatia de a efectua si plata drepturilor salariale din hotararile judecatoresti . În conditiile în care reclamanta a avansat de la T. A. la C. de A., este firesc ca plata drepturilor salariale sa se realizeze de Curte, in lipsa unor prevederi contrarii . În hotararile judecatoresti pe care le detine reclamanta ,au calitatea de debitori atat T., cat si C. de A., precum si M. Justitiei, iar demersul judiciar a fost initiat pentru evitarea declinarii competentelor între ordonatorii de credite ; in caz de executare silita, oricare dintre debitori poate sa fie executat, iar novatia nu are aplicabilitate. Reclamanta a formulat cerere adresata Curtii, care a înaintat-o Ministerului, iar acesta a exprimat refuzul de efectuare a operatiunilor administrative.
Reclamanta arata ca interesul in promovarea actiunii este justificat de faptul ca în luna în care se realizeaza plata drepturilor salariale restante, fiecare debitor, atat C., cat si T., realizeaza retineri pentru cota de contributii sociale obligatorii, considerand eronat ca sunt doi angajatori diferiti, iar sumele încasate în luna respectiva sunt impozitate excesiv, baza de calcul fiind formata din cumulul salariului lunar cu drepturile salariale încasate, contrar dispozitiilor art. 296 indice 18 din Codul fiscal . Dispozitia legala este în sensul ca baza maxima de impozitare pentru CAS este de 5 ori castigul salarial brut, iar la un salariu mediu brut de 2.223 lei, suma maxima este de 11.115 lei, iar castigurile realizate peste aceasta suma nu pot fi impozitate . În lunile in care reclamanta încaseaza cele doua forme de venit, sumele sunt peste aceasta limita maxima, dar se impoziteaza diferit, determinand diminuarea considerabila a veniturilor, fara a exista temei legal. Drepturile salariale restante sunt supuse impozitarii din punctul de vedere al CAS, potrivit 296 indice 3 si 4 din Codul fiscal, dar cota se aplica asupra echivalentului a de 5 ori castigul salarial mediu brut, pe fiecare loc de realizare a venitului.
Reclamanta mai arata ca în conditiile in care drepturile salariale sunt platite de tribunal si curte, are un singur loc de realizare a venitului, potrivit dispozitiilor pct. 29 din din Normele metodologice de aplicare a Codul fiscal .
Raportul de munca al magistratului este un raport de muncă sui generis, astfel cum este definit prin Decizia nr. 14/2008, pronuntata de ÎCCJ . interesul legii, raport de muncă ce are la bază acordul de voință al magistratului cu Statul, reprezentat de Presedintele Romaniei si Consiliul Superior al Magistraturii, iar ulterior, parte in raporturile de munca ale magistratilor sunt ca exponenti ai puterii judecatoresti, instantele judecatoresti si parchetele de pe langa aceste instante, care exercita atributiile sub aspectul organizarii în concret a muncii, iar plata drepturilor salariale se realizeaza de un singur angajator.
Reclamanta mai invoca si incalcarea dreptului de proprietate garantat de primul articol al Protocolul adițional la CEDO, art. 17 din Carta drepturilor fundamentale ale UE, art. 44 din Constitutie, jurisprudenta CEDO si CJUE.
În drept, invoca dispozitiile art. 7 al. 1 din OMJ nr. 2273/2012 si art. 8 din Legea contenciosului administrativ .
Sectia de contencios administrativ si fiscal a Tribunalului A. prin sentința nr.1617 /CFP/ 2014 a admis acțiunea reclamantei, a obligat parata C. de A. A. I. la efectuarea operatiunii administrative de preluare a platii drepturilor salariale restante cuvenite reclamantei in baza hotararilor judecatoresti, de la T. A. și a obligat paratii sa efectueze toate operatiunile legale de executare a bugetului propriu pentru îndeplinirea obligatiei precedente. Instanta a retinut prin considerentele expuse că reclamanta are calitatea de judecator la Curte, astfel ca fata de dispozitiile art. 7 al. 1 din OMJ nr. 2273/C/2012, emis in baza art. 2 din OUG nr. 71/2009, plata drepturilor salariale provenite din titluri executorii se realizeaza pe state nominale, altele decat statele de plata, drepturile banesti fiind suspuse impozitarii, potrivit art. 296 indice 18 al. 5 indice 1 din Codul fiscal, astfel că ambii angajatori retin CAS, iar drepturile banesti ale reclamantei sunt impozitate excesiv, in conditiile în care reclamanta are un singur loc de munca . Instanta arata ca procedand in sens contrar, paratii aduc atingere dreptului de proprietate al reclamantei, in sensul Primului protocol aditional la CEDO, art. 17 din Carta Drepturilor fundamentale ale UE, art. 44 din Constitutie, fiind afectata si egalitatea de tratament, principiu consacrat de art. 16 din Constitutie si art. 20 din Carta Drepturilor fundamentale ale UE.
Împotriva acestei sentinte au declarat recurs atat M. Justitiei, cat si C. de A. A. I., solicitand casarea sentintei si respingerea actiunii.
Prin motivele de recurs se arata ca dispozitiile art. 7 din OMJ nr. 2273/C/2012 de efectuare a plății unor titluri executorii avand ca obiect acordarea drepturilor banești personalului din sectorul bugetar, stabilesc ca institutiile angajatoare devenite debitoare la momentul ramanerii definitive a hotararilor judecatoresti de acordare a drepturilor salariale, au calitatea de platitori ai creantelor, astfel ca T. are calitatea de a efectua plata drepturilor banesti, iar plata CAS-ului se realizeaza potrivit dispozitiilor art. 296 indice 18 al. 5 indice 1 din Codul fiscal, pct. 28 din Normele Metodologice de aplicare a Codul fiscal .
În drept se invoca dispozitiile art. 488 al. 1 pct. 8 din codul de procedură civilă .
C. ,analizand sentinta atacata sub aspectul recursurilor declarate, constata ca sunt nefondate pentru urmatoarele considerente:
Reclamanta D. D. B. , în calitate de judecator al Curtii de A. A. I., a formulat cerere adresata acestei parate, prin care solicita efectuarea demersurilor necesare în sensul preluarii operatiunilor administrative de plata a drepturilor salariale restante, obtinute prin hotarari judecatoresti., in calitate de ordonator secundar de credite .
Prin adresa cu nr.190/DE/ 12 02 2014, C. a raspuns reclamantei, în sensul că s-a adresat Ministerului de Justitie in calitate de ordonator principal de credite, fiind înaintat raspunsul primit .
M., prin adresa cu nr._/ 31 01 2014, a formulat raspuns la solicitarea adresata, in sensul ca art. 7 din OMJ nr. 2273/2012 pentru stabilirea procedurii de efectuare a platii prin titluri executorii prevazute de OUG nr. 71/2009, stabileste în sensul că plata sumelor reprezentand drepturi salariale prevazute în titluri executorii se efectueaza de institutiile care asigura plata drepturilor banesti personalului prevazut la art. 1, pe baza de state nominale, altele decat cele pentru plata salariilor. M. arata ca institutiile angajatoare devenite debitoare la momentul ramanerii definitive a hotararilor judecatoresti de acordare a drepturilor salariale au calitatea de platitori ai creantelor propriilor salariati, chiar daca debitorul obligatiei de plata a drepturilor salariale curente s-a achimbat, prin promovarea la instanta superioara, plata ramanand supusa regimului juridic initial, iar schimbarea ulterioara a debitorului prin novatie nu se poate realiza pe cale conventionala . M. mai arata ca daca ar exista temei legal pentru transformarea obligatiei de plata, sub aspect bugetar, consecinta ar fi majorarea sumelor nete de încasat, ceea ce presupune reevaluarea creantelor datorate si un efort bugetar considerabil, in situatia fundamentarii legii bugetare pentru anul 2014 .
F. de actele emise în cauza, instanta de recurs constata că pentru a asigura plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite în favoarea personalului pentru sectorul bugetar, devenite executorii pana la data de 21 12 2011, avand in vedere influenta substantiala asupra bugetului de stat, cat și pentru mentinerea echilibrului bugetar, si implicit a deficitului bugetar, Guvernul Romaniei a adoptat OUG nr. 71/ 17 06 2009, prin care a stabilit procedura de executare , prin transe anuale si stabilirea unor procente din valoarea titlului executoriu, fiind prevazut ca procedura de executare silita se suspenda de drept. În art. 2 din actul normativ, se stabileste că procedura de efectuare a platii titlurilor executorii va fi stabilita prin ordin al ordonatorilor principali de credite .
În acest sens, M. Justitiei, in calitate de ordonator principal de credite, a emis Ordinul nr. 2.273/21 06 2012 ,ca act administrativ individual de punere in executare a dispozitiilor din ordonanta guvernului privind efectuarea platii, prin care la art. 7 se stabileste ca plata sumelor reprezentand drepturi salariale prevazute în titluri executorii se efectueaza de institutiile care asigura plata drepturilor banesti personalului prevazut la art. 1, pe baza statelor nominale, altele decat cele pentru plata salariilor, iar la art. 1 se prevede ca ordinul reglementeaza plata drepturilor de natura salariala stabilite în favoarea personalului din institutiile pentru care ministrul justitiei are calitatea de ordonator principal de credite.
Analizand dispozitia actului administrativ individual emis de ministrul justitiei în executarea dispozitiilor OUG nr. 71/2009, se constata ca ministrul, in calitate de ordonator principal de credite a reglementat modalitatea de plată a drepturilor banesti provenite din titlurile executorii, în sensul ca plata se realizeaza de institutiile pentru care ministrul justitiei are calitatea de ordonator principal de credite, iar aceste institutii sunt cele care asigura plata drepturilor banesti personalului prevazut la art. 1 din actul normativ. Ordonatorul principal de credite a ales si modalitatea de plata, in sensul ca plata se va face pe baza de state nominale, altele decat cele privind plata salariilor .
Analizand textul enuntat din ordin, se ajunge la concluzia ca plata se realizeaza pe baza statelor de plata întocmite nominal, altele decat cele privind plata salariilor, de institutiile pentru care ministerul are calitatea de ordonator principal de credite, fara sa prevada rangul institutiei care are calitatea de ordonator de credite . Tocmai de aceea plata se realizeaza de institutia la care creditorul obligatiei de plata își desfasoara activitatea, deoarece se stabileste obligatia de a indeplini state de plata nominale, alaturi de cele privind plata salariului, procedura de executare fiind astfel stabilita de ordonatorul principal de credite .
Procedura de executare prin plata benevola pe stat de plata a fost stabilita prin act administrativ individual de catre ministrul justitiei, avand în vedere ca prin ordonanta de urgenta s-a suspendat de drept executarea silita a creantelor . În acest context, se constata ca modalitatea de executare stabilita de ordonatorul principal de credite, constituie o alta etapa si este diferita de etapa în care reclamanta a actionat în instanta pentru obținerea titlurilor executorii, și doar în cadrul procesului astfel initiat se poate discuta asupra calitatii persoanei la care reclamanta își desfasura activitatea pentru perioada în care a solicitat plata drepturilor salariale restante . În etapa executarii titlurilor, fiind executate creante pentru care resursele se aloca de la bugetul de stat, potrivit Ordinului emis, se are în vedere doar calitatea de ordonator de credite, în conditiile în care modalitatea de executare a fost stabilita de minister, în sensul ca plata se realizeaza pe stat de plata distinct, alaturi de salariu .
Aceste prevederi legale se interpreteaza avand în vedere si dispozitiile art. 131, 132 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, care stabilesc în sensul ca activitatea instantelor este finantata de la bugetul de stat . Bugetul curtilor de apel, al tribunalulor este gestionat de M. Justitiei, ministrul justitiei avand calitatea de ordonator principal de credite. Curtile de apel elaboreaza proiectele de buget anual pentru instante, care se transmit Ministerului Justitiei.
Potrivit art. 44 din aceeasi lege, presedintii curtilor de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar presedintii tribunalelor au calitatea de ordonatori terțiari de credite .
Calitatea de ordonator de credite are legatura cu organizarea instantelor, reglementata prin art. 35,36 din aceeasi lege, în sensul în care curtile de apel sunt instante cu personalitate juridica, in circumscriptia carora functioneaza mai multe tribunale .
În aceste conditii se constata ca procedura de executare a drepturilor banesti stabilite prin hotarari judecatoresti se realizeaza in functie de modalitatea de organizare a ordonatorilor de credite pentru instanta, alocarea resurselor fiind realizata, in principal de la bugetul de stat, urmand alocarea fondurilor pentru M. Justitiei, ca ordonator principal, care transmite resursele catre curtea de apel, si ulterior catre tribunale, astfel ca resursele bugetare cu aceasta destinatie sunt identice, indiferent de rangul ordonatorului de credite care face plata, și nu influenteza in nici un fel, calitatea ordonatorului care face plata, din punctul de vedere al sumelor alocate, suma fiind în acest sens unica.
În acest context, se face diferentiere intre ordonatorul de credite care realizeaza plata drepturilor banesti, fiind in contextul legislativ, institutia care face plata salariului unde își desfasoara activitatea reclamanta, aspect ce are o reglementare proprie realizata prin OUG nr. 71 si OMJ nr. 2273 /2012 si, distinct, persoanele ce au calitatea de debitori ai drepturilor banesti în hotararile judecatoresti, care în mod firesc sunt institutiile din cadrul autoritatii judecatoresti, pentru care ministerul are calitatea de ordonator principal de credite, deoarece aceasta calitate a fost conferita si drepturile banesti au fost acordate în baza unor reglementari speciale, distincte de cele privind executarea drepturilor banesti provenite din titlurile executorii .
În aceste conditii, ratiunea adoptarii actului administrativ individual a fost aceea ca in cazul drepturilor banesti, plata acestora sa se realizeze alaturi de salariu, de catre ordonatorul de credite unde beneficiarul își desfasoara activitatea, indiferent de rangul acestuia, în conditiile în care suma de bani alocată este unică.
În acest context, referirea Minsterului la identitatea dintre angajator, in calitate de debitor stabilit prin hotarare judecatoreasca si institutia ce realizeaza plata drepturilor nu este justificata, în contextul reglementarilor legale menționate, deoarece procedura de executare face referire doar la calitatea de ordonator de credite, care face si plata salariului, iar institutia novatiei nu are aplicabilitate în cauza .
În același sens sunt și dispozitiile art. 16 lit.d, art. 20 al. 1, art. 21 al. 1, art. 22 al. 2 lit. a din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice locale, care dispun în sensul că bugetul institutiilor publice se aprobă de ordonatorul de credite ierarhic superior al acestora; ordonatorii principali de credite sunt ministrii care repartizeaza creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice ierarhic inferioare, ai caror conducatori sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite ; ordonatorii de credite raspund de angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate si aprobate . Potrivit art. 6 pct. 3 din HG nr. 652/2006, M. de Justitie asigura fondurile necesare, fundamenteaza si elaboreaza proiectul bugetului pentru activitatea proprie, a institutiilor publice din sistemul justitiei pentru care ministrul justitiei are calitatea de ordonator principal de credite si repartizeaza creditele bugetare ordonatorilor secundari de credite. De asemenea, art. 74 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti ,stabileste în sensul ca personalul din cadrul compartimentului financiar-contabil efectueaza lucrarile pentru elaborarea si fundamentarea proiectului de buget anual de venituri si cheltuieli si pentru deschiderea de credite lunare .
În ceea ce priveste calitatea de angajat si angajator, se constata ca reclamanta in calitate de magistrat, își desfasoara activitatea în baza unui raport de muncă sui generis, astfel cum este definit prin Decizia nr. 14/2008, pronuntata de ÎCCJ . interesul legii, raport de muncă ce are la bază acordul de voință al magistratului cu Statul, reprezentat de Presedintele Romaniei si Consiliul Superior al Magistraturii., iar ulterior, parte in raporturile de munca ale magistratilor sunt ca exponenti ai puterii judecatoresti, instantele judecatoresti si parchetele de pe langa aceste instante, care exercita atributiile sub aspectul organizarii în concret a muncii, în conditiile art. 14 din Codul muncii, iar plata drepturilor salariale se realizeaza de un singur angajator.
În consecinta, se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de paratii M. Justitiei și C. de A. A. I. împotriva sentintei nr. 1617/CFP/ 07 11 2014 pronuntata de Sectia de contencios administrativ,fiscal și insolvență a Tribunalului A. în dosarul nr._ .
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de parații C. de A. A. I. si M. Justitiei împotriva sentinței nr. 1617/2014 pronuntata de Secția de C. Administrativ și Fiscal a Tribunalului A. .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 27 03 2015 .
Președinte, G. M. | Judecător, F. I. P. | Judecător, M. Ș. |
Grefier, N. B. |
Red./tehnored. MG.30.03.2015
Jud. fond M. G.C.
6ex./ .>
| ← Litigiu cu Curtea de Conturi. Legea Nr.94/1992. Decizia nr.... | Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr.... → |
|---|
