Obligaţia de a face. Sentința nr. 1/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA

Sentința nr. 1/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 26-05-2015 în dosarul nr. 3147/97/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 1914/2015

Ședința publică de la 26 Mai 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. F.

Judecător F. I. P.

Judecător M. K.

Grefier C. G.

Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta U. S. Haret împotriva sentinței nr. 1622/CA/2014 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Sectia a II a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosar nr._ .

La apelul nominal efectuat în cauză se prezintă pentru reclamantul C. V. M. avocat N. A., lipsă fiind părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că a fost parcursă etapa premergătoare fixării primului termen de judecată.

Nemaifiind alte cereri de formulat instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul reclamantului avocat N. A. solicită să se respingă criticile recurentei, întrucât instanța de fond s-a pronunțat cu privire la chemarea în garanție a M.E.N.

Asupra recursului solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței Tribunalului Hunedoara ca legală și temeinică. Solicită cheltuieli de judecată dovedite cu înscrisuri pe care le depune la dosar.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului de față:

Prin sentința nr. 1622/CA/2014 Tribunalul Hunedoara a admis acțiunea formulată de reclamantul C. V. M. în contradictoriu cu pârâții U. S. HARET și M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE și în consecință:

A obligat pârâta USH să-i elibereze reclamantului diploma de licență și suplimentul de diplomă obținute în urma susținerii examenului de licență.

A obligat pârâtul MEN să aprobe tipărirea formularelor tipizate a diplomelor de licență și suplimentului de diplomă pentru reclamant.

A obligat pârâții să plătească reclamantului suma de 350 lei cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta U. S. Haret, criticând-o pentru nelegalitate.

În motivarea căii de atac, pârâta a arătat în esență următoarele:

Chiar dacă s-ar admite ca MEN are calitatea de pârât în cauză, Tribunalului Hunedoara nu are competența materială de a judeca cauza. În acest sens, precizează ca primul criteriu este cel al rangului, respectiv al poziției autorității publice emitente sau după caz competente să încheiere actul administrativ dedus judecății, în sistemul organelor administrației publice.

Menționează că, diploma de licența este un act administrativ emis cu avizul autorității publice centrale, M. Educației Naționale, având calitatea de pârât în cauza, competentă cu soluționarea cauzei pe fond este Curtea de Apel.

În al doilea rând se arata ca instanța de fond, in mod nelegal a respins cererea USH de chemare in garanție a MEN ca inadmisibilă.

Învederează instanței faptul că avizul necesar tipăririi formularelor destinate actelor de studii, nu poate fi solicitat de către reclamant, întrucât acesta nu are calitate procesuala activă de a chema în judecată MEN, neexistând raport juridic direct între absolvent și MEN, fapt pentru care se impune a fi admisă cererea de chemare in garanție. Arată că absolventul nu poate sa solicite direct de la MEN, avizul necesar tipizării, întrucât nu exista raport juridic între el și minister, nu are calitate procesuala pentru o astfel de cerere.

Se mai arata că în cauză există o interdependenta între cele două obligații menționate în cereri, respectiv cererea de chemare in judecata si cererea de chemare in garanție, in raport de competenta fiecărei autorități. De altfel, admiterea cererii de chemare in garanție este si soluția îmbrățișată de Înalta Curte de Casație si Justiție precum si a instanțelor din tara, in cauze similare, considerând ca intre absolvenții si MEN nu exista raport juridic.

Învederează instanței de recurs, faptul ca cererea de chemare in garanție a MEN nu poate fi respinsa ca inadmisibila, întrucât prin admiterea ei se urmărește un dublu scop, si anume: persoana chemata in garanție sa se apere împotriva pretențiilor formulate de reclamantul din acțiunea principala și ca cel care cheamă in garanție sa își poată verifica pretențiile, prin aceeași hotărâre judecătoreasca, in ipoteza in care va pierde procesul.

Totodată, se arata ca U. S. Haret a solicitat cheltuieli de judecata, întrucât culpa procesuala este a MEN, față de refuzul de a da avizul necesar tipizării actului de studii, potrivit obligației stabilite prin OM 2284/2007.

În drept s-au invocat: art. 488, pct. 3 și pct. 8 NCPC, art. 72 NCPC și art. 10 din Legea nr. 554/2004.

Prin note de ședință reclamantul intimat a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând recursul formulat de pârâta U. S. Haret prin prisma motivelor invocate dar și al dispozițiilor art.496 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că acesta este neîntemeiat și urmează să-l respingă pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește necompetența materială a Tribunalului Hunedoara invocată de pârâtă, Curtea reține pe de o parte că, potrivit dispozițiilor art.130 alin.1 NCPC necompetența materială de ordine publică trebuie invocată de părți sau de judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și nu direct în recurs, iar pe de altă parte, față de soluția de principiu adoptată în ședința din data de 20.02.2012 de către ÎCCJ, este evidentă stabilirea competenței de soluționare a acestor acțiuni în favoarea tribunalului în raport de rangul autorității pârâte USH, fiind fără relevanță calitatea procesuală a Ministerului Educației de pârât sau chemat în garanție și în mod firesc, aceste cauze trebuie soluționate unitar sub aspectul competenței materiale a instanței de fond.

Referitor la criticile privind greșita soluționare a cererii de chemare în garanție a ministerului, Curtea reține că, prin încheierea din 02.10.2014, instanța de fond a respins ca inadmisibilă această cerere.

Încheierea a fost apelată, conform art. 64 alin. 4 C.p.civ., iar prin decizia nr. 5/A/2015 Curtea de Apel Alba Iulia a respins apelul declarat de pârâta U. S. Haret împotriva acestei încheieri.

În consecință, dispozițiile instanței de fond din încheierea în discuție au intrat în puterea lucrului judecat, astfel că pârâta nu mai poate formula critici cu privire la modul de soluționare a cererii de chemare în garanție.

În raport cu cele mai sus arătate, văzând că sentința atacată este legală, în temeiul art.496 C.p.civ., se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta USH.

În temeiul art. 453 C.p.civ., va obliga recurenta la plata cheltuielilor de judecată către reclamant, constând în onorariu de avocat achitat cu chitanța nr.172/2014.

În condițiile în care recursul pârâtei a fost respins, aceasta nu este îndreptățită să primească cheltuielile de judecată, întrucât nu este parte care a câștigat procesul conform art.453 Cp civ., ci parte căzută în pretenții.

Așa fiind, cererea pârâtei recurente privind acordarea cheltuielilor de judecată în recurs urmează a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta U. S. Haret împotriva sentinței nr. 1622/CA/2014 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Sectia a II a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosar nr._ .

Obligă recurenta să plătească în favoarea reclamantului suma de 200 lei, cu titlu cheltuieli de judecată în recurs.

Respinge cererea recurentei privind acordarea cheltuielilor de judecată de către intimați în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în sedința publică azi, 26.05.2015

Președinte,

M. F.

Judecător,

F. I. P.

Judecător,

M. K.

C.O.

semnează Președinte complet,

M. F.

Grefier,

C. G.

Red. FIP.

Tehn. C.G./2ex/01.07.2015

Jud. fond. C. A

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţia de a face. Sentința nr. 1/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA