Anulare act administrativ. Decizia nr. 4326/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4326/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 28-11-2013 în dosarul nr. 5960/110/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C. A. ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 4326/2013
Ședința publică de la data de 28 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. S.
Judecător L. M.
Judecător M. V. C.
Grefier A. R.
***************************************************
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de recurenta-pârâtă U. A. TERITORIALĂ . împotriva sentinței civile nr. 70/14.01.2013 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata-reclamantă L. (EGHET) L. A., având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat I. I. pentru intimată cu delegație de reprezentare la dosarul cauzei – fila 10, lipsă fiind recurenta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că la data de 14.11.2013, prin serviciul registratură, intimata a depus precizări și înscrisuri, respectiv: răspunsul emis de Primăria Comunei Oituz nr._/1.11.2013, iar la data de 14.11.2013, recurenta a depus precizări prin care arată că intimata este angajată cu contract individual de muncă, după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Având cuvântul, intimata prin reprezentant solicită respingerea recursului, având în vedere motivele din întâmpinare. Apreciază că susținerile recurentei potrivit cărora nu sunt aplicabile dispozițiile art. 1 din Legea nr. 84/2012 nu pot fi primite. Pe de altă parte, având în vedere calitatea intimatei de personal contractual, admiterea recursului ar însemna validarea unei dispoziții prin care s-a reținut o sumă de bani unui angajat care nu este funcționar public, banii putând fi reținuți într-o altă manieră. Apreciază că prin admiterea recursului s-a valida nelegalitatea dispoziției primarului. În concluzie solicită respingerea recursului.
Instanța constată dezbaterile închise și reține cauza spre pronunțare.
C U R T EA
- deliberând –
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința nr. 70/14.01.2013, pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul Bacău a admis cererea formulată de reclamanta EGHET (L.) LARIS A., în contradictoriu cu pârâta . și a dispus anularea dispoziției nr. 712 din 6.09.2012 emisă de Primarul comunei Oituz. A obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 350 lei cu titlu de onorariu avocat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamanta a beneficiat de sporul de dificultate în mod nelegal în anii 2010 și 2012. Comisia a fost înființată prin Ordinul Prefectului 215/29,08.2008. Membrii comisiei au primit sporul de dificultate în urma dispozițiilor primarului, dispoziții care nu au fost contestate, rămânând valabile. Instanța a mai avut în vedere faptul că AJPS Bacău prin adresa 2100/31.03.2010 a comunicat că nu a constatat nereguli la reîncadrarea personalului propriu în legătură cu modul de stabilire a salariilor în primul an de aplicare a L.330/2009.
La controlul Curții de Conturi, în urma acțiunii de audit financiar asupra bilanțului contabil și contului anual de execuție bugetară încheiat la 31.12.2011, s-a constatat că acest spor de dificultate a fost nelegal acordat deoarece L263/2005 și O.U.G. 2009 /2005 prevăd acordarea sporului de dificultate pentru un an de la apariția legii.
Instanța a avut în vedere prevederile L. 84/2012, respectiv art. 1 și 2,” care reprezintă o exonerare la plată și nu face referire exactă asupra naturii sumelor reprezentând venituri stabilite, respectiv dacă sunt venituri reprezentând salariul de bază sau sporuri, ci folosește noțiunea generică de venit, iar acest fapt impune aplicabilitatea textului la speța de față. Reține că în speță venitul salarial a fost stabilit prin dispoziții succesive ale Primarului Comunei Oituz, care nu au fost contestate fiind acte administrative executabile. Sporul a fost stabilit anterior punerii în aplicare a L. 285/2010, el a fost acordat mai mulți ani la rând, natura lui ilegală fiind constatată de Camera de Conturi Bacău. Mai mult, pentru perioadele pentru care a fost acordat nu a existat o interpretare unitară a modului de aplicare a acestui spor, o parte din instanțe considerând sporul ca fiind legal acordat pe toată perioada de funcționare a comisiilor de aplicare a legilor fondului funciar.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs unitatea administrativ teritorială a comunei Oituz, criticând-o sub aspectul legalității și temeiniciei.
Se arată că motivarea instanței de fond este nefondată atât timp cât art. 1 din Legea 84/2002 stipulează că dispozițiile acestei legi se aplică doar în ce privește veniturile de natură salarială stabilite prin contracte de muncă/convenții civile, hotărâri ale consiliilor locale. Se invocă faptul că legiuitorul a stabilit că sunt exonerate de la plată doar sumele referitoare la aceste drepturi.
Se arată că dispoziția emisă de Primarul comunei Oituz este legală.
Prin întâmpinare intimata L. L. A. a solicitat respingerea recursului arătând că Legea nr. 84/2012 se referă la personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul consolidat al statului în baza contractelor sau acordurilor colective de muncă, a hotărârilor consiliilor locale sau județene sau a contractelor/convențiilor civile încheiate în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene și implică întregul salariu cu venit de bază și sporuri. Arată că îi sunt aplicabile dispozițiile art. 2 din Legea nr. 84/2012 și că atât timp cât în lege sunt menționate ca beneficiind de exonerare veniturile stabilite prin hotărâre a consiliului local, beneficiază de exonerare și sumele stabilite prin dispoziții ale primarului, care sunt acte administrative de o valoare egală cu cea a hotărârilor consiliului local.
Sub un alt aspect se arată că sporul de dificultate a intrat în venitul său salarial ca urmare a unor dispoziții necontestate, acestea devenind acte administrative executabile. Acest spor a fost considerat legal și de Agenția Județeană de Prestații Sociale care, urmare a verificărilor efectuate în legătură cu modul de stabilire a salariilor în primul an de aplicare a Legii nr. 330/2009, nu a constatat nereguli la operațiunea de reîncadrare a personalului propriu.
Ultima apărare din întâmpinare vizează faptul că în dispoziția contestată nu se menționează natura și proveniența sumei ce i se impută și prin urmare nu se poate susține că prejudiciul are un caracter cert. Arată că nu a avut interes să promoveze recurs, însă în ipoteza în care se apreciază că recursul este admisibil, solicită casarea sentinței cu trimitere spre rejudecare, pentru a fi administrate probatorii care să lămurească cauza sub toate aspectele, inclusiv al cuantumului sumei imputate.
Ulterior, intimata a precizat că nu este funcționar public, face parte din personalul contractual și pentru recuperarea sumelor nu se pot emite dispoziții de primar, ci era necesar ca, în lipsa unui acord, angajatorul să obțină o hotărâre judecătorească prin care să fie obligată la restituirea sumei. Consideră că recursul nu poate fi admis, întrucât ar însemna validarea unui act administrativ nelegal.
Analizând recursul prin prisma criticilor formulate și din oficiu, Curtea reține că este fondat, urmând a-l admite pentru următoarele considerente:
Sub un prim aspect se constată că instanța de fond a reținut greșit incidența Legii 84/2012 câtă vreme art. 1 stipulează clar că se aplică doar veniturilor de natură salarială stabilite prin contracte colective de muncă și hotărâri ale consiliilor județene și locale.
Sporul de dificultate a cărui recuperare s-a dispus prin dispoziția contestată (712/6.09.2012) a fost acordat prin dispoziția primarului nr. 62/29.01.2010. Așadar, nu a fost acordat în baza unui contract de muncă sau hotărâre de consiliu.
Enumerarea de la art. 1 din Legea 84/2012 nu este exemplificativă, norma în discuție neputând fi interpretată extensiv, astfel că dispoziția primarului nu poate fi asimilată unui act de natura celor reglementate de textul în discuție.
Împrejurarea că dispoziția primarului prin care s-a acordat sporul de dificultate nu a fost contestată nu are relevanță, întrucât răspunderea civilă potrivit art. 84 alin.1 lit. b din Legea nr. 188/1999 se angajează pentru sumele acordate necuvenit.
Apărările intimatei vizând aspecte formale ale dispoziției contestate (neindicarea modalității de calcul a sumei de restituit) nu au fost invocate în fața instanței de fond, fiind invocate pentru prima dată în recurs, prin întâmpinare. Ori, potrivit art. 316 raportat la art. 294 Cod procedură civilă, în recurs nu puteau fi invocate alte motive decât cele dezbătute în primă instanță.
Singurul motiv din contestația reclamantei a vizat interpretarea greșită dată de Curtea de Conturi O.U.G. nr. 209/2005. Curtea reține însă că decizia 31/2012 a camerei de conturi nu a fost contestată, producându-și efectele. De altfel, pe fondul cauzei se constată că sporul de dificultate nu putea fi acordat pe o perioadă mai mare de un an, concluzie desprinsă din analiza art. II O.U.G. 136/2006.
Față de cele ce preced, în baza art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă Curtea va admite recursul, va modifica sentința recurată în sensul respingerii ca nefondată a acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I DE
Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă U. A. TERITORIALĂ . cu sediul în ., împotriva sentinței civile nr. 70/14.01.2013 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata-reclamantă L. (EGHET) L. A. cu domiciliul în ..
Modifică în tot sentința recurată, în sensul că:
Respinge acțiune ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 28.11.2013.
Președinte, V. S. | Judecător, L. M. | Judecător, M. V. C. |
Grefier, A. R. |
Red.sent.M. M./Tehno.Red.dec.rec.L.M. – 06.01.2014/R.A. – 06.01.2014/3ex
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 1944/2013. Curtea de Apel... | Pretentii. Decizia nr. 898/2013. Curtea de Apel BACĂU → |
|---|
