Obligaţia de a face. Decizia nr. 3315/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3315/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 26-09-2013 în dosarul nr. 902/110/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ DECIZIE Nr. 3315/2013
Ședința publică de la 26 septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M.-G. B.
Judecător Olguța L. T.
Judecător M. G. Ciporaga
Grefier O. N. P.
**********************************
Pe rol fiind soluționarea recursului în materia contenciosului administrativ și fiscal declarat de recurenta Instituția P. județului Bacău – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări a Vehiculelor împotriva sentinței civile nr. 566/27.02.2013 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._, în contradictoriu fiind cu intimata-reclamantă D. A. I., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică, atât la prima cât și la a doua strigare se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța constată că în cauză a promovat recurs Instituția P. județului Bacău Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări a Vehiculelor, recurs care este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Totodată, nemaifiind chestiuni prealabile sau cereri de formulat și având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art.242 alin.2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată, păstrând-o în pronunțare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului în materia contenciosului administrativ de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 566 din 27.02.2013 Tribunalul Bacău a hotărât următoarele: a respins excepțiile lipsei capacității procesuale și a lipsei calității procesuale pasive a Instituției P. Județului Bacău - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere Și Înmatriculare Vehicule; a respins excepția prematurității; a admis acțiunea formulată de reclamanta D. A. I. și a obligat pârâta la înmatricularea autovehiculului marca MERCEDES, . WDB1680312J326491, înmatriculat prima data la data 1.01.2000, în Uniunea Europeană, fără plata taxei de poluare.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Cu privire la excepția lipsei capacității de folosință și exercițiu sunt de reținut dispozițiile art. 2 alin. 2 din Legea 340/2004, art. 41 din Codul de procedură civilă, precum și faptul că, într-un litigiu de contencios administrativ, pentru a avea calitatea de pârât este suficient să se facă dovada că acea autoritate publică este emitenta actului administrativ, astfel cum este definit de art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004. totodată, sunt de reținut dispozițiile art. 1 alin. 2 din Ordinul nr._/2006.
În ceea ce privește excepția prematurității, se are în vedere că prin Decizia 24/14.11.2011 dată la recursul în interesul legii care a făcut obiectul dosarului nr. 9/2011 pe rolul I.C.C.J.
Cu privire la fondul, cererea reclamantei este întemeiată.
În fapt, prin contractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 25.11.2011, reclamant a achiziționat autoturismul marca Mercedes, . WDB1680312J326491, înmatriculat prima data la data de 01.01.2000 în Uniunea Europeană. Reclamantei, pentru înmatricularea acestuia i s-a pus în vedere să facă dovada achitării taxei de înmatriculare.
Taxa pe poluare reprezintă un impozit intern, trebuind a fi examinată în raport cu articolul 110 TFUE, care are ca obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență. Instanțele naționale sunt obligate să aplice norma comunitară și să soluționeze litigiile având ca obiect impozitele interne cu respectarea interpretării Curții asupra acestui text. Aplicarea cu prioritate a normelor dreptului comunitar, prin ignorarea legislației naționale contrară acestora, în speță OUG 50/2008 constituie un principiu al dreptului comunitar, stabilit odată cu hotărârea pronunțată în cauza C-106/77, Simmenthal.
Este de reținut Hotărârea pronunțată pe 7 aprilie 2011 în cauza C-402/09, Curtea de Justiție, precum și cea pronunțată cauza I. N..
Față de incompatibilitatea normelor cuprinse în O.U.G. nr. 50/2008 instanța reține faptul că obligația impusă de pârâtă, de a face dovada achitării taxei, nu are fundament juridic, fiind întemeiată acțiunea de obligare a pârâtei la înmatricularea autovehiculului fără plata acestei taxe, lipsa temeiului legal atrăgând lipsa dreptului creditorului bugetar de a stabili în sarcina contribuabilului obligația de plată. Având în vedere faptul că datoria nu există din punct de vedere juridic, fata de incompatibilitatea normei naționale care a instituit-o cu normele dreptului comunitar, se reține că punerea în circulație a autovehiculului nu poate fi condiționată de plata unei taxe nelegale.
Cerințele impuse de Ordinul MAI 1501/2006 nu au legătură cu cauza, obiectul litigiul fiind doar înlăturarea cerinței privind plata taxei de poluare și nu și a celorlalte condiții impuse de lege pentru punerea în circulație a autovehiculului.
În termenul prevăzut de art. 20 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, pârâta Instituția P. – județul Bacău – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor N. a formulat prezentul recurs în motivarea căruia a susținut următoarele:
Problema capacității procesuale a unei persoane juridice se analizează în raport cu principiu specialității capacității. Acțiunea reclamantului se referă la plata unei taxe pentru emisiile poluante, fiind vorba de o obligație fiscală în legătură cu care instituția prefectului nu are nicio competență.
Nu are nici calitate procesuală pasivă. În toate litigiile de acest tip s-a creat o confuzie între înmatriculare unui autovehicul și plata taxei pentru emisiile poluante, fiind de reținut dispozițiile art. 11 din O.U.G. nr. 195/2002 și cele ale Ordinului nr. 1501/2006 al ministrului administrației și internelor. Prin urmare, reclamantul trebuia să cheme în judecată organul fiscal competent și nu instituția prefectului.
În privința neîndeplinirii procedurii prealabile sunt de reținut dispozițiile art. 10 din Legea nr. 9/2012 și cele ale art. 205 alin. 1 teza a II-a din Codul de procedură fiscală.
În cauză, incidente sunt dispozițiile Legii nr. 9/2012, iar nu ale O.U.G. nr. 50/2008 reținute de tribunal, astfel încât instanța a acordat ceea ce nu s-a cerut.
Pe fondul cauzei, este de constatat că motivarea tribunalului cu privire la incompatibilitatea dispozițiilor Legii nr. 9/2012 cu art. 110 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene este greșită. Legea nr. 9/2012 este conformă dispozițiilor comunitare, fiind concepută tocmai pentru a elimina prezumtivele discriminări pe care le-au ridicat persoanele care s-au pretins a fi lezate de dispozițiile O.U.G. nr. 50/2008. taxa pentru emisiile poluante se aplică atât autovehiculelor achiziționate din România, cât și celor achiziționate din alte state membre ale Uniunii Europene.
Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor este obligat să respecte dispozițiile Legii nr. 9/2012, neputând refuza aplicarea unui act normativ în vigoare cu motivarea că este neconstituțional sau contrar dreptului european.
Prin urmare, reclamanții trebuie să se adreseze Curții Constituționale, iar Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor nu se află în culpă procesuală și nu trebuie obligat la plata cheltuielilor de judecată.
Examinând hotărârea recurată, curtea de apel constată următoarele:
Calitatea procesuală a organului fiscal este o chestiune a cărei analiză s-ar fi impus doar în situația în care părțile în acțiunea cu care a fost învestit tribunalul ar fi lărgit cadrul procesual în vreuna dintre modalitățile reglementate de 49 – 63 din Codul de procedură civilă. Tribunalul a soluționat cauza în limitele impuse de principiul disponibilității. Pe de altă parte, art. 148 din Constituția României include garanții instituționale prevăzute de Constituția României pentru îndeplinirea obligațiilor care decurg din statutul de stat membru al Uniunii Europene, garanții care vizează, pe lângă transpunerea în dreptul intern a normelor din ordinea juridică comunitară, și aplicarea în concret a acestor norme, realizată prin intermediul organelor administrative și judecătorești. Prin urmare, în temeiul textului constituțional, toate autoritățile statului român sunt ținute să respecte și să pună în aplicare prevederile comunitare, inclusiv serviciul de înmatriculări subordonat instituției prefectului.
Totodată, sunt de reținut dispozițiile art. 329 alin. 3 din codul de procedură civilă referitoare la obligativitatea pentru instanțe a dezlegării dată de Înalta Curte de Casație și Justiție problemelor de drept. Astfel, prin Decizia nr. 24 din 14.11.2011 Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că acțiunea având ca obiect obligarea instituției prefectului, prin serviciul de specialitate, la înmatricularea autovehiculelor second-hand achiziționate dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, fără plata taxei de poluare este admisibilă. În considerentele acestei decizii, Înalta Curte a reținut, în privința sferei subiecților care sunt ținuți la a respecta dreptul european, că „aceștia nu pot fi decât toți resortisanții statului național și, evident, autoritățile statale, inclusiv instituția prefectului”, concluzie la care se ajunge și indirect, din coroborarea art. 1 alin. 5 din Constituție cu art. 148 alin. 2 din Constituție și că, în privința prefectului, reprezentantul Guvernului pe plan local și coordonator al activităților din teritoriu ale Ministerului Administrației și Internelor, sunt incidente și dispozițiile art. 148 alin. 4 din Constituție, „el fiind chiar garant al ducerii la îndeplinire a prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene și a celorlalte reglementări europene cu caracter obligatoriu”. În continuare, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că „art. 110 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se impune obligatoriu și instituției responsabile cu înmatricularea autovehiculelor, Serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatricularea autovehiculelor, care funcționează sub coordonarea instituției prefectului”. Prin urmare, a reține ca întemeiate susținerile recurentului privind incidența unor dispoziții a căror aplicare a fost înlăturată prin decizia dată în recursul în interesul legii înseamnă a nesocoti în mod flagrant dispoziții de procedură obligatorii pentru instanță, ceea ce nu poate fi admis.
În materia căreia i se circumscrie litigiul de față sunt obligatoriu a fi avute în vedere hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în procedura reglementată de art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cauzele I. T. c. statului român și I. N. c. statului român. De aceea, hotărârea tribunalului care a avut ca temei aceste hotărâri este legală și dată cu respectarea principiului priorității dreptului comunitar.
Reclamanta s-a adresat pârâtului cu o cerere pentru înmatriculare după . Legii nr. 9/2012, aplicabile fiind, într-adevăr, dispozițiile Legii nr. 9/2012. Însă, acest fapt nu poate determina o altă soluție. Suspendarea aplicării dispozițiilor art. 4 alin. 2 din Legea nr. 9/2012 – așa cum s-a dispus prin art. 1 din O.U.G. nr. 1/2012 – este de natură să mențină, în continuare, descurajarea importului de bunuri din statele membre și să favorizeze produsele naționale.
Față de cele ce preced, se constată că nu există motive de casare ori de modificare a hotărârii recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă Instituția P. județului Bacău - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări a Vehiculelor, cu sediul în loc. Bacău, ., jud. Bacău, împotriva sentinței civile nr. 566/27.02.2013 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._, în contradictoriu fiind cu intimata-reclamantă D. A. I., cu domiciliul în mun. Bacău, .. D, ., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 septembrie 2013.
Președinte, M. G. B. | Judecător, Olguța L. T. | Judecător, M. G. C. |
Grefier, O. N. P. |
Red. sent. fond M. O.
Red/tehnored. decizia recurs M.G. C./4.10.2013
OP/08.10.2013/ 2 ex.
| ← Pretentii. Decizia nr. 1262/2013. Curtea de Apel BACĂU | Anulare act administrativ. Sentința nr. 193/2013. Curtea de... → |
|---|
