Pretentii. Decizia nr. 1394/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1394/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 02-04-2013 în dosarul nr. 6921/110/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
- SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL-
Dosar nr._ Decizia nr. 1394/2013
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 02 APRILIE 2013
PREȘEDINTE - V. P. - judecător
- C. P. - judecător
- C. Ș. - judecător
- M. V. - grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă Administrația Finanțelor Publice Bacău, împotriva sentinței civile nr. 1345 din 03 octombrie 2012, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a constatat lipsa părților.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei de către grefier, după care:
Instanța constată că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru în temeiul art. 17 din Legea nr. 146/1997.
Nemaifiind cereri de formulat în cauză sau alte chestiuni prealabile și văzând că prin cererea de recurs recurenta-pârâtă a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța constată dosarul în stare de judecată, trecând la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului de față;
Examinând actele și lucrările dosarului instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă1345/03 Octombrie 2012 s-a admis acțiunea formulată de reclamant . BACĂU în contradictoriu cu pârât ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE BACĂU și chemat în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU. A obligat pârâta AFP Bacău să restituie reclamantei suma de 14.522 lei, încasată cu titlu de taxă de poluare pentru autovehicule, cu dobânda fiscală prevăzută de art. 124, coroborat cu art. 70 alin. 1 Cod procedură fiscală, ce se va calcula cu începere de la data expirării termenului de 45 de zile de la înregistrarea la pârâtă a cererii reclamantei de restituire a taxei, până la data plății efective.
S-a admis cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu și a obligat chemata în garanție să vireze pârâtei sumele necesare conform prezentei hotărâri.
A obligat pârâta și chemata în garanție la plata sumei de 639,3, lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta a achiziționat din spațiul Uniunii Europene un autovehicul marca Mercedez Benz, tip 934.03/ACTROS1846, . WDB9340321l0555395, nr. omologare BJME11141B61. Pentru a-l putea înmatricula în România, a fost obligat să achite o taxă de poluare de 14.522 lei, calculată conform deciziei de calcul nr. 160/27.06.2011 emisă de AFP Bacău și achitată cu Ordinului de plată nr.105/28.06.2011. Ulterior, a solicitat pârâtei restituirea taxei de poluare, considerând că nu datorează această taxă și că încasarea ei este contrară prevederilor Tratatului Comunității Europene, însă cererea i-a fost respinsă de pârâtă prin contestația nr._/05.10.2011..
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța a constatat întemeiată cererea de restituire a taxei de poluare, cu dobânda fiscală, de către pârâta AFP Bacău reținând că referitor la caracterul indirect discriminatoriu al taxei de poluare, reglementat de OUG 50/2008 CJUE s-a pronunțat prin Hotărâre în cauza C-402/2009, T. versus Statul român, prin care a apreciat că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație în statul membru național, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alt stat membru, fără a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Dacă în cauza T. versus Statul român, Curtea s-a pronunțat doar cu privire la forma inițială a OUG 50/2008, ulterior, prin Hotărârea pronunțată în cauza C-263/10 - I. N. versus Statul român, a avut în vedere toate formele ulterioare ale OUG 50/2008 și a respins cererea statului român de limitare în timp a efectelor hotărârii Curții, ceea ce înseamnă că hotărârile N. și T. se aplică retroactiv și lipsesc de temei juridic prelevarea taxei de poluare în perioada 01 iulie 2008- 31 decembrie 2010. Că potrivit art.124 al.1 și 2 Cod procedură fiscală, pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut de art.117 al.2 sau art.70, după caz. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor, iar nivelul dobânzii este cel prevăzut la art.120 al.7 Cod procedură fiscală și se suportă din același buget din care se restituie sau se rambursează sumele solicitate de plătitor.
Referitor la cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu, în raport de dispozițiile art. 60 Cod procedură civilă, potrivit art.1 al.1 din OUG 50/2001, a constatat că taxa de poluare se constituie venit la bugetul F. pentru Mediu și este gestionată de către Administrația F. pentru Mediu, organul fiscal competent având doar obligația, conform art.5 al.1 din OUG 50/2008, de a calcula și încasa taxa de poluare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Administrația Finanțelor Publice a municipiului Bacău.
Recursul este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar conform art. 17 din Legea 146/1997.
În motivarea recursului recurenta arată că taxa de poluare reglementată prin OUG 50/2008 nu poate fi caracterizată ca fiind contrară dreptului comunitar, că prin Legea 9/2012 s-au abrogat dispozițiile OUG 50/2006 cu modificările ulterioare și HG 686/2008, iar prin art. 12 din Legea 9/2012 s-au stabilit modalitățile de restituire a eventualei diferențe dintre taxa de poluare achitată conform OUG 50/2008 și taxa stabilită prin legea nouă.
Curtea, verificând sentința recurată în limitele motivelor de recurs formulate și cu respectarea dispozițiilor art. 3041 cod procedură civilă, constată nefondat recursul pentru următoarele considerente:
Cu privire la legalitatea taxei de poluare stabilită prin OUG 50/2008, prima instanță a făcut o judicioasă aplicare a dispozițiilor art. 148 din Constituția României și a dispozițiilor cuprinse în art. 90 alin. 1 din TCE (110TFUE).
Astfel, prin hotărârea preliminară pronunțată în cauza T. (C-402/09) Curtea de justiție a reținut că, din dosarul prezentat Curții rezultă fără echivoc că reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr‑o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. Nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importării ți punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Constatând că legislația națională lasă în afara taxei autovehiculele aflate pe piața internă impunând doar taxa de poluare autovehiculele de ocazie cumpărate din statele comunitare, aceasta este contrară dispozițiile art. 90 alin. 1 din TCE (110TFUE), instanța de fond dispunând restituirea taxei de poluare în scopul înlăturării consecințelor încălcării dreptului comunitar.
În ceea ce privește incidența art. 12 din Legea 9/2012 acestea cuprinde reglementări referitoare la restituirea diferenței dintre taxa de poluare achitată potrivit OUG 50/2008 și taxa de poluare stabilită pentru situații similare prin Legea 9/2012. Așadar în această reglementare se analizează diferențele de sume rezultate din compararea a două taxe, legal stabilite și percepute, conform condițiilor prevăzute de art. 12 din Legea 9/2012 și normele de aplicare ale acesteia.
În cauză însă, sumele supuse restituirii se referă la o taxă care este nelegal stabilită și încasată de Statul Român prin organele sale, restituirea acesteia realizându-se potrivit dispozițiilor art. 117 din Codul de procedură fiscală și nu potrivit legii speciale invocate de recurentă.
În consecință, față de considerentele ce preced, în temeiul art. 312. alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă Administrația Finanțelor Publice Bacău, cu sediul în Bacău, .. 33, județul Bacău, împotriva sentinței civile nr. 1345 din 03 octombrie 2012, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă S.C. T. S. S.R.L., cu sediul ales la Cabinet Avocat Dădălică L. G. – Bacău, .. 17, județul Bacău și intimata-chemată în garanție Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, Sector 6, Splaiul Independenței, nr. 294, . nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.04.2013.
Președinte, V. P. | Judecător, C. P. | Judecător, C. Ș. |
Grefier, M. V. |
red. sent. L. H.
red. d.r. V.P.
tehnored. V.M./2 ex.
29.04.2013
| ← Pretentii. Decizia nr. 356/2013. Curtea de Apel BACĂU | Pretentii. Decizia nr. 2584/2013. Curtea de Apel BACĂU → |
|---|
