Pretentii. Decizia nr. 1758/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1758/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 19-04-2013 în dosarul nr. 1233/103/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
- SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL -
Decizia nr. 1758/2013
Ședința publică de la 19 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. Ș. - judecător
Judecător: M. N.
Judecător: Olguța L. T.
Grefier: L.-D. D.
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi a venit spre judecare recursul declarat de recurenta-pârâtă Administrația Finanțelor Publice Piatra N., împotriva sentinței civile nr. 1628/CF din 30 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul N. în dosarul nr._, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a constatat lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța constată că recursul promovat de pârâta Administrația Finanțelor Publice Piatra N. este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru.
S-au verificat actele și lucrările dosarului și, având în vedere că recurenta-pârâtă Administrația Finanțelor Publice Piatra N. a solicitat judecarea cauzei și în lipsă în temeiul art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA:
- deliberând –
Constată că prin sentința civilă nr. 1682/CF/30.10.2012 pronunțată de Tribunalul N. s-a admis acțiunea formulată de reclamanta S.C. D. T. CONSTRUCT S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice Piatra N..
A fost obligată pârâta să restituie reclamantei suma de 5.504,41 lei achitată de reclamantă cu titlu de taxă de primă înmatriculare.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 539,3 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a da această soluție a reținut tribunalul că în anul 2007 reclamanta a devenit proprietara unui autoturism achiziționat din Uniunea Europeană, pentru înmatricularea acestuia reclamanta achitând la data de 07.02.2008 suma de 5.504,41 lei cu titlu de taxă specială de primă înmatriculare.
Obligația plății acestei taxe a fost instituită prin art. 2141 și următoarele din Codul fiscal, text de lege în vigoare la data achitării obligației fiscale.
Potrivit dispozițiilor art. 2142 din Codul fiscal, taxele speciale se plătesc cu ocazia primei înmatriculări în România, nivelul taxei speciale fiind reglementat expres de art. 2141 Cod fiscal.
Instanța a constatat că dispozițiile din Codul fiscal care au reglementat până la 1.07.2008 (dată la care a intrat în vigoare O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare) sunt contrare dispozițiilor prevăzute în această materie de dreptul comunitar. Astfel, potrivit art. 90 parag. 1 din Tratatul de constituire a Comunității Europene, nici un stat membru nu aplică impozit intern direct sau indirect asupra produselor altor state membre, de orice natură ar fi, mai mare ca cel ce vizează direct sau indirect produsele interne similare.
Cum prin instituirea taxei de primă înmatriculare pentru autovehiculele care se înmatriculează pentru prima dată în România se realizează, așa cum a arătat și reclamanta, un regim fiscal discriminatoriu față de autovehiculele înmatriculate deja în România și cum măsura legislativă națională este incompatibilă cu prevederile comunitare, instanța a constatat că acțiunea este întemeiată.
În consecință, au fost înlăturate susținerile făcute de pârâtă în apărare, potrivit cărora taxa specială s-a calculat în baza unor dispoziții legale în vigoare. Prin încălcarea principiilor institute de normele comunitare la care România a aderat, dispozițiile interne care privesc obligația plății taxei speciale de înmatriculare rămân fără efect juridic, instanța națională fiind obligată de a asigura realizarea efectului deplin al normelor comunitare.
Față de considerentele reținute, și având în vedere că prin jurisprudența Curții de Justiție Europeană s-a statuat că dreptul comunitar are prioritate de aplicare în fața dreptului național, instanța a admis acțiunea formulată de reclamantă.
În temeiul dispozițiilor art. 274 alin. 1 din codul de procedură civilă pârâta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă.
Împotriva sentinței tribunalului a formulat recurs Administrația Finanțelor Publice Piatra N., care a criticat-o sub următoarele aspecte:
În mod greșit instanța a soluționat fondul cauzei.
A arătat recurenta că taxa specială pentru autoturisme a fost achitată în baza dispozițiilor art. 214 alin. 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, care erau în vigoare la data plății taxei și nu au fost declarate neconstituționale sau discriminatorii pe perioada cât a fost în vigoare.
Se arată de asemenea că respectiva reglementare a taxei auto nu a încălcat Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană, în cauză neputându-se invoca dispozițiile art. 90 din tratatul UE.
De asemenea se arată că în mod greșit recurenta a fost obligată la plata dobânzilor și a cheltuielilor de judecată situația creată nefiindu-i imputabilă.
Analizând recursul sub aspectul criticilor formulate, în raport de actele existente și de dispozițiile legale naționale și comunitare, incidente în cauză, Curtea constată că acesta este neîntemeiat, pentru considerentele ce vor urma:
Obligația plății taxei de primă înmatriculare a fost instituită prin art. 2141 și următoarele din Codul fiscal, text de lege în vigoare la data achitării obligației fiscale.
Potrivit dispozițiilor art. 2142 din Codul fiscal, taxele speciale se plătesc cu ocazia primei înmatriculări în România, nivelul taxei speciale fiind reglementat expres de art. 2141 Cod fiscal.
Tribunalul în mod corect a constatat că dispozițiile din Codul fiscal care au reglementat până la 1.07.2008 (dată la care a intrat în vigoare O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare) sunt contrare dispozițiilor prevăzute în această materie de dreptul comunitar și că, în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național.
Astfel, potrivit art. 90 parag. 1 din Tratatul de constituire a Comunității Europene, nici un stat membru nu aplică impozit intern direct sau indirect asupra produselor altor state membre, de orice natură ar fi, mai mare ca cel ce vizează direct sau indirect produsele interne similare.
Această reglementare este în sensul de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone iar în România nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse și înmatriculate în țară.
Recurenta pârâtă a invocat legalitatea încasării taxei, ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv a Codului fiscal iar intimatul reclamant a invocat nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare.
În cauza Simmenthal (1976), CJE a stabilit că judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei alte proceduri constituționale.
Având în vedere că în România, stat comunitar, nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse si înmatriculate ori reînmatriculate în țară, percepându-se o astfel de taxă pentru autoturismele înmatriculate deja în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, în mod corect instanța de fond a constatat o diferență de tratament, ceea ce constituie o discriminare a regimului juridic fiscal și contravine dispozițiilor menționate din Tratatul CEE.
Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competență, atunci când dă efect direct dispozițiilor comunitare (art. 90 din Tratat), să aplice procedurile naționale de așa manieră, încât drepturile prevăzute în Tratat să fie efectiv și pe deplin protejate.
C.J.C.E s-a pronunțat, în cauza "Nádasdi și Németh" în sensul că o taxă de înmatriculare impusă autoturismelor second-hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru - este discriminatorie, în sensul art. 90 paragraful 1 din Tratat.
Din această perspectivă, curtea constată că tribunalul, ca instanță de fond, nu a făcut altceva decât să aplice dispozițiile constituționale interne și normele Tratatului de o manieră care să recunoască particularului dreptul său de a nu-i fi impusă o taxă specială discriminatorie la înmatricularea pentru prima dată în România a unui autoturism second-hand importat dintr-un stat membru al Uniunii.
Cât privește critica privitoare la dobânda fiscală, nici aceasta nu este întemeiată, instanța de recurs reține că nu există o astfel de obligație în sentința recurată.
De asemenea nici critica referitoare la greșita obligare a recurentei la plata cheltuielilor de judecată nu este întemeiată.
În mod corect a fost obligată recurenta și la plata cheltuielilor de judecată, deoarece a căzut în pretenții, fiind în culpă procesualăși prin urmare conform dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă datorează intimatei reclamante cheltuielile de judecată ocazionate de proces.
Față de considerentele expuse, constatând neîntemeiate criticile recurentei, în temeiul art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă, curtea va respinge recursul de față, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul, ca nefondat, declarat de recurenta-pârâtă Administrația Finanțelor Publice Piatra N., cu sediul în Piatra N., . Bis, județul N., împotriva sentinței civile nr. 1628/CF din 30 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul N. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă S.C. D. T. CONSTRUCT S.R.L., cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat S. I. din Piatra N., .. 43, ., ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19 aprilie 2013.
Președinte, C. Ș. | Judecător, M. N. | Judecător, Olguța L. T. |
Grefier, L.-D. D. |
Red. s. D. S.
Tehnored. d.r. Olguța L. T.
L.D.D. – ex. 2
L.D.D. – 29 aprilie 2013
| ← Pretentii. Decizia nr. 4398/2013. Curtea de Apel BACĂU | Pretentii. Decizia nr. 3252/2013. Curtea de Apel BACĂU → |
|---|
