Pretentii. Decizia nr. 941/2013. Curtea de Apel BACĂU

Decizia nr. 941/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 05-03-2013 în dosarul nr. 16623/180/2010

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 941/2013

Ședința publică de la 05 Martie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE V. P.

Judecător C. Ș.

Judecător C. P.

Grefier C. M.

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de recurenta-pârâtă Direcția G. a Finanțelor Publice Bacău împotriva sentinței civile nr. 637 din 04 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._, având ca obiect obligare emitere act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședință publică s-a constatat lipsa părților, dosarul fiind lăsat la a doua strigare, când de asemenea, părțile au lipsit.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Instanța constată recursul la primul termen, declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru.

S-au verificat actele și lucrările dosarului, s-a constatat că s-a solicitat judecata în lipsă, cauza rămânând în pronunțare.

CURTEA

- deliberând –

Asupra recursului de față;

Examinând actele și lucrările dosarului instanța constată următoarele:

Prin sentința civilă 637/4 Aprilie 2012 s-a respins excepția lipsei de interes ca nefondată, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DE ADMINISTRARE FISCALĂ-DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE BACAU și a obligat pârâta să soluționeze cererea reclamantei nr.95/22.02.2010, înregistrată la AFP Bacău sub nr._/22.02.2010 privind plata dobânzii fiscale în restituirea TVA în suma de 15.751 lei.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

În ce privește excepția lipsei de interes, instanța urmează a respins-o având în vedere că răspunsul la cererea reclamantei a fost înaintat de către Activitatea de Inspecție Fiscală doar către pârâta DGFP Bacău nu și către reclamantă, astfel că interesul reclamantei în formularea și susținerea prezentei acțiuni este legitim, personal, direct, născut și actual.

Prin adresa nr. 95/22.02.2010, reclamanta a solicitat pârâtei, în baza art.124 Cod procedură fiscală, plata dobânzii fiscale pentru suma de 15.751 lei, calculată pentru perioada 16.08._09, ca urmare a recunoașterii de către instanțele judecătorești, a dreptului de deductibilialitate a TVA în suma de 15.751 lei, conform sentinței civile nr.184/5.02.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._, rămasă irevocabilă prin Decizia Curții de Apel Bacău nr.77/2010.

Această adresă a reclamantei a fost înregistrată la AFP Bacău sub nr._/22.02.2010, care prin adresa nr._/05.05.2010 îi face cunoscut faptul că adresa nr.95/22.02.2010, a fost transmisă în vederea soluționării către Activitatea de Inspecție Fiscală Bacău.

Prin adresa nr._/22.09.2011, Activitatea de Inspecție Fiscală face cunoscut DGFP a modului de soluționare a adresei nr._/05.05.2010 a AFP Bacău cu referire la rambursarea sumei negative de TVA de 15.751 lei, așa cum s-a dispus prin decizia nr.77/2010 a Curții de Apel Bacău, adresă care însă nu a fost comunicată și reclamantei și care se referă de fapt la modul de punere în aplicare a sentinței civile nr.184/05.02.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău și rămasă irevocabilă la Curtea de Apel Bacău prin Decizia civilă nr.77/2010, fără a se da însă și un răspuns cu privire la cererea reclamantei prin care solicită dobânzi fiscale în baza art.124 Cod procedură fiscală.

Ca urmare, instanța nu au fost reținute apărările pârâtei, deoarece acestea privesc doar modul de punere în aplicare a hotărârilor judecătorești menționate, neformulându-se nici un răspuns la cererea reclamantei nr.95/22.02.2010 privind plata dobânzii fiscale reglementată de art.124 di OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, în restituirea TVA în suma de 15.751 lei și în baza art.18 alin.2 din Legea nr.554/2004, a admis acțiunea și a obligat pârâta să soluționeze cererea reclamantei nr.95/22.02.2010, înregistrată la AFP Bacău sub nr._/22.02.2010 privind plata dobânzii fiscale în restituirea TVA în suma de 15.751 lei.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Direcția G. Finanțelor Publice Bacău.

Recursul este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar conform art. 17 din Legea 146/1997.

În motivarea recursului recurenta arată că reținerea de către prima instanță a faptului că nu i-ar fi răspuns reclamantei este lipsită de temei, prin adresa din 02.06.2010 i s-a comunicat modul de punere în executare a dispozitivului sentinței civile nr. 184/5.02.2009. Că reclamanta nu a solicitat pe calea primei acțiuni în instanță penalități nu este culpa recurentei, că reclamanta ar fi putut solicita penalitățile doar dacă nu ar fi pus în executare hotărârea instanței, or această obligație a fost îndeplinită de recurentă, că prin cele două decizii de corecție s-a răspuns cererii reclamantei, că în lipsa unui titlu executoriu cu privire la dobânzi, obligarea la plata acestora este nelegală.

Curtea, verificând sentința recurată în limitele motivelor de recurs formulate și cu respectarea dispozițiilor art. 3041 cod procedură civilă, constată nefondat recursul pentru următoarele considerente:

Prin sentința civilă 184/2009 pronunțată de Tribunalul Bacău, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta . a dispus anularea deciziei 303 emisă de pârâta DGFP la data de 16.08.2007 și recunoașterea dreptului de deductibilitate a TVA în sumă de 15.751 lei în vederea rambursării.

Așadar, instanța de contencios a reținut că reclamantei din prezenta cauză i s-a respins nelegal dreptul de deducere a sumei de 15.751 lei, sumă ce urmează a fi supusă rambursării către contribuabil. Prin cererea formulată organului fiscal, recurenta din cauză, intimata a solicitat plata ,,penalităților prevăzute în codul de procedură fiscală art. 124”.

Potrivit art. 124 din Codul de procedură fiscală, forma în vigoare la data nașterii dreptului de a solicita rambursarea TVA, drept care nu a fost recunoscut de recurentă, pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. (2) sau la art. 231*1), după caz. Acordarea dobânzilor astfel acumulate se face la cererea contribuabililor. Dobânda datorată este la nivelul majorării de întârziere prevăzute de prezentul cod și se suportă din același buget din care se restituie ori se rambursează, după caz, sumele solicitate de plătitori (alin.ș 2).

Așadar, prin lege s-a recunoscut contribuabililor dreptul de a pretinde accesorii pentru sumele care urmează a fi restituite în condițiile art. 117 din același act normativ. Sub acest aspect este lipsită de temei legal susținerea recurentei potrivit căreia dreptul la dobândă al contribuabilului pentru sumele de restituit de la buget, s-ar fi stins ca urmare a faptului că în procedura judiciară privind dreptul de restituire al acestor sume nu ar fi solicitat și dobânda, art. 117 lit. a-h enumerând doar categoriile de sume care pot fi restituite de la buget. Așa fiind recurenta este ținută să analizeze cererea de acordare a dobânzilor în toate situațiile în care contribuabilul este îndreptățit la restituire, în speță fiind aplicabile dispozițiile art. 117 lit. e și f din Codul de procedură fiscală, în conformitate cu normele prevăzute în acest scop.

Pentru acordarea dobânzilor legiuitorul a prevăzut o procedură distinctă prin Ordinul 1899/2004 pentru aprobarea Procedurii de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal.

Potrivit acestei proceduri, Cap. 2 art. 6, după primirea cererii de plată a dobânzii, organul fiscal competent va verifica de îndată îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 199 alin. (1) și (2) sau a termenului prevăzut la art. 112 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, după caz, respectiv termenul în care a fost soluționată cererea de restituire sau rambursare, pentru a cărei întârziere peste termenul legal contribuabilul solicită dobânda, iar potrivit alin. 2, dacă se constată că cererea de restituire sau rambursare a fost soluționată în termenul legal, inclusiv în cazul prelungirii acestui termen cu perioada prevăzută la art. 199 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, după caz, organul fiscal competent înștiințează contribuabilul despre respingerea cererii de acordare a dobânzii, cu menționarea motivelor care au stat la baza acestei respingeri. De asemenea, potrivit alin. 3, în cazul în care se constată că cererea formulată de contribuabil pentru plata dobânzii este întemeiată, organul fiscal competent va întocmi de îndată procesul-verbal privind calculul dobânzilor cuvenite contribuabilului, al cărui model va fi aprobat prin ordin al ministrului finanțelor publice.

În cauză, așa cum a reținut și instanța de fond, recurenta nu a analizat cererea contribuabilului privind acordarea dobânzii în condițiile procedurii specifice și de care recurenta era ținută. Simpla comunicare că ar fi fost pusă în executare hotărârea de obligare la restituirea sumei nu poate fi asimilată cererii de restituire a dobânzii, aceasta, în cazul în care instanța nu s-a pronunțat cu privire la dreptul și întinderea acesteia, rămâne în competența recurentei să o analizeze.

Reținând că prima instanță a stabilit o situație de fapt în conformitate cu probatoriul administrat și a făcut o corectă aplicare a legii, în temeiul art. 312 alin. 1 din Codul de procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Direcția G. a Finanțelor Publice Bacău împotriva sentinței civile nr. 637 din 04 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata-reclamantă S.C. R. S. S.R.L. Bacău.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 05 martie 2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

V. P. C. Ș. C. P.

GREFIER,

C. M.

Red.s. – L. H.

Red.d.r. – V.P. – 08.04.2013

Tehnored. – V.P. – 08.04.2013

ex. 2

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretentii. Decizia nr. 941/2013. Curtea de Apel BACĂU