Amendă pentru neexecutarea hotărârii judecătoreşti. Art.24 Legea nr.554/2004. Sentința nr. 3195/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3195/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 22-10-2013 în dosarul nr. 13060/3/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3195
Ședința din camera de consiliu din 22.10.2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: A. Ș.
GREFIER: ANIȘOARA N.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul R. M., în contradictoriu cu pârâtul P. G. AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, având ca obiect amendă pentru neexecutare hotărâre judecătorească (art. 24 din Legea nr. 554/2004).
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința din camera de consiliu din 15.10.2013 și au fost consemnate în cuprinsul încheierii de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru data de azi, 22.10.2013, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
CURTEA,
Asupra prezentei cauze constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a IX-a în data de 02.04.2013, sub nr. de dosar_, reclamantul R. M. a chemat în judecata pe pârâtul P. G. al Municipiului București, ca prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună sancționarea pârâtului P. G. al Municipiului București pentru refuzul nejustificat de a aduce la îndeplinire Sentința Civila nr. 871/23.09.1998.
Pârâtul a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, în raport de prevederile D.L. 167/1958, potrivit art. 7 alin 1 prescripția începe sa curgă de la data când se naște dreptul la acțiune. In cazul de fata Sentința Civila a fost pronunțata la data de 23.09.1998, deci termenul general de prescripție a fost împlinit.
A mai invocat și excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, motivat de faptul că se poate sancționa conducătorul autorității publice în baza art. 24 din Legea nr. 554 /2004, numai în cazul în care nu este pusă în executare o sentință pronunțată de o instanță de contencios administrativ, pentru nepunerea în executare a unei sentințe civile pronunțată de o instanță civilă se pot aplica prevederile Codului de Procedura Civilă și în nici un caz art. 24 din Legea nr. 554/2004.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă.
Prin sentința civilă nr. 2688/15.05.2013 Tribunalul București – Secția a IX-a a admis excepția necompetenței materiale și a înaintat cauza spre competența soluționare Curții de Apel București-Secția a VIII-a.
P. a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 13.06.2013.
Pârâtul a formulat întâmpinare, la data de 29.08.2013, prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului G. al Municipiului București și excepția lipsei de interes a reclamantului, iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului G. al Municipiului București, a motivat că nu există identitatea necesară între persoana pârâtului și persoana obligată pentru punerea în executare a sentinței civile nr. 871/23.09.1998.
Referitor la excepția lipsei de interes, apreciază pârâtul, în esență, că cererea de chemare în judecată a reclamantului nu se justifică, fiind formulată după aproape 15 ani de la pronunțarea de către Curtea de Apel București a sentinței civile nr. 871/23.09.1998.
Pe fondul acțiunii, a arătat pârâtul faptul că prin adresa înregistrată cu nr. 1866-1/3207/26.03.1999, emisă de P. Municipiului București, s-a comunicat reclamantului „că pe raza Municipiului București, conform unui calcul estimativ sunt înscriși peste 6000 de veterani decorați, care au drepturile prevăzute de Legea nr. 44/1994, art. 13, din care cca. 240, sunt în Județul Ilfov. Dintre aceștia peste 3000 au optat pentru 500 mp loc de case, iar peste 600 pentru 1 ha teren arabil. Ca urmare, suprafața de teren necesară împroprietăririi veteranilor decorați la nivelul Municipiului București este de circa 800 de ha. Analizând situația terenurilor din teritoriul administrativ al Municipiului București s-a constată că terenurile ce au făcut obiectul Legii nr. 18/1991 – legea fondului funciar, au fost restituite foștilor proprietari numai parțial din lipsa de disponibilități. În aceste condiții, ținând seama de prevederile legale la această dată, la nivelul Municipiului București, nu există posibilitatea de punere în aplicare a dispozițiilor art. 13 din Legea nr. 44/1994(…)”
Analizând actele depuse la dosar, susținerile părților și dispozițiile legale aplicabile în materie, Curtea reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 871 din 23 septembrie 1998, Curtea de Apel București- Secția C. Administrativ- a admis acțiunea formulată de reclamantul R. M. și a dispus obligarea pârâtului Consiliul G. al Municipiului București să soluționeze cererea reclamantului de împroprietărire, conform art. 13 din legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și veteranilor de război.
Sentința civilă sus menționată este definitivă la 19 octombrie 1998 prin nerecurare și a fost investită cu titlu executoriu.
Curtea constată că excepția lipsei calității procesuale pasive nu este fondată. Este adevărat că obligația dispusă prin sentința civilă sus menționată nu incumbă Primarului G. al Municipiului București, însă răspunderea reglementată de art. 24 din Legea nr. 554/2004 nu este una pentru fapta proprie, condiționată de culpa conducătorului autorității în neîndeplinirea obligației.
Astfel, conform art. 24 alin. 1 și 2 din legea nr. 554/2004, „(1) Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.
(2) În cazul în care termenul nu este respectat, se aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la penalități, în condițiile art. 894 din Codul de procedură civilă”.
Iar potrivit art. 26, „Conducătorul autorității publice se poate îndrepta cu acțiune împotriva celor vinovați de neexecutarea hotărârii, potrivit dreptului comun. În cazul în care cei vinovați sunt demnitari sau funcționari publici, se aplică reglementările speciale”.
P. general nu este „conducătorul” autorității deliberative Consiliului G., însă este reprezentatul legal al persoanei juridice de drept public- unitatea administrativ-teritorială.
Excepția lipsei de interes nu este întemeiată, în condițiile în care obligația nu a fost executată până în prezent. Faptul că a trecut un timp îndelungat de la pronunțarea sentinței nu înseamnă că reclamantul nu mai justifică interesul practic în executarea sentinței.
Însă acest fapt- al trecerii unui termen îndelungat de la momentul nașterii dreptului la executarea sentinței, termen care depășește perioada de trei ani, duce la constatarea prescripției dreptului de a obține executarea silită.
Sentința în cauză fiind executorie la 19 octombrie 1998, sunt aplicabile dispozițiile art. 6 teza I din Decretul- lege nr. 167/1958, conform cărora „Dreptul de a cere executarea silită în temeiul oricărui titlu executor se prescrie prin împlinirea unui termen de 3 ani”.
Or dacă obligația nu mai poate fi executată silit, dispozițiile art. 24 nu pot fi aplicate, acestea reglementând măsuri de constrângere în vederea executării obligației.
Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că cererea de „sancționare a pârâtului pentru refuzul de a aduce la îndeplinire sentința civilă nr. 871/23.09.1998” și de obligare la despăgubiri pentru întârziere este neîntemeiată, urmând a fi respinsă în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepțiile lipsei calității procesuale pasive și lipsei de interes.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul R. M., cu domiciliul în București, .-41, ., ., în contradictoriu cu pârâtul P. G. AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 291-293, sector 6, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 22.10.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. A.Ș./A.N.
4 ex./28.11.2013
| ← Anulare acte administrative emise de C.N.V.M. Sentința nr.... | Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 2256/2013.... → |
|---|
