Anulare act administrativ. Decizia nr. 4246/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4246/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-10-2013 în dosarul nr. 8003/2/2012*
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 4246
Ședința publică de la 17.10.2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – J. A.
JUDECĂTOR - P. A.
JUDECĂTOR - C. R. I.
GREFIER - S. I.
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de recurentul-reclamant S. NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI PERSONALUL CONTRACTUAL DIN MAI și recurentul-pârât M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, împotriva sentinței civile nr. 236/21.01.2013 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că procedura de citare este legal îndeplinită, recurentul-pârât MAI a depus la dosar, prin serviciul registratură, întâmpinare, părțile solicitând judecarea recursurilor și în lipsă, după care:
Curtea constată că părțile au solicitat judecarea cererilor de recurs în lipsa lor și nemaifiind alte cereri de formulat reține recursurile în pronunțare.
CERERILE
Prin cererea inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti-sectia a VIII-a, reclamanta V. M. C. a solicitat anularea dispozitiei nr.II/305/21.03.2012 prin care i s-au stabilit drepturile salariale ca urmare a mutarii in interesul serviciului incepand cu data de 29.02.2012 si obligarea paratului la emiterea unei noi dispozitii prin care sa se restabileasca drepturile salarial si incadrarea in functie in mod corespunzator, respectiv sa fie inclus in drepturile salariale aferente functiei indeplinite sporul de doctor de 15% si sa fie platite drepturile salariale cuvenite la zi, actualizate cu inflatia, calculate la data pronuntarii instantei.
In drept, reclamanta a invocat Legea nr.554/2004, Legea nr.283/2011, nr.284-285/2010, Legea nr.330/2009 etc.
Paratul M. Administratiei si Internelor a depus intampinare prin care a invocat exceptiile inadmisibilitatii si tardivitatii actiunii.
PRIMA INSTANTA
Prin sentința civilă nr. 236/21.01.2013 Curtea de Apel București a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul MAI ca fiind neîntemeiată, a admis excepția tardivității invocată de pârâtul MAI și a respins în consecință acțiunea ca fiind tardiv introdusă.
Pentru a se pronunța astfel, față de argumentele invocate de autorul excepției lipsei calitatii procesuale pasive, Curtea a constatat că emitentul actului contestat, Corpul de Control al Ministrului, este structura care planifică, organizează și execută inspecții și controale pe cele două componente ale Ministerului Administrației și Internelor – ordine și siguranță publică și administrație publică, la structurile Aparatului Central, precum și la instituțiile și structurile aflate în subordonarea sau coordonarea ministerului, în scopul evaluării acestora.
Corpul de Control al Ministrului elaborează metodologii, instrumente și proceduri pentru îmbunătățirea sistemelor de măsurare a performanței manageriale și dezvoltarea sistemului de control managerial în structurile Ministerului Administrației și Internelor. Potrivit competențelor, acesta verifică petițiile și sesizările cetățenilor, execută acțiuni de îndrumare și control a activității prefecților și instituțiilor prefectului cu privire la exercitarea atribuțiilor legale.
În plus față de acestea și de împrejurarea că emitentul actului face parte din Aparatul Central al Ministerului Administrației și Internelor, în raport de susținerea pârâtului referitor la inexistența raporturilor juridice dintre părți, mai constată prezenta instanță că reclamanta a fost mutată în interesul serviciului la Corpul de Control al Ministerului prin Ordinul ministrului administrației și internelor nr. II/2373/2012 (f. 28-29). Mai mult, plângerea prealabilă formulată de reclamantă la data de 27.04.2012 (f. 36) este soluționată de pârâtul din prezenta cauză, M. Administrației și Internelor (f. 39).
În raport de acestea și reținând în esență natura litigiului dedus judecății, precum și raporturile juridice dintre reclamantă și pârât pe de o parte, dar și raporturile juridice dintre Corpul de Control al Ministrului și M. Administrației și Internelor pe de altă parte, prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive ca fiind neîntemeiată.
Asupra excepției tardivității, prima instanta a retinut ca reclamanta a luat cunoștință de modul și cuantumul drepturilor salariale ce i-au fost stabilite prin Dispoziția nr. II/305/21.03.2012 la data de 29.03.2012, astfel cum rezultă din copia acestui act depus de pârât la dosar (f. 29 - verso).
Împotriva acestuia reclamanta a formulat contestație administrativă la data de 02.04.2012, respectiv raportul înaintat Directorului General al Corpului de Control al Ministrului (f. 32-33), soluționată de autoritatea publică la data de 11.05.2012 în sensul respingerii pretențiilor reclamantei în ce privește sporul de 15% pentru titlul de „doctor” – respectiv răspunsul Direcției Generale Management Resurse Umane cu nr._/11.05.2012, aflat de asemenea la dosar (f. 34-35).
În continuare, a mai precizat reclamanta că în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 554/2004 a formulat plângere administrativă prealabilă înregistrată la data de 27.04.2012 sub nr._ (f. 36-38), fiind emis un răspuns negativ din partea instituției angajatoare – nr. 7684/28.05.2012 (f. 39-40).
Potrivit disp. art. 30 din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice:
„(1) Soluționarea contestațiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază individuale, a sporurilor, a premiilor și a altor drepturi care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi este de competența ordonatorilor de credite.
(2) Contestația poate fi depusă în termen de 15 zile lucrătoare de la data luării la cunoștință a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite.
(3) Ordonatorii de credite vor soluționa contestațiile în termen de 10 zile lucrătoare.
(4) Împotriva măsurilor dispuse potrivit prevederilor alin. (1) persoana nemulțumită se poate adresa instanței de contencios administrativ sau, după caz, instanței judecătorești competente potrivit legii, în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării soluționării contestației în scris”.
Reclamanta a parcurs procedura prealabilă prin raportul întocmit la data de 02.04.2012, această contestație fiind soluționată de autoritatea pârâtă la data de 11.05.2012.
Împotriva acestui răspuns (din data de 11.05.2012) reclamanta putea formula contestația prev. de art. 30 alin. 4 cu respectarea termenului de 30 de zile calendaristice.
Însă acțiunea este formulată la data de 26.10.2012, mult peste termenul anterior menționat.
Această dispoziție se aplică datorită caracterului special, iar nu Legea nr. 554/2004 (art. 11) astfel cum menționează reclamanta, aceasta din urmă având caracter general.
Faptul că a formulat contestație administrativă de două ori (cea de-a doua contestație a fost formulată de reclamantă la data de 27.04.2012) nu o repune pe reclamantă în dreptul de a se adresa instanței de contencios.
În raport de această situație de fapt și de dispozițiile legale anterior redate, sunt întemeiate susținerile pârâtului referitoare în esență la tardivitatea acțiunii reclamantei.
În consecință, a fost admisă excepția tardivității invocată de pârâtul MAI și a respins în consecință acțiunea formulată de reclamantă ca fiind tardiv introdusă.
RECURSUL
Reclamantul S. Național al Polițiștilor si Personalul Contractual din MAI a introdus recurs, afirmand ca reclamanta a formulat contestație la actul administrativ (respectiv Dispoziția directorului general al Corpului de Control al ministrului) în termen de 2 zile lucrătoare, depunând în acest sens raportul nr. 367.175/02.04.2012, contestatie care trebuia solutionata în termen de 10 zile lucrătoare in conformitate cu prevederile art. 30 alin. (3) din actul normativ precitat.
S-a aratat ca întrucât nu a primit răspuns în termenul legal stabilit de Legea nr. 284/2010, respectiv până la data de 16.04.2012, în cauză devin aplicabile prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, astfel incat în termenul de 30 zile de la comunicarea Dispoziției directorului general al Corpului de Control al ministrului, a formulat plângerea prealabilă nr._/27.04.2012, adresată ordonatorului de credite, respectiv ministrului administrației și internelor.
La data de 14.05.2012, i-a fost adusă la cunoștință adresa Direcției Generale Management Resurse Umane nr._/2012, semnată de directorul acestei structuri, prin care această direcție și-a exprimat punctul de vedere cu privire la aspectele menționate în raportul depus la data de 02.04.2012.
Recurenta a aratat că adresa nr._/2012 nu îndeplinește condițiile impuse de art.30, alin.3 din Legea nr.284/2010 deoarece nu este emisă de ordonatorul de credite, așa cum prevede în mod imperativ textul de lege, iar directorului general al Direcției Generale Management Resurse Umane, nu i-au fost acordate printr-un act normativ intern competențe de a semna, în numele și pentru ordonatorul de credite, acte privind drepturile salariale ale personalului M.A.I..
Mai mult, D.G.M.R.U. este o structură de specialitate din cadrul Aparatului Central al Ministerului Administrației și Internelor, fară personalitate juridică, nefiind competentă să soluționeze contestații referitoare la drepturile salariale ale personalului M.A.I., așa cum prevede art.30 alin (1) din Legea nr.284/2010.
De asemenea, directorul general al Corpului de Control al ministrului a dispus prin rezoluție ca adresa233012/2012 să fie comunicată Direcției Generale Juridice, structură competentă să soluționeze plângerea prealabilă în numele și pentru ordonatorul principal de credite, prin următoarea mențiune: „O copie se remite DGJ unde se află plângerea prealabilă a ofițerului... ".
Răspunsul la plângerea prealabilă formulată în termenul prevăzut de Legea nr.554/2004 este semnat de secretarul general al M.A.I., care are delegate atribuții ale ordonatorului principal de credite, spre deosebire de răspunsul la raport.
In drept: art. 304 ind.l C.pr.civ, art. 1 alin.l, alin 6 si art. 8 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, art. 33 din O.G. 38/2003, principiile de drept in materie.
Pârâtul M. Administrației si Internelor a introdus recurs prin care a afirmat că instanța de fond a respins în mod greșit excepția lipsei calității procesuale pasive a MAI. Arată că instanța era obligată să verifice calitatea părților pentru că raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului care rezultă din dreptul material dedus judecății. În cadrul unui litigiu având ca obiect o acțiune formulată în temeiul art. 1 din Legea nr. 554/2004, o autoritate publică poate avea calitatea de pârât numai în măsura în care are calitatea de emitent al actului administrativ contestat sau nu a soluționat în termenul legal ori a refuzat nejustificat să rezolve o cerere a recurentei-reclamante referitoare la un drept sau la un interes legitim.
Obiectul acțiunii îl constituie anularea unui act administrativ emis de către Corpul de Control al ministrului afacerilor interne. Prin urmare, într-un astfel de litigiu, calitatea procesuală pasivă nu poate avea decât entitatea care a emis actul respectiv. Dispoziția nr. II/305/21.03.2012, a cărui anulare se solicită, a fost emisă de către Corpul de Control al ministrului afacerilor interne. Deci, la momentul emiterii dispoziției, între intimata-reclamantă și MAI nu s-a născut, în mod direct, un raport juridic de drept administrativ, întrucât nu această instituție a emis actul arătat.
Mai arată că emitentul actului face parte din Aparatul central al MAI, întrucât la momentul emiterii actului administrativ atacat, conducerea Corpului de Control al ministrului afacerilor interne a beneficiat de competența deplină în ceea ce privește emiterea actului contestat de către intimata-reclamantă, nefiind necesară aprobarea sau avizarea acestuia de către MAI.
Prin urmare, solicitarea de suspendare/anulare a oricărui act administrativ nu se poate judeca decât în contradictoriu cu autoritatea administrativă care l-a emis și nu cu alte instituții care au în structură autoritatea emitentă și care nu aveau vreo atribuție de avizare sau confirmare a acțiunilor acesteia.
În condițiile în care emitentul actului administrativ a cărui anulare se solicită este Corpul de Control al ministrului afacerilor interne, această autoritate administrativă, înzestrată cu capacitatea administrativă proprie, are calitate procesuală pasivă, dobândind astfel legitimare procesuală.
M. Afacerilor Interne a depus întâmpinare la recursul formulat de S. Național al Polițiștilor și Personalul Contractual din MAI, prin care solicită respingerea recursului acestuia ca nefondat.
CURTEA
1.In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului M. Administratiei si Internelor
Dispozitia nr.II/305/21.03.2012 atacata in prezenta cauza este emisa de Directorul General al Corpului de Control al Ministrului Administratiei si Internelor, astfel incat numai aceasta enitate avea calitate procesuala pasiva in cauza de fata.
Imprejurarea ca aceasta structura face parte din M. Administratiei si Internelor nu prezinta nicio relevanta cu privire la calitatea emitentului actului si, implicit, cu privire la calitatea procesuala pasiva, neoperand niciun transfer de calitate intre cele doua structuri.
De asemenea, nici imprejurarea ca mutarea reclamantei in interesul serviciului de la Academia de Politie la Corpul de Control s-a realizat prin Ordin al ministrului administratiei si internelor nu prezinta vreo relevanta, deoarece in speta nu este atacat acest ordin, ci dispozitia conducatorului structurii in care isi desfasoara activitatea reclamanta.
Nici imprejurarea ca raportul din 02.04.2012 intocmit de reclamanta, desi adresat Corpului de Control, a fost inaintat si solutionat de M. Administratiei si Internelor-Directia Generala Management si Resurse Umane nu face ca intre reclamanta si minister sa exista raporturi juridice.
De altfel, desi a prezentat atributiile principale ale Corpului de Control si locul acestei structuri in cadrul Ministerului, instanta de fond nu a explicat care sunt elementele care duc la concluzia ca dispozitia ar fi fost emisa de minister.
Ca atare, Curtea retine ca paratul chemat in judecata, M. Administratiei si Internelor, nu avea calitate procesuala pasiva, astfel incat actiunea trebuia respinsa ca introdusa impotriva unei persoane fara calitate, solutia primei instante, de respingere a exceptiei, fiind neintemeiata.
2.In ceea ce priveste exceptia tardivitatii
Instanta de fond a retinut corect ca, in aplicarea art.30, alin.4 din Legea nr.284/2010, reclamanta trebuia sa introduca actiunea in instanta in termen de 30 de zile de la primirea raspunsului nr._/11.05.2012 emis de M. Administratiei si Internelor-Directia Generala Management si Resurse Umane.
Reclamanta nu a introdus actiunea in instanta decat in data de 26.10.2012, alegand sa formuleze inca o plangere prealabila, neprevazuta insa de lege, impotriva raspunsului nr._/11.05.2012 de mai sus.
Sustinerea reclamantei in sensul ca dupa parcurgerea procedurii prealabile prevazute de art.30 din Legea nr.284/2010, ar trebui parcursa procedura prealabila prevazuta de Legea nr.554/2004 este neintemeiata, cele doua proceduri nefiind cumulative, raportul dintre ele fiind de la legea speciala (Legea nr.284/2010) la legea generala (Legea nr.554/2004), prima aplicandu-se cu prioritate.
Ca atare, solutia admiterii exceptiei tardivitatii de catre prima instanta a fost corecta.
In consecinta, instanta va respinge ca nefondat recursul introdus de recurentul-reclamant S. Național al Polițiștilor si Personalul Contractual din Mai, va admite recursul declarat de recurentul-pârât M. Administrației si Internelor, va modifica sentința în parte în sensul că va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Administrației și Internelor si va menține în rest sentința.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul introdus de recurentul-reclamant S. NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI PERSONALUL CONTRACTUAL DIN MAI, împotriva sentinței civile nr. 236/21.01.2013 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr._ .
Admite recursul declarat de recurentul-pârât M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, împotriva sentinței civile nr. 236/21.01.2013 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr._ .
Modifică sentința în parte în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Administrației și Internelor.
Menține în rest sentința.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.10.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
J. A. P. A. C. R. I.
GREFIER
S. I.
Red.AJ
Jud. fond – P. M.M.
| ← Pretentii. Decizia nr. 498/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Anulare act administrativ. Sentința nr. 1743/2013. Curtea de... → |
|---|
