Anulare act administrativ. Încheierea nr. 25/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2013

Încheierea nr. 25/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 02-12-2013 în dosarul nr. 2347/2/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

ÎNCHEIERE

Ședința publică din 25.11.2013

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: U. D.

GREFIER: I. C. D.

****************

Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantele W. P. GMBH & CO KG și D. T. SRL în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, având ca obiect „Anulare act administrativ”.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamantele W. P. GMBH & CO KG și D. T. SRL, prin avocat, prin avocat, în baza împuternicirii avocațiale de la dosar –fila 3, și pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, prin consilier juridic N. C. R., cu delegație la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Curtea, având în vedere dispozițiile date de instanța inițial învestită cu soluționarea pricinii ce face obiectul dosarului nr._, Completul 19 Fond, raportat la dispozițiile art. 139 din Noul Cod de Procedură civilă, ia act de conexarea acestui dosar cu dosarul de față nr._ .

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Având cuvântul, reclamantele W. P. GMBH & CO KG și D. T. SRL, prin avocat, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și anularea adreselor CNAS. Astfel, arată că efectele declarării neconstituționale a art.3¹ alin.5 din O.U.G nr. 77/2011 raportat la sintagma „care include TVA” sunt concrete. Astfel, includerea TVA în valoarea indicatorilor din formula de la art.3¹ generează o obligație de plată mai oneroasă în sarcina plătitorului taxei decât dacă nu s-ar include TVA în valoarea respectivilor indicatori, iar excluderea TVA ar avea ca rezultat o obligație de plată diminuată.

Astfel, mai arată că prin Decizia nr. 39/2013 Curtea Constituțională a constatat că sintagma care include și taxa pe valoarea adăugată din cuprinsul art.3¹ alin.3 al O.U.G nr. 77/2011 este neconstituțională. D. urmare, aplicarea textului neconstituțional i-a produs prejudiciu material direct. Depune concluzii scrise.

La rândul său, pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, prin consilier juridic, solicită respingerea acțiunii ca nefondată motivat de faptul că, potrivit dispozițiilor art. 11 lit.c din Legea nr. 47/1992 deciziile și hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor. De asemenea, pârâta a emis adresele în conformitate cu datele deținute în sistem ce includ și TVA, iar reclamantele aveau obligația de a depune calculul trimestrial. Față de aceste aspecte, apreciază că în situația în care instanța va reține aplicabilitatea dispozițiilor Curții Constituționale ar avea drept consecință refacerea calculelor de către reclamantă iar ulterior nu ar mai avea legătură cu instituția pârâtă ci cu Agenția Națională de Administrare Fiscală. Solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.

Curtea în temeiul art. 394 Cod procedură civilă republ., declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Având nevoie de timp pentru a delibera precum și pentru a le da posibilitatea părților de a depune concluzii scrise, în temeiul art. 396 Cod procedură civilă republ.,

DISPUNE:

Amână pronunțarea la data de 2.12.2013, la solicitarea reprezentantului pârâtei.

Pronunțată în ședință publică azi, 25.11.2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

U. D. I. C. D.

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Sentința civilă nr. 3799

Ședința publică din 2.12.2013

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: U. D.

GREFIER: I. C. D.

****************

Pe rol fiind soluționarea acțiunilor în contencios administrativ conexe formulate de reclamantele W. P. GMBH & CO KG și D. T. SRL în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, având ca obiect „Anulare act administrativ”.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 25.11.2013, fiind consemnate prin încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 2.12.2013, când a hotărât următoarele:

CURTEA,

Deliberând asupra cauzei de contencios administrativ de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 26.03.2013 sub nr._, reclamantele W. P. GMBH & CO KG și D. T. SRL au solicitat în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE constatarea caracterului nelegal al Adreselor DG/1971/31.07.2012 și nr. 427/19.09.2012 și, pe cale de consecință, anularea acestora, obligarea CNAS la reemiterea adresei privind datele aferente trimestrului II 2012, rectificate conform dispozițiilor legale, sau, în subsidiar, obligarea CNAS la soluționarea pe fond a contestației reclamantelor împotriva datelor comunicate prin adresa nr. 427/19.09.2012.

În motivare, reclamantele arată în esență faptul că, W. P. GmbH & CO KG este un important producător german de medicamente, deținător al unui număr de autorizații de punere pe piață în Uniunea Europeană, și care este prezent pe piața pharma din România prin intermediul partenerilor săi locali care importă și comercializează produsele sale. Odată cu . OUG nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, W. a devenit subiect al impozitării sub forma Taxei clawback și a desemnat ca reprezentat local, conform art. 4 alin. (1) din OUG nr. 77/2011, pe D. T. SRL (în continuare „D."). Dovada calității de reprezentant legal a D. este atașată ca Anexa 1, iar de la data desemnării sale în sarcina D. a căzut ducerea la îndeplinire a tuturor obligațiilor legale prevăzute de OUG nr. 77/2011.

La momentul recepționării, D. a efectuat verificarea datelor, inclusiv prin raportare la propriile evidențe financiar-contabile, prilej cu care a sesizat o discrepanță majoră între estimările reclamantei și valoarea Taxei clawback rezultată pe baza datelor CNAS.

Cauzele identificate pentru imputarea unei sume excesive au fost multiple - includerea în baza de impozitare a TVA și a adaosurilor comerciale care nu aparțin W., determinarea de către CNAS a unor indicatori care exced sfera sa de competență, luarea în calcul de către CNAS a unor vânzări de medicamente aferente altor trimestre de referință și pentru care deja se achitase Taxa clawback etc. Toate acestea au fost înfățișate autorității emitente a Adresei 1971 prin contestația înregistrată sub nr. 9478/21.08.2012. Deși contestația a fost depusă în termenul legal, CNAS a apreciat că nu ar fi exercitat calea administrativă de atac în timp util, astfel încât a respins contestația ca tardivă prin Adresa 427.

Plângerea prealabilă. In raport cu poziția CNAS, reclamantele au promovat plângere prealabilă conform dispozițiilor art. 7 din legea nr. 554/2004, înregistrată sub nr._/24.10.2012.

Soluționarea plângerii prealabile. Deși prin plângerea prealabilă au solicitat doar revocarea adresei prin care s-a respins contestația ca tardivă, CNAS a analizat pe fond contestația, soluționarea acesteia fiind comunicată prin adresa nr. DB/8192/14.12.2012.

In esență, CNAS a susținut corectitudinea datelor comunicate argumentând că acestea reprezintă raportări primite de la farmaciile cu circuit deschis și de unitățile sanitare cu paturi sau de dializă privind consumul de medicamente din trimestrul de referință, în raport cu care CNAS are doar sarcini de centralizare, nu și de verificare.

Așa după cum se poate observa, răspunsul CNAS la plângerea prealabilă nu a fost de natură să înlăture criticile noastre de nelegalitate îndreptate împotriva Adreselor 1971 și 427. Având în vedere că am epuizat toate căile administrative de atac, singura posibilitate aflată la îndemâna noastră pentru repararea prejudiciului suferit prin emiterea Adreselor 1971 și 427 o reprezintă promovarea prezentei acțiuni în contencios administrativ.

Formula de calcul a Taxei clawback aferente trimestrului II 2012 cuprinde în realitate doar două variabile (Vit și VTt), ceilalți doi indicatori (VTtr și Vitr) având valori constante.

CNAS a comunicat prin Adresa 1971 valoarea ambilor indicatori. Din punctul său de vedere, impunerea în regim de autoritate publică a unor valori pentru ambii indicatori a reprezentat o depășire a competențelor acordate CNAS.

Modul în care se determină valoarea indicatorilor folosiți în formula de la art. 3¹ alin. (1) din OUG nr. 77/2011 este precizat la alin. (5) al aceluiași articol - „prin valoarea vânzărilor, în sensul alin. (1)- (3), se înțelege valoarea medicamentelor suportate, potrivit legii, din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății".

Deoarece indicatorul Vit este definit la alin. (1) al art. 3¹ din OUG nr. 77/2011, rezultă că i se aplică regula de la alin. (5) al aceluiași articol. Deci, pentru a calcula indicatorul Vit, în general, trebuie avută în vedere valoarea vânzărilor de medicamente suportate (indiferent de procent) din FNUASS sau bugetul MS.

În consecință, valoarea vânzărilor, care este echivalentă conform alin. (5) de la art. 3¹ din OUG nr. 77/2011 cu valoarea medicamentelor vândute, nu reprezintă altceva decât prețul obținut de deținătorul autorizației de punere pe piață pentru acele medicamente care sunt suportate, potrivit legii, din FNUASS și din bugetul MS.

Mai arată că indicatorul Vit nu poate fi determinat de către CNAS, pentru că această instituție publică nu cunoaște valoarea vânzărilor din trimestrul de referință. Singurul care deține informații exacte despre valoarea vânzărilor este contribuabilul însuși, adică deținătorul autorizației de punere pe piață și/sau reprezentantul său legal.

Tocmai de aceea, obligația calculării Taxei clawback îi revine contribuabilului, pe baza datelor furnizate de CNAS și a indicatorului Vit determinat de el însuși (în concordanță cu valoarea vânzărilor realizate în trimestrul de referință).

Neconstituționalitatea dispozițiilor art. alin. (5) din OUG nr. 77/2011. Dar, includerea în valorile de referință pentru calcularea indicatorilor VTt și Vitr a sumelor reprezentând TVA constituie o dublă impozitare, sancționată prin decizia de neconstituționalitate pronunțată prin Decizia nr. 39/05.02.2013 în Dosarul nr. 1492D/2012 de către Curtea Constituțională.

În concluzie, indicatorilor VTt și Vitr pentru trimestrul II 2012 au fost determinați de CNAS pe baza unui text declarat neconstituțional, fapt care atrage nulitatea Adreselor 427 și 1971.

In valoarea indicatorului Vit aferent trimestrului II 2012 au fost incluse nelegal vânzări din trimestre anterioare ca urmare a faptului că unele medicamente au fost incluse în baza de calcul pentru Taxa clawback aferentă trimestrului II 2012, deși ele nu au fost comercializate de W. în trimestrul II 2012. Ca urmare, valoarea indicatorului Vit a fost majorată nelegal și, implicit, au fost majorate nelegal și obligațiile de plată în sarcina reclamantelor, motiv pentru care se impune ca Adresele 427 și 1971 să fie anulate, iar sumele datorate ca Taxă clawback să fie recalculate corect de către CNAS.

In valoarea indicatorului Vit aferent trimestrului II 2012 a fost inclusă nelegal vânzarea unor medicamente ce nu sunt suportate din FNUASS și bugetul MS, deci pentru care nu se datorează Taxa clawback. Astfel, arată că toate medicamentele vândute de W. pe piața din România au fost incluse în CANAMED și nu s-au regăsit, însă, pe niciuna din listele menționate la art. 2-4 din OUG nr. 77/2011. Ca atare, motivul pentru care medicamentele W. au căzut sub incidența Taxei clawback a fost includerea lor în CANAMED.

Sub acest aspect, indicatorul Vit a fost determinat de CNAS prin includerea în baza de calcul a unor medicamente care fuseseră eliminate din CANAMED înainte de trimestrul II 2011.

Or, dacă nu puteau fi suportate din FNUASS sau bugetul MS, medicamentele respective nu îndeplineau condiția de la art. 1 din OUG nr. 77/2011 și, deci, nu puteau intra în baza de calcul a Taxei clawback.

Pe cale de consecință, includerea lor în baza de calcul a Taxei clawback se dovedește nelegală, cu consecință majorării obligațiilor de plată ale reclamantelor peste valoarea legală.

În drept, reclamantele își întemeiază acțiunea pe dispozițiile art. 194 și urm. Cod procedură civilă, art. 1 și 8 din Legea nr. 554/2004.

În dovedirea acțiunii reclamantele au atașat un set de înscrisuri.

Prin întâmpinarea formulată pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Cu privire la solicitarea de anulare a adresei nr. DG/1971/31.07.2012 prin care CNAS a transmis datele necesare în vederea stabilirii și achitării contribuție claw - back aferentă trimestrului II al anului 2012, și a adresei nr. 427/19.09.2012 prin care a fost respinsă contestația formulată de reclamante, precizează că, potrivit dispozițiilor art. 5, alin. (4) și (5) din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora consumul total trimestrial de medicamente (CTt) suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, se calculează pe baza datelor raportate de casele de asigurări de sănătate și centralizate de la farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi si centrele de dializă.

De asemenea, conform Ordinului președintelui CNAS nr. 927/2011 pentru aprobarea machetei de raportare de către casele de asigurări de sănătate la C. Națională de Asigurări de Sănătate a consumului centralizat de medicamente, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 829 din 23 noiembrie 2011, prevede la art. 1 faptul că pentru calculul contribuției trimestriale aprobate prin O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, casele de asigurări de sănătate au obligația validării consumului de medicamente raportat de către deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanții legali ai acestora, pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu ori fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc, și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă în condițiile Ordinului ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1._ pentru aprobarea formularului de raportare a consumului de medicamente, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 791 din 8 noiembrie 2011.

Potrivit art. 5 alin. (4) din OUG nr. 77/2011 cu modificările și completările ulterioare, farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamente raportează consumul de medicamente care se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, după cum urmează:

a)farmaciile cu circuit deschis raportează lunar consumul, în condițiile Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;

b)unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamentele raportează lunar, până la data de 15 a lunii curente pentru luna anterioară, la casele de asigurări de sănătate consumul de medicamente pe baza formularelor de raportare aprobate prin ordin comun al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în termen de 30 de zile.

Astfel, datele transmise de CNAS sunt conforme cu realitatea, după cum urmează:

-datele raportate de furnizorii de medicamente, (farmacii) reprezintă medicamentele înregistrate ca fiind eliberate asiguraților care se decontează din Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate;

-datele raportate de unitățile sanitare și centrele de dializă sunt înregistrate în evidențele acestora ca urmare a procedurilor de achiziții derulate pentru procurarea medicamentelor necesare acordării serviciilor medicale către asigurați.

La calcularea prețului de referință pentru medicamentele cuprinse în sublistele A, B, secțiunile CI și C3 din sublista C din Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, se are în vedere prețul maximal de vânzare cu TVA.

Prin urmare, consumul de medicamente de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate este calculat în baza prețului de referință suportate din FNUASS care include și TVA .

Prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1275/2011 - Partea I - au fost aprobate listele și prețurile de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naționale de sănătate, precum și metodologia de calcul al acestora.

Medicamentele din sublista C secțiunea C2 din Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările și completările ulterioare, care se eliberează prin farmacii cu circuit închis, respectiv pentru DCI-urile corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu și spitalicesc, prețurile de decontare nu pot depăși prețurile cu ridicata corespunzătoare prețurilor de decontare.

Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 110/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile sănătății și protecției sociale, s-a introdus în OUG nr. 77/2011, art. 3^1, care prevede, printre altele, la alin. (5) faptul că prin valoarea medicamentelor suportate, potrivit legii, din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, se înțelege și taxa pe valoarea adăugată.

Ordonanța Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal- bugetare, care la art. 7 din Secțiunea a 2-a - Reglementări privind contribuția trimestrială prevăzută de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, și de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, prevede în mod explicit faptul că începând cu trimestrul IV 2012, calculul contribuției trimestriale se realizează potrivit formulei prevăzute la art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, cu completările ulterioare, unde CTt și BAt nu includ taxa pe valoarea adăugată.

Astfel, din coroborarea textelor legislative menționate anterior, reiese faptul că taxa pe valoare adăugată la stabilirea contribuției claw-back, s-a aplicat exclusiv pentru trimestrele I-III ale anului 2012, și începând cu trimestrul IV al anului 2012, urmare a adoptării OG nr. 17/2012, aceasta va fi eliminată din modalitatea de calcul a contribuției claw-back.

Prin Decizia CCR nr. 39 din 5 februarie 2013, s-a reținut faptul că în virtutea principiului general valabil în materie fiscală, impozitele și taxele se aplică asupra materiei impozabile - venituri sau bunuri, nu și asupra celorlalte impozite, ori aplicarea taxei claw-back la o altă taxă este contrară prevederilor constituționale referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale, motiv pentru care includerea taxei pe valoarea adăugată în valoarea totală a vânzărilor de medicamente în raport cu care se calculează taxa claw-back este neconstituțională.

Pe cale de consecință, pentru trimestrele I, II și III ale anului 2012, art. 3^1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, astfel cum a fost completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile sănătății și protecției sociale, produce efecte în forma sa publicată anterior emiterii Decizia CCR nr. 39/2013.

Față de toate aceste considerente, arată că argumentele prezentate de reclamante sunt nefondate, întrucât C. Națională de Asigurări de Sănătate a depus toate diligențele în vederea asigurării unor date corecte care să poată sta la baza calculării valorii vânzărilor individuale trimestriale de medicamente ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății (Vit) și a valorii vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referință ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății (Vitr).

Veniturile realizate ca urmare a aplicării contribuției trimestriale potrivit OUG nr. 77/2011 cu modificările și completările ulterioare, respectiv pentru trimestrul II al anului 2012, constituie venituri la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate si sunt folosite pentru medicamente incluse în programele naționale de sănătate, pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală și pentru servicii medicale, potrivit art. 7 din actul normativ mai sus menționat.

Având în vedere că sumele plătite de deținătorii de autorizații de punere pe piață a medicamentelor, deci inclusiv de reclamanta din prezenta cauză sunt folosite pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă (decontate în cadrul plății pe serviciu medical), în condițiile neefectuării plății, s-ar ajunge în situația în care numai o parte a medicamentelor scadente la plată ar putea fi decontate, prin neplata acestei contribuții creându-se o situație de îngrădire a accesului la medicamente a asiguraților.

În subsidiar, precizează că prin Decizia nr. 158 /1998 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 72 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, aprobată și modificată prin Legea nr. 108/1996, Curtea Constituțională a statuat că „(...)existența unei obligații exprese a fiecărui cetățean de a contribui prin impozite și taxe la cheltuielile publice, prevăzută la art. 53 alin. (1) din Constituție, și a unei obligații a statului de a proteja interesele naționale în activitatea financiară, conform art. 134 alin. (2) din Constituție, este justificată de necesitatea asigurării certitudinii în constituirea ritmică a resurselor financiare ale statului. Este în afară de orice îndoială că încasarea impozitelor și taxelor constituie sursa principală de venituri a statului, fiind una dintre expresiile cele mai evidente ale apărării intereselor naționale pe plan financiar. Numai dacă dispune de aceste resurse bugetare, statul va fi în măsură să își îndeplinească obligațiile sale față de cetățeni și agenții economici, care au fost stabilite în art. 134 alin. (2) din Constituție, printre care:

a)libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție;

b)protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară".

Pentru motivele arătate solicită respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamante, ca nelegală și netemeinică.

În drept: art. 205 - 208 Cod de procedură civilă, Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, OUG nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății și celelalte actele normative cu privire la care a făcut vorbire în cuprinsul întâmpinării.

Probe: înscrisuri și orice alte probe concludente și utile cauzei, sau a căror necesitate ar rezulta din dezbateri.

Reclamantele W. P. GMBH & CO KG și D. T. SRL prin răspunsul la întâmpinare arată în esență faptul că apărările pârâtei sunt neîntemeiate întrucât faptul că datele din Adresa 1971 sunt rezultatul centralizării raportărilor primite de la alte entități nu poate constitui un temei suficient pentru a se reține corectitudinea și legalitatea datelor în discuție și pentru a se înlătura criticile de nelegalitate formulate prin acțiunea.

Astfel, arată că datele din Adresa 1971 au fost incluse în baza de calcul a taxei calwback medicamente care nu au fost vândute în cadrul trimestrului de referință (trimestrul II 2012), deși doar vânzările din această perioadă puteau forma baza de impunere.

Apreciază că decizia de neconstituționalitate a art.3¹ din O.U.G nr. 77/2011 este aplicabilă în prezenta speță întrucât prezentul litigiu era deja născut la momentul publicării respectivei decizii în Monitorul Oficial avându-se în vedere faptul că prin acțiunea promovată reclamantele au criticat Adresa 1971 inclusiv sub aspectul includerii în baza de calcul a TVA, pe lângă prețul brut al medicamentelor.

Pentru motivele arătate reiterează solicitarea de admitere a acțiunii astfel cum a fost formulată.

Prin completarea la întâmpinare pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE arată în esență faptul că CNAS nu are competenta de a urmări trasabilitatea medicamentelor pe tot lanțul, de la fabricație și/sau distribuție până la nivel de farmacie comunitară, farmacie de spital, drogherie, astfel încât nu deține informații legate de volumul vânzărilor DAPP/reprezentanților legali pe piață, stocuri, atât la nivelul distribuitorilor cât și la nivelul canalelor de eliberare precum și informații legate de valabilitatea loturilor de produse puse pe piață.

În consecință, chiar daca unele medicamente au fost delistate din CANAMED, ele nu mai pot fi comercializate de la data delistării lor dar loturile existente la nivelul unităților farmaceutice din achizițiile anterioare pot fi consumate (eliberate) pacienților cel puțin până la data de expirare înscrisă pe ambalajul produsului.

Or, prin tabelul prevăzut la punctul 3 din cererea de chemare în judecată, sunt puse la dispoziție detalii privind data la care reclamantul a oprit exporturile si comercializarea către distribuitori, fără a preciza și data de expirare a ultimelor loturi puse pe piață sau fără să pună la dispoziție documente din care să rezulte ca aceste loturi (serii) au fost retrase complet din lanțul de distribuție, inclusiv de la nivelul unităților farmaceutice.

Referitor la afirmația reclamantelor „prețul medicamentelor este suportat (parțial sau total) din FNUASS sau din bugetul MS conform Ordinului MS nr. 1275/2011, dacă sunt utilizate de bolnavii incluși în programele naționale de sănătate…” precizează ca aceasta este inexactă și incompleta. Conform prevederilor art. 1 din OUG nr. 77/2011. fac obiectul contribuției trimestriale:

- medicamentele incluse în programele naționale de sănătate

- medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite in tratamentul ambulatoriu pe baza de prescripție medicala prin farmaciile cu circuit deschis medicamente folosite in tratamentul spitalicesc (pacienți internați)

- medicamente utilizate in cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializa.

Mai arată că datele de consum din anexa atașată sunt extrase din consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări de sănătate (în format electronic) aferent trimestrului II 2012 si comunicate reclamatului in conformitate cu prevederile art. 5 alin.(7) din OUG nr.77/2011.

Față de toate aceste considerente, precum și față de aspectele învederate în cuprinsul întâmpinării, solicită respingerea acțiunii reclamantelor ca neîntemeiată.

Prin încheierea de ședință din data de 25.11.2013, Curtea, în temeiul art. 139 alin.2 Cod procedură civilă republ. a dispus conexarea dosarului nr._ la dosarul nr._, Completul 19 Fond.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 7.06.2013 sub nr._, reclamantele W. P. GMBH & CO KG și D. T. SRL au solicitat în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE constatarea caracterului nelegal al Adreselor MS/FD/2434/31.10.2012 și nr. MS/FD/2836/27.12.2012 și, pe cale de consecință, anularea acestora, obligarea CNAS la reemiterea adresei privind datele aferente trimestrului III 2012, rectificate conform dispozițiilor legale.

În motivare, reclamantele arată în esență faptul că, potrivit art. 5 alin. (3) din OUG nr. 77/2011, Taxa clawback se achită trimestrial, în baza informațiilor furnizate de CNAS. Furnizarea informațiilor se realizează prin transmiterea de către CNAS, pe cale electronică, a unei adrese. Pentru trimestrul III 2012 (trimestrul de referință în speța de față), datele au fost comunicate de CNAS prin Adresa 2434.

La momentul recepționării, D. a efectuat verificarea datelor, inclusiv prin raportare la propriile evidențe financiar-contabile, prilej cu care a sesizat o discrepanță majoră între estimările noastre și valoarea Taxei clawback rezultată pe baza datelor CNAS.

Contestarea datelor CNAS conform art. 6 din OUG nr. 77/2011. Cauzele identificate pentru imputarea unei sume excesive au fost multiple - includerea în baza de impozitare a TVA și a adaosurilor comerciale care nu aparțin W., determinarea de către CNAS a unor indicatori care exced sfera sa de competență, luarea în calcul de către CNAS a unor vânzări de medicamente aferente altor trimestre de referință și pentru care deja se achitase Taxa clawback etc. Toate acestea au fost înfățișate autorității emitente a Adresei 2434 prin contestația înregistrată sub nr._/27.11.2012.

Față de motivele contestației, CNAS a emis Adresa 2836 prin care s-a rezumat să prezinte cadrul legal în materia Taxei clawback, fără să răspundă în concret criticilor noastre de nelegalitate.

În raport cu poziția CNAS, reclamantele au promovat plângere prealabilă conform dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004, transmisă prin poștă la data de 26.02.2013.

Prin răspunsul la plângerea prealabilă, comunicat prin adresa nr. DB/3644/05.04.2013 CNAS a susținut corectitudinea datelor comunicate argumentând, în esență, că acestea reprezintă raportări primite de la farmaciile cu circuit deschis și de unitățile sanitare cu paturi sau de dializă privind consumul de medicamente din trimestrul de referință, în raport cu care CNAS are doar sarcini de centralizare, nu și de verificare. Raportat la includerea TVA în baza de calcul a Taxei clawback, s-a argumentat că așa prevăd dispozițiile exprese din legislația in vigoare și toate actele normative din materia decontării de medicamente se referă la prețul cu TVA.

Așa după cum se poate observa, răspunsul CNAS la plângerea prealabilă nu a fost de natură să înlăture critici le noastre de nelegalitate îndreptate împotriva Adresei 2434 și a Adresei 2836.

CNAS a impus în mod nelegal valoarea indicatorului Vit, cu depășirea competenței acordate de lege

Raportat la cele de mai sus, rezultă că valoarea Taxei clawback datorată de W./D. T. pentru trimestrul III 2012 depinde doar de două variabile, respectiv de valoarea indicatorilor VTt (vânzările trimestriale totale) și Vit (vânzările trimestriale individuale).

CNAS a comunicat prin Adresa 2434 valoarea ambilor indicatori, astfel că impunerea în regim de autoritate publică a unor valori pentru ambii indicatori a reprezentat o depășire a competențelor acordate CNAS. Determinarea indicatorului Vit nu cade în competenta CNAS. întrucât această autoritate publică nu deține informațiile pentru a-i putea stabili valoarea.

Motivul pentru care Taxa clawback trebuie calculată de către contribuabil este tocmai acela că CNAS nu poate, de principiu, să determine toți indicatorii formulei de calcul.

Mai arată că indicatorul Vit reprezintă valoarea vânzărilor (din trimestrul de referință) de medicamente ce sunt suportate, la momentul consumului, din FNUASS sau bugetul MS.

Din această cauză, indicatorul Vit nu poate fi determinat de către CNAS, pentru că această instituție publică nu cunoaște valoarea vânzărilor din trimestrul de referință. Singurul care deține informații exacte despre valoarea vânzărilor este contribuabilul însuși, adică deținătorul autorizației de punere pe piață și/sau reprezentantul său legal.

Prin Adresa 2434, CNAS a impus în regim de autoritate publică calcularea Taxei clawback pentru trimestrul III 2012 cu o valoare stabilită discreționar pentru indicatorul Vit, astfel că aceasta este nelegală, iar Adresa 2836 care a respins criticile aduse prin plângerea prealabilă Adresei 2434 se dovedește și ea, în egală măsură, netemeinică și nelegală.

Neconstituționalitatea dispozițiilor art. alin. (5) din OUG nr. 77/2011. Includerea în valorile de referință pentru calcularea indicatorilor VTt și Vitr a sumelor reprezentând TVA constituie o dublă impozitare, sancționată prin decizia de neconstituționalitate pronunțată prin Decizia nr. 39/05.02.2013 în Dosarul nr. 1492D/2012 de către Curtea Constituțională.

In concluzie, indicatorilor VTt și Vitr pentru trimestrul III 2012 au fost determinați de CNAS pe baza unui text declarat neconstituțional, fapt care atrage nulitatea Adreselor 2434 și 2836.

Astfel, reclamantele înțeleg să invoce în cauză efectele Deciziei nr. 39/05.02.2013 în baza prevederilor art. 9 alin. (4) și (5) din Legea nr. 554/2004 – „În situația în care decizia de declarare a neconstituționalității este urmarea unei excepții ridicate în alta cauză, acțiunea poate fi introdusa direct la instanța de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I. Acțiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative"".

Reclamantele mai arată că unele medicamente au fost incluse în baza de calcul pentru Taxa clawback aferentă trimestrului III 2012, deși ele nu au fost comercializate de W. în trimestrul III 2012. Ca urmare, valoarea indicatorului Vit a fost majorată nelagal și, implicit, au fost majorate nelegal și obligațiile de plată în sarcina reclamantelor, motiv pentru care se impune ca Adresele 2434 și 2836 să fie anulate, iar sumele datorate ca Taxă clawback să fie recalculate corect de către CNAS.

Mai arată că în valoarea indicatorului Vit aferent trimestrului III 2012 a fost inclusă nelegal vânzarea unor medicamente ce nu sunt suportate din FNUASS și bugetul MS, deci pentru care nu se datorează Taxa clawback, sens în care menționează că toate medicamentele vândute de W. pe piața din România au fost incluse în CANAMED și nu s-au regăsit, însă, pe niciuna din listele menționate la art. 2-4 din OUG nr. 77/2011. Ca atare, motivul pentru care medicamentele W. au căzut sub incidența Taxei clawback a fost includerea lor în CANAMED.

Eliminarea din CANAMED a medicamentelor indicate în acțiune de la data de 21.11.2011 dovedește că pe parcursul trimestrului III 2012 aceste medicamente nu îndeplineau condițiile impuse de Ordinului MS nr. 1275/2011 și, deci, nu puteau fi suportate din FNUASS sau bugetul MS.

Pe cale de consecință, includerea lor în baza de calcul a Taxei clawback se dovedește nelegală, cu consecință majorării obligațiilor de plată ale reclamantelor peste valoarea legală.

În drept: art. 194 și urm. Cod procedură civilă, art. 1, 8 și 9 din Legea nr. 554/2004.

Prin întâmpinarea formulată, pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate arată în esență faptul că, contribuția datorată s-a calculat la suma încasată pentru vânzările realizate în trimestrul respectiv. Procentul de contribuție s-a aplicat la valoarea încasărilor trimestriale, iar obligativitatea de declarare, respectiv de virare a contribuției a fost identică pentru toți deținătorii de Autorizație de punere pe piață și/sau de comercializare a medicamentelor.

Ulterior, în Monitorul Oficial al României, Partea nr. 680/26.09.2011 a fost publicată OUG nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății ale cărei dispoziții au intrat în vigoare începând cu data de 1 octombrie 2011, cu excepția dispozițiilor art. 9 alin. 12 din acest act normativ care au intrat în vigoare începând cu data de 10 octombrie 2011.

Potrivit acestor dispoziții, deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanții legali ai acestora au obligația de a plăti trimestrial pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu sau tară contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, o contribuție trimestrială calculată potrivit acestui act normativ.

În trim. IV 2011, în conformitate cu art. 3 din OUG nr. 77/2011, contribuția trimestrială se calculează prin aplicarea unui procent "p" asupra valorii consumului de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție.

Contribuția trimestrială mai sus menționată se calculează și se datorează pentru valoarea consumului de medicamente realizat după data de 30 septembrie 2011.

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prevederilor actului normativ mai sus menționat, deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, care nu sunt persoane juridice române, precum și deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, persoane juridice române, au obligația să depună la C. Națională de Asigurări de Sănătate datele de identificare ale reprezentanților legali care vor duce la îndeplinire obligațiile legale prevăzute de acest act normativ, precum și lista medicamentelor pentru care se datorează contribuția trimestrială.

În același termen, persoanele juridice române mai sus menționate au obligația să se înregistreze Hscal la Agenția Națională de Administrare Fiscală ca plătitori ai contribuției trimestriale de claw-back., ANAF fiind autoritatea care va administra contribuția de clavv -back în conformitate cu prevederile OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Stabilirea, calculul și declararea contribuției se efectuează de către persoanele obligate la plata acesteia pe baza informațiilor furnizate de CNAS.

Contribuția de claw-back se declară de către plătitori la organul fiscal competent și se virează trimestrial până la data de 25 a celei de a doua luni următoare încheierii trimestrului pentru care se datorează contribuția.

Prin Ordonanță de Urgență nr. 110/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile sănătății și protecției sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860/07.12.2011, luându-se în considerare faptul că actuala taxă "clawback" la produsele farmaceutice, introdusă prin OUG nr. 77/2011, a prezentat o . deficiențe ce au impus revizuirea reglementărilor actuale, în sensul că actualul mod de calcul a dezavantajat producătorii de medicamente care au un volum al vânzărilor mai mic sau egal cu cel din perioada anterioară față de producătorii de medicamente al căror volum de vânzări a crescut, s-a stabilit modul de calcul a contribuției trimestrială începând cu trimestrul 1 al anului 2012 de către deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanții legali ai acestora, pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu sau tară contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății.

În concluzie, contribuția clawback a fost calculată potrivit dispozițiilor OUG 77/2011 așa cum a fost modificată prin OUG 110/2011, respectiv pentru trimestrul III 2012 a fost calculată la valoarea consumului de medicamente decontat din bugetul FNUASS si din bugetul Ministerului Sănătății.

Precizează că veniturile realizate ca urmare a aplicării contribuției trimestriale potrivit OUG nr. 77/2011 cu modificările și completările ulterioare, respectiv pentru trimestrul III al anului 2012, constituie venituri la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și sunt folosite pentru medicamente incluse în programele naționale de sănătate, pentru medicamentele cu sau fără contributie personală și pentru servicii medicale, potrivit art. 7 din actul normativ mai sus mentionat.

Decizia nr. 158/1998 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 72 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, aprobată și modificată prin Legea nr. 108/1996, Curtea Constituțională a statuat că Existent a unei obligații exprese a fiecărui cetățean de a contribui prin impozite și taxe ta cheltuielile publice, prevăzută la art. 53 alin. (1) din Constituție, și a unei obligații a statului de a proteja interesele naționale în activitatea financiară, conform art. 134 alin. (2) din Constituție, este justificată de necesitatea asigurării certitudinii în constituirea ritmică a resurselor financiare ale statului. Este în afară de orice îndoială că încasarea impozitelor și taxelor constituie sursa principală de venituri a statului, fiind una dintre expresiile cele mai evidente ale apărării intereselor naționale pe plan financiar. Numai dacă dispune de aceste resurse bugetare, statul va fi în măsură să își îndeplinească obligațiile sale față de cetățeni și agenții economici, care au fost stabilite în art. 134 alin. (2) din Constituție, printre care:

a)libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție;

b)protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară".

În concluzie, față de aspectele invocate de către unii deținători de autorizații de punere pe piață a medicamentelor, potrivit cărora Decizia CCR nr. 39/2013, ridică un semn de îndoială asupra legalității dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, menționăm faptul că, așa cum am arătat pe parcursul precizărilor formulate, această ordonanță de urgență a făcut obiectul controlului de neconstituționalitate și a reținut atenția Curții Constituționale a României, în mod repetat.

Ori, nu numai că excepțiile de neconstituționalitate a dispozițiilor OUG nr. 77/2011 au fost respinse de către CCR în mod constant, ceea ce elimină orice prezumție de neconstituționalitate a prevederilor actului normativ menționat anterior, mai mult de atât, prin practica CCR si prin deciziile emise de către aceasta s-a realizat interpretarea în mod obiectiv a acestor dispoziții legale, ceea ce permite soluționarea corectă a problemelor ce țin de modul de interpretare și aplicare a legii în cauzele deduse judecății instanței de contencios administrativ, urmând ca instanța de judecată să se pronunțe asupra cererilor de anulare/suspendare a contribuției claw back, formulate de către unii deținători de autorizații de punere pe piață a medicamentelor, ținând cont de dispozițiile legale aplicabile acestora, în limitele investirii, în conformitate cu prevederile constituționale și convenționale.

Cu privire la includerea în mod eronat în valoarea indicatorului Vit aferent trim. III 2012 a unor medicamente vândute de către reclamantă anterior perioadei de referință, cât și includerea unor medicamente ce nu sunt suportate din FNUASS și bugetul MS, consumul de medicamente ce a stat la baza calculării taxei clawback aferente trimestrului III 2012 s-a determinat în baza datelor raportate și validate de casele de asigurări de sănătate privind consumul centralizat al raportărilor făcute de farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă.

Astfel datele transmise de CNAS sunt conforme cu realitatea, după cum urmează:

- datele raportate de furnizorii de medicamente, (farmacii) reprezintă medicamentele înregistrate ca fiind eliberate asiguraților care se decontează din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate;

- datele raportate de unitățile sanitare și centrele de dializă sunt înregistrate în evidențele acestora, urmare a procedurilor de achiziții derulate pentru procurarea medicamentelor necesare acordării serviciilor medicale către asigurați.

Față de toate aceste considerente, solicită respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată.

In drept: art. 165, art. 201 și art. 208 alin (1) Cod de proc. civ. și toate dispozițiile din actele normative invocate.

Probe: înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului în raport de dispozițiile legale incidente, Curtea reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la 26.03.2013 pe rolul instanței reclamantele W. P. GMBH & CO KG și D. T. SRL au solicitat în contradictoriu cu CNAS anularea adresei nr. DG1971/31.07.2012 prin care li s-a impus valoarea contribuției stabilită de O.U.G. nr. 77/2011, respectiv clasa de claw-back și a adresei emisă de aceeași autoritate 427/19.09.2012 prin care s-a respins contestația formulată împotriva actului administrativ anterior menționat.

De asemenea, prin cererea înregistrată la 10.06.2013, aceleași reclamante au solicitat în contradictoriu cu CNAS anularea adresei emisă de autoritatea pârâtă cu nr. MS/FD/2434/31.10.2012 în funcție de care au fost obligate să calculeze și să achite contribuția stabilită de O.U.G. nr. 77/2011 și a adresei CNAS nr. MS/FD/2836/27.12.2012 prin care s-a respins contestația formulată împotriva actului administrativ comunicat și mai sus menționat.

Instanța în raport de dispozițiile art. 139 NCPC a dispus conexarea dosarului nr._ la dosarul nr._ având același obiect, cauză și părți.

În susținerea cererilor conexe reclamantele au arătat că în speță cadrul normativ aplicabil taxei claw-back pentru trimestrul II și III 2012 îl reprezintă O.U.G. nr. 77/2011.

Conform art.5 alin.3 din actul normativ sus-menționat taxa claw-back se achită trimestrial în baza informațiilor furnizate de CNAS iar furnizarea informațiilor se realizează prin transmiterea de CNAS pe cale electronică a unei adrese, reclamanta S.C. W. P. GMBH desemnând ca reprezentant local conform art.4 alion.1 din OUG 77/2011 pe D. T. SRL în ce privește ducerea la îndeplinire a obligațiilor prevăzute de ordonanță.

Reglementarea legală a taxei claw-back este dată de art.1 din O.U.G. nr. 77/_ POTRIVIT CU CARE „deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanții legali ai acestora au obligația de a plăti trimestrial pentru medicamentele suportate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății o contribuție trimestrială calculată conform prezentei ordonanțe de urgență”.

Formula de calcul a contribuției trimestriale este stabilită la art.3 alin.1 din ordonanță. Conform acestor dispoziții legale prevăzute în alin.2, valoarea vânzărilor de medicamente totale trimestriale de medicamente de referință suportate de Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății este de 1._ lei.

Cu cele două adrese contestate CNAS a comunicat reclamantei valoarea ambilor indicatori pentru trimestrul II și III 2012, respectiv valoarea indicatorilor „vtt” și „vit”, reclamantele susținând că impunerea unor valori stabilire pentru anumiți indicatori ar reprezenta o depășire a competenței acordate CNAS.

Astfel, susțin reclamantele determinarea indicatorului „vit” nu este în competența CNAS deoarece autoritatea publică nu deține informațiile pentru a-i putea stabili valoarea. Acest lucru rezultând din dispozițiile art.5 alin.3 din O.U.G. nr. 77/2011. Consideră astfel reclamantele că cele două adrese contestate în cauză sunt nelegale din perspectiva dispozițiilor legale citate mai sus.

Un alt motiv de nelegalitate din punct de vedere al reclamantelor reprezintă includerea de TVA în valoarea indicatorului „vit” aferent trimestrelor II și III 2012.

Astfel, din perspectiva reclamantelor art.3 ind.1 alin.5 din ordonanță prevede că „prin valoarea vânzărilor în sensul alin.1-3 se înțelege valoarea medicamentelor suportate potrivit legii din Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății care include și TVA”.

Din această perspectivă reclamantele susțin aplicabilitatea Deciziei nr.39/5.02.2013 pronunțată de Curtea Constituțională și prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.3 ind.1 alin.5 din actul normativ menționat.

Prin urmare, declararea ca neconstituțional a acestui text atrage nulitatea celor două acte administrative contestate în cauză.

Totodată, s-a susținut de către reclamantă că în valoarea indicatorului vit aferent trimestrului II/2012 au fost incluse nelegal vânzări din trimestre anterioare, fiind inclusă în mod nelegal și vânzarea unor medicamente ce nu sunt suportate din FNUAS și bugetul Ministerului Sănătății și pentru care nu se datorează taxa claw-back.

Potrivit dispozițiilor art.5 alin.4 și 5 din O.U.G. nr. 77/2011 cu modificările și completările ulterioare consumul total trimestrial de medicamente suportat din FNUSS și din bugetul MS se calculează pe baza datelor raportate de Casele Naționale de Asigurări de Sănătate și centralizate de la farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă.

Conform Ordinului Președintelui CNAS nr. 927/2011 pentru aprobarea machetei de raportare de către Casele de Asigăriri de Sănătate către CNAS a consumului centralizat de medicamente prevede în art.1 că pentru calculul contribuției trimestriale aprobat prin ordonanță, Casele de Asigurări de Sănătate au obligația validării consumului de medicamente raportat de către deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sau a reprezentanților legali ai acestora.

Prin urmare, raportarea consumului centralizat de medicamente se face conform dispozițiilor legale mai sus citate prin raportări electronice transmise de furnizori Caselor de Asigurări de Sănătate. Este de reținut că prin Ordinul Președintelui CNAS nr. 380/30.07.2012 la art.1 alin.1 s-a aprobat valoarea vânzărilor trimestriale de medicamente suportate din FNUSS și bugetul MS pentru trimestrul II al anului 2012 în sumă de 1._,37 lei. Aceste valori au stat la baza valorii vânzărilor individuale trimestriale de medicamente și valorii vânzării de medicamente individuale trimestriale de referință ale fiecărui coplătitor de contribuție suportat din FNUSS și bugetul MS.

Conform art.3 ind.1 alin.2 din ordonanță, cu modificările și completările ulterioare, valoarea vânzărilor de medicamente totale trimestriale de referință din FNUSS și bugetul MS a fost stabilită la suma de 1.401.425 milioane lei.

Se constată astfel că cele două acte contestate emise de către autoritatea pârâtă s-au întemeiat pe dispozițiile O.U.G. nr. 77/2011 și ordinului Președintelui CNAS nr. 927/2011 privind calculul contribuției trimestriale aprobat prin O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății și Ordinul Președintelui CNAS nr. 380/30.07.2012 prin care s-a aprobat valoarea vânzărilor trimestriale de medicamente suportate din FNUSS și din bugetul MS pentru trimestrul II și III al anului 2012.

Astfel, Casele de Asigurări de Sănătate au obligația validării consumului de medicamente raportat de către deținătorii autorizaților de punere pe piață a medicamentelor sau a reprezentanților acestora pentru medicamentele incluse în programele internaționale de sănătate precum și pentru medicamentele cu/fără contribuție personală folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, aprobarea formularului de raportare a consumului de medicamente făcându-se conform Ordinului MS și al Președintelui CNAS nr._ .

În ceea ce privește susținerea reclamantelor referitoare la nelegalitatea includerii TVA în valoarea indicatorului vit aferent trimestrului II și III 2012 se rețin următoarele:

Prin Ordinul MS nr. 1275/2011 partea I s-au aprobat listele și prețurile de decontare a medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naționale de sănătate și metodologia de calcul a acestora. De asemenea, la calcularea prețului de referință pentru medicamentele cuprinse în Anexa nr.I a H.G. nr. 720/2008 prin care s-a aprobat lista cuprinzând denumirile comunice internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații pe bază de prescripție medicală în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, se are în vedere prețul maximal de vânzare cu TVA. Astfel, consumul de medicamente de care beneficiază asigurații în sistemul de asigurări de sănătate se calculează în baza prețului de referință suportat din FNUASS și care include TVA.

Potrivit art. 3 ind.1 alin.5 din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare, aplicabile pentru trimestrele I-III ale anului 2012 „prin valoarea vânzărilor în sensul alin.1-3 se înțelege valoarea medicamentelor suportate potrivit legii din FNUSS si din bugetul MS care include și TVA”.

În ceea ce privește Decizia nr. 39/5.02.2013 a Curții Constituționale referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.3 ind.1 alin.5 din O.U.G. nr. 77/2011 la care fac referire reclamantele s-a reținut că în virtutea principiului general valabil în materie fiscală, impozitele și taxele se aplică asupra materiei impozabile-venituri sau bunuri, nu și asupra celorlalte impozite, ori aplicarea taxei claw-back la o altă taxă este contrară prevederilor constituționale referitoare la o așezare justă a sarcinilor fiscale, motiv pentru care includerea TVA în valoarea totală a vânzărilor de medicamente în raport cu care se calculează taxa claw-back este neconstituțională.

Decizia Curții Constituționale a fost publicată în MOf. al României la 5.02.2013, iar conform art.11 lit.c alin.3 din Legea nr. 47/1992 rep. privind organizare ași funcționarea Curții Constituționale rezultă că decizia CCR produce efecte numai pentru viitor, începând cu data de 5.02.2013, data publicării ei în MOf.

Prin urmare, nu pot fi reținute susținerile reclamantelor referitoare la aplicarea Deciziei CCR cu efect retroactiv, care este inadmisibilă.

Astfel, pentru trimestrele I, II, și III ale anului 2012 se aplică art.3 ind.1 alin.5 din O.U.G. nr. 77/2011 completată prin O.U.G. nr. 110/2011 privind finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății.

Astfel, se apreciază că Decizia Curții Constituționale nr.39/2013 produce efecte juridice de la data de 20.02.2013, data publicării în MOF al României potrivit art.11 lit.c teza a II-a din Legea nr. 47/1992, cu modificările și completările ulterioare privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Astfel, TVA la stabilirea contribuției claw-back s-a aplicat reclamantelor pentru trimestrele I, II și III ale anului 2012, iar începând cu trimestrul IV al aceluiași an, prin adoptarea OG 17/2012 taxa a fost eliminată.

În ceea ce privește susținerile reclamantelor referitor la includerea medicamentelor contestate în consumul de medicamente pe trimestrul II și III 2012, din înscrisurile depuse către autoritate la dosar se reține că din cele 14 medicamente contestate pentru trimestrul II - 9 au fost eliberate exclusiv prin canalul de eliberare circuit închis și delistate în CANAMED, iar restul de 5 medicamente au fost eliberate fie prin ambele canale, fie doar prin canalul farmacii cu circuit deschis și listate în CANAMED inclusiv în trimestrul I 2013.

Totodată, sunt aplicabile Ordinul 653/2012 al MS privind completarea ordinului MS nr. 245/2012 pentru aprobarea prețurilor la medicamentele de uz uman cuprinse în catalogul național al prețurilor medicamentelor de uz uman autorizate de punere pe piață în România.

De asemenea, este de precizat că toate medicamentele la care fac referire reclamantele contestate în consumul de medicamente raportat pentru trimetrul III aceste medicamente au fost raportate de către furnizorii de medicamente Caselor de Asigurări de Sănătate conform dispozițiilor legale.

În ceea ce privește susținerile potrivit cărora prețul medicamentelor este suportat parțial sau total din FNUASS sau din bugetul MS conform ordinului MS nr. 1275/2011 dacă sunt utilizate de bolnavii incluși în programele naționale de sănătate nu pot fi reținute deoarece conform art.1 din O.U.G. nr. 77/2011 cu mod. și compl. ult. fac obiectul contribuției trimestriale medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, medicamentele cu sau fără contribuție personală folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, medicamente folosite în tratamentul spitalicesc și cele utilizate în cadrul serviciilor medicale din centrele de dializă.

Astfel, datele comunicate reclamantelor s-au făcut conform dispozițiilor art.5 alin.7 din O.U.G. nr. 77/2011.

Pentru considerentele expuse, în raport de dispozițiile legale precizate raportat și la dispozițiile art.1 din Legea nr. 554/2004, acțiunile conexe vor fi respinse ca neîntemeiate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge acțiunea formulată de reclamantele W. P. GMBH & CO KG și D. T. SRL, ambele având sediul ales la REFF&ASOCIATII SCA, în București, ..4-8, cladirea America House, Aripa Est, ., în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, cu sediul în București, București, Calea Calarasilor, nr. 248, sector 3, ca neîntemeiată.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, azi 2.12.2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

U. D. I. C. D.

Red. U.D.

Tehnodact. I.C.D./5 ex

← Anulare act administrativ. Sentința nr. 3141/2013. Curtea de...		Pretentii. Decizia nr. 2283/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI →

Anulare act administrativ. Încheierea nr. 25/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act administrativ. Încheierea nr. 25/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI