Anulare act administrativ. Sentința nr. 879/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 879/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 04-03-2013 în dosarul nr. 11878/2/2009
DOSAR NR._
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A CONTECIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă nr.879
Ședința publică din data de 04.03.2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE U. D.
GREFIER T. D.
…………………..
Pe rol pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta I. A. SYSTEMS ROMANIA S.R.L., în calitate de mandatar al societăților I. A. SYSTEMS MANAGEMENT S.A. și I. A. SYSTEMS FRANCE S.A., în contradictoriu cu pârâții AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ și M. E. ȘI FINANȚELOR – A.N.A.F. prin D.G.F.P. ARGEȘ, ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE PENTRU CONTRIBUABILII MIJLOCII, având ca obiect „anulare act administrativ”.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 18.02.2013, când au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună note scrise, a amânat pronunțarea la 25.02.2013 și apoi la 04.03.2013, când a pronunțat următoarea sentință:
CURTEA,
Deliberând, constată următoarele:
În data de 17.12.2009 I. A. SYSTEMS ROMANIA SRL, cu sediul în Pitești, . C, CUI_, J_, Jud. Argeș, (în continuare „I. Romania") in calitate de mandatar al societăților:
-I. A. Systems Management SA, societate rezidenta fiscal in Franța, cu sediul 15-25 boulevard de 1"Amiral Bruix,_ Paris, înregistrata la Registrul Comerțului si Societăților din Paris cu nr._ și
-I. A. Systems France SA, societate rezidentă fiscal in Franța, cu sediul 18 rue de Calais_, Paris, înregistrata la Registrul Comerțului si Societăților din Paris cu nr. B_ conform împuternicirii anexate (anexa 1),
cu domiciliul procesual ales în București,_, . nr.
57, prin avocat, conform împuternicirii avocațiale anexate,
► avînd în vedere cererea formulată la 15.05.2009 privind restituirea sumelor plătite suplimentar eronat (anexa 2);
►ținînd cont de Decizia emisă de ANAF - DGFP Argeș, Administrația finanțelor publice pentru contribuabilii mijlocii, Biroul Evidență analitică pe plătitor nr._ din 26.05.2009 („Decizia 1") (anexa 3);
►dată fiind plângerea prealabilă formulată împotriva acestei Decizii 1 (anexa 4);
►în considerarea Deciziei ANAF - DGFP Argeș, Administrația finanțelor publice pentru contribuabili mijlocii, Biroul Evidență analitică pe plătitor nr. 3721 din 21.07.2009 emisă ca răspuns la contestația formulată („Decizia 2") și comunicată la 24.07.2009 (anexa 5),
►în temeiul art. 1 și 11 al Legii 554/2006 privind contenciosul administrativ, și art. 112 din Codul de procedură fiscală, prin avocat, a formulat prezenta ACȚIUNE ÎN C. ADMINISTRATIV-FISCAL împotriva Deciziei ANAF - DGFP Argeș, Administrația finanțelor publice pentru contribuabili mijlocii, Biroul Evidență analitică pe plătitor nr. 3721 din 21.07.2009 (anexa 5) și a Deciziei emise de ANAF - DGFP Argeș, Administrația finanțelor publice pentru contribuabili mijlocii, Biroul Evidență analitică pe plătitor nr._ din 26.05.2009 (anexa 3), în contradictoriu cu Agenția Națională de Administrare Fiscală, cu sediul în București, . („ANAF") și M. E. și Finanțelor - ANAF, prin D.G.F.P. Argeș, Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii cu sediul în Pitești, Bulevardul Republicii Nr. 118, prin care a solicitat
•anularea acestora ca nefondate și
•restituirea suinei de THD9750 RON reprezentînd impozit reținut in plus din veniturile plătite de I. România societăților nerezidente I. A. Systems Management SA și I. A. Systems France SA.
Total solicitat:_ RON
Motivele care susțin cererea sa sunt următoarele:
I. In fapt, la 15.05.2009 conform Procedurii instituite prin Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1899/2004 care, în considerarea art. 117 din C.pr.fisc, detaliază procedura restituirii și rambursării sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal, am formulat o cerere privind restituirea sumei de_ RON reprezentînd impozit reținut in plus din veniturile plătite de I. România societăților nerezidente I. A. Systems Management SA și I. A. Systems France SA
Impozitul reținut in plus este rezultatul aplicării eronate a prevederilor convenției de evitare a dublei impuneri încheiata intre Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze (in continuare "Convenția"). Mai precis, plățile efectuate de I. România in baza contractelor indicate mai sus au fost impuse in România potrivit prevederilor articolului 12 „Redevențe" din Convenție: astfel, I. România a reținut ne justificat 10% impozit pe veniturile obținute din România de cele două societăți nerezidente.
II. Combaterea poziției organului fiscal
(1) Asupra organului competent să se pronunțe asupra cererii de restituire formulată
Conform art. 2 din Procedura instituită prin Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1899/2004^care, în considerarea art. 117 (actual 112) din C.pr.fisc. detaliază procedura restituirii și rambursării sumelor de la buget, organul competent să se pronunțe asupra cererii de restituire este determinat conform art. 33 din Codul de procedură fiscală „Pentru administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat, competența revine acelui organ fiscal, județean, local sau al municipiului București stabilit prin ordin al ministrului finanțelor publice, la propunerea președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului sau al plătitorului de venit, în cazul impozitelor și contribuțiilor realizate prin stopaj la sursă, în condițiile legii"
Articolul 178 (1) din Codul de procedură fiscală referitor la organul competent să soluționeze contestațiile prevede „Contestațiile formulate împotriva deciziilor de impunere, a actelor administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere, precum și a titlurilor de creanță privind datoria vamală se soluționează după cum urmează: c) contestațiile care au ca obiect impozite, taxe, contribuții, datorie vamală, accesoriile acestora, al căror cuantum este de 5 miliarde lei sau mai mare, precum și cele formulate împotriva actelor emise de organe centrale se soluționează de către organe competente de soluționare constituite la nivel central."
De asemenea, conform art. 85 (a) din Codul de procedură fiscală, „Sunt asimilate deciziilor de impunere și următoarele acte administrative fiscale: a) deciziile privind rambursări de taxă pe valoarea adăugată și decizii/e privind restituiri de impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat: [...]"
In considerarea textelor normative indicate mai sus, este limpede că organul competent să se pronunțe asupra cererii formulate era ANAF și nu DGFP Argeș, AFP Contribuabili Mijlocii.
Prin urmare, Deciziile contestate sunt nule nefiind emise în limitele de competență trasate de legislator.
(2) Argumentația pe fond și combaterea poziției organului fiscal
Cererea sa a fost formulată în baza Procedurii instituite prin Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1899/2004 care, în considerarea art. 112 din C.pr.fisc, detaliază procedura restituirii și rambursării sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal.
Articolul 112 din Codul de procedură fiscală este o reflexie particulară a principiului plății nedatorate consacrat de art. 992 și 1092 Cod civil. Astfel, conform prevederilor art. 112 (2) C.pr.fisc, „Se restituie, la cerere, debitorului următoarele sume: cele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale;"
In răspunsul dat organul fiscal a arătat că perioada pentru care a solicitat restituirea acestor sume a făcut deja obiectul unor inspecții fiscale.
Or, acest răspuns nu este pertinent în raport de cererea formulată, deoarece, prin cererea noastră, am subliniat aplicarea unui tratament fiscal diferit față de înregistrările operate, tratament fiscal care este impus de legislația fiscală aplicabilă, care permite limitarea reținerii pe impozitul nerezidenților, care este acceptat ca atare de către M. Finanțelor și care atrage un calcul diferit cu privire la impozitele deja achitate.
Mai mult, tocmai pentru că nu se impunea o a doua inspecție fiscală a atașat cererii documentele care dovedesc efectuarea plății suplimentare, astfel încît, pur și simplu, cererea trebuia soluționată pe baza înregistrărilor deja operate, fiind suficientă o calculare a impozitelor achitate suplimentar.
A subliniat de asemenea, că nu a contestat aceste sume ca atare, ci a contestat obligația de reținere și, respectiv, de vărsare la bugetul de stat a acestora.
Impozitul reținut suplimentar este rezultatul aplicării eronate a prevederilor convenției de evitare a dublei impuneri încheiata intre Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze (în continuare „Convenția"). Mai precis, plățile efectuate de I. România in baza contractelor indicate mai sus au fost impuse in România potrivit prevederilor articolului 12 „Redevențe" din Convenție: astfel, I. România a reținut 10% impozit pe veniturile obținute din România de cele două societăți nerezidente.
Insă, sumele achitate de I. România societăților nerezidente nu pot fi calificate drept redevențe deoarece noțiunea de redevență, așa cum este definită atît în Codul fiscal cît și în Convenție nu acoperă și natura serviciilor prestate în fapt de către I. A. Systems Management SA și I. A. Systems France SA in baza contractelor indicate mai sus, ele fiind impozabile potrivit prevederilor articolului 7 „Beneficiile întreprinderii" din Convenție, respectiv se impun in România numai în cazul în cazul în care societatea din Franța desfășoară activitate în țara noastră prin intermediul unui sediu permanent. Or, în speță, această condiție nu este îndeplinită.
► Mai mult, această chestiune a fost deja tranșată de către M. Finanțelor care a acceptat această interpretare în răspunsul pe care i I-a dat la o cerere de informații pe această chestiune (anexa 6).
Pentru motivele invocate în cuprinsul cererii, a solicitat admiterea acesteia așa cum a fost formulată.
În drept, a invocat prevederile art. 112 și urm. Cod pr. fisc, art. 1, 11 și 7 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, și celelalte norme invocate pe parcursul cererii.
In probațiune, a solicitat admiterea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei și expertiza de specialitate.
I. A. SYSTEMS ROMÂNIA SRL, cu sediul în Pitești, . C, CUI_, J_, Jud. Argeș, (în continuare „I. România") în nume propriu și în calitate de mandatar al societăților:
I. A. Systems Management SA, societate rezidenta fiscal in Franța, cu sediul 15-25 boulevard de 1"Amiral Bruix,_ Paris, inregistrata la Registrul Comerțului si Societăților din Paris cu nr._ și I. A. Systems France SA, societate rezidentă fiscal in Franța, cu sediul 18 rué de Calais_. Paris, inregistrata la Registrul Comerțului si Societăților din Paris cu nr. B_ conform împuternicirii anexate (anexa 7), cu domiciliul procesual ales în București,_, . nr.57, prin avocat, conform împuternicirii avocațiale anexate,
►avînd în vedere cererea formulată de I. România Ia 15.05.2009 privind restituirea sumelor plătite suplimentar eronat (anexa 2);
►ținînd cont de Decizia emisă de ANAF - DGFP Argeș, Administrația finanțelor publice pentru contribuabili mijlocii, Biroul Evidență analitică pe plătitor nr._ din 26.05.2009 („Decizia 1") (anexa 3);
►dată fiind plîngerea prealabilă formulată împotriva acestei Decizii 1 (anexa 4);
►în considerarea Deciziei ANAF - DGFP Argeș, Administrația finanțelor publice pentru contribuabili mijlocii, Biroul Evidență analitică pe plătitor nr. 3721 din 21.07.2009 emisă ca răspuns la contestația formulată („Decizia 2") și comunicată la 24.07.2009 (anexa 5);
►deoarece de la 01.01.2010 I. România a trecut în administrarea Direcției generale de administrare a marilor contribuabili din cadrul ANAF;
►în temeiul art. 1 și 11 al Legii 554/2006 privind contenciosul administrativ, și art. 112 din Codul de procedură fiscală, prin avocat, a formulat prezenta PRECIZARE A ACȚIUNII ÎN C. ADMINISTRATIV-FISCAL împotriva Deciziei ANAF - DGFP Argeș, Administrația finanțelor publice pentru contribuabili mijlocii, Biroul Evidență analitică pe plătitor nr. 3721 din 21.07.2009 (anexa 5) și a Deciziei emise de ANAF - DGFP Argeș, Administrația finanțelor publice" pentru contribuabili mijlocii, Biroul Evidență" analitică pe plătitor nr._ din 26.05.2009 (anexa 5), în contradictoriu cu AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, Direcția generală de administrare a marilor contribuabili din cadrul ANAF, cu sediul în București, . („ANAF"), și M. E. ȘI FINANȚELOR - ANAF, PRIN D.G.F.P. Argeș, Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii cu sediul în Pitești, Bulevardul Republicii Nr. 118, prin care a solicitat
•anularea acestora ca nefondate și
•obligarea organului fiscal competent, la acest moment, Direcția generală de administrare a marilor contribuabili din cadrul ANAF, la restituirea sumei de_ RON reprezentînd impozit reținut in plus din veniturile plătite de I. România societăților nerezidente I. A. Systems Management SA și I. A. Systems France SA, conform cererii formulate.
Total solicitat:_ RON
Motivele care au susținut cererea sa sunt următoarele:
I. în fapt, la 15.05.2009 conform Procedurii instituite prin Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1899/2004 care, în considerarea art. 117 din C.pr.fisc, detaliază procedura restituirii și rambursării sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal, am formulat o cerere privind restituirea sumei de_ RON reprezentând impozit reținut in plus din veniturile plătite de I. România societăților nerezidente I. A. Systems Management SA și I. A. Systems France SA
Impozitul reținut in plus este rezultatul aplicării eronate a prevederilor convenției de evitare a dublei impuneri încheiata intre Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze (in continuare "Convenția"). Mai precis, plățile efectuate de I. România in baza contractelor indicate mai sus au fost impuse in România potrivit prevederilor articolului 12 „Redevențe" din Convenție: astfel, I. România a reținut nejustificat 10% impozit pe veniturile obținute din România de cele două societăți nerezidente.
II. Combaterea poziției organului fiscal
(1) Asupra organului competent să se pronunțe asupra cererii de restituire formulată
Conform art. 2 din Procedura instituită prin Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1899/2004 care, în considerarea art. 117 (actual 112) din C.pr.fisc, detaliază procedura restituirii și rambursării sumelor de la buget, organul competent să se pronunțe asupra cererii de restituire este determinat conform art. 33 din Codul de procedură fiscală „Pentru administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat, competența revine acelui organ fiscal, județean, local sau al municipiului București stabilit prin ordin al ministrului finanțelor publice, la propunerea președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului sau al plătitorului de venit, în cazul impozitelor și contribuțiilor realizate prin stopaj la sursă, în condițiile legii."
Articolul 178 (1) din Codul de procedură fiscală referitor la organul competent să soluționeze contestațiile prevede „Contestațiile formulate împotriva deciziilor de impunere, a actelor administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere, precum și a titlurilor de creanță privind datoria vamală se soluționează după cum urmează: c) contestațiile care au ca obiect impozite, taxe, contribuții, datorie vamală, accesoriile acestora, al căror cuantum este de 5 miliarde lei sau mai mare, precum și cele formulate împotriva actelor emise de organe centrale se soluționează de către organe competente de soluționare constituite la nivel central.""
De asemenea, conform art. 85 (a) din Codul de procedură fiscală „Sunt asimilate deciziilor de impunere și următoarele acte administrative fiscale: a) deciziile privind rambursări de taxă pe valoarea adăugată și deciziile privind restituiri de impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat; [...]"
În considerarea textelor normative indicate mai sus, este limpede că organul competent să se pronunțe asupra cererii formulate era ANAF și nu DGFP Argeș, AFP Contribuabili Mijlocii.
Prin urmare, Deciziile contestate sînt nule nefiind emise în limitele de competență trasate de legislator.
(2) Argumentația pe fond și combaterea poziției organului fiscal
Cererea sa a fost formulată în baza Procedurii instituite prin Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1899/2004 care, în considerarea art. 112 din C.pr.fisc, detaliază procedura restituirii și rambursării sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal.
Articolul 112 din Codul de procedură fiscală este o reflexie particulară a principiului plății nedatorate consacrat de art. 992 și 1092 Cod civil. Astfel, conform prevederilor art. 112 (2) C.pr.fisc, „Se restituie, la cerere, debitorului următoarele sume: cele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale;"
In răspunsul dat organul fiscal a arătat că perioada pentru care a solicitat restituirea acestor sume a făcut deja obiectul unor inspecții fiscale.
Or, acest răspuns nu este pertinent în raport de cererea formulată, deoarece, prin cererea sa, a subliniat aplicarea unui tratament fiscal diferit față de înregistrările operate, tratament fiscal care este impus de legislația fiscală aplicabilă, care permite limitarea reținerii pe impozitul nerezidenților, care este acceptat ca atare de către M. Finanțelor, care nu a făcut obiectul controalelor amintite și care atrage un calcul diferit cu privire la impozitele deja achitate.
Mai mult, tocmai pentru că nu se impunea o a doua inspecție fiscală am atașat cererii documentele care dovedesc efectuarea plății suplimentare, astfel încît, pur și simplu, cererea trebuia soluționată pe baza înregistrărilor deja operate, fiind suficientă o calculare a impozitelor achitate suplimentar.
A subliniat, de asemenea, că nu a contestat aceste sume ca atare, ci a contestat obligația de reținere și, respectiv, de vărsare la bugetul de stat a acestora.
Impozitul reținut suplimentar este rezultatul aplicării eronate a prevederilor convenției de evitare a dublei impuneri încheiata intre Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze (în continuare „Convenția"). Mai precis, plățile efectuate de I. România in baza contractelor indicate mai sus au fost impuse in România potrivit prevederilor articolului 12 „Redevențe" din Convenție: astfel, I. România a reținut 10% impozit pe veniturile obținute din România de cele două societăți nerezidente.
Insă, sumele achitate de I. România societăților nerezidente nu pot fi calificate drept redevențe deoarece noțiunea de redevență, așa cum este definită atât în Codul fiscal cât și în Convenție nu acoperă și natura serviciilor prestate în fapt de către I. A. Systems Management SA și I. A. Systems France SA in baza contractelor indicate mai sus, ele fiind impozabile potrivit prevederilor articolului 7 „Beneficiile întreprinderii" din Convenție, respectiv se impun in România numai în cazul în cazul în care societatea din Franța desfășoară activitate în țara noastră prin intermediul unui sediu permanent. Or, în speță, această condiție nu este îndeplinită.
► Mai mult, această chestiune a fost deja tranșată de către M. Finanțelor care a acceptat această interpretare în răspunsul pe care ni 1-a dat la o cerere de informații pe această chestiune {anexa 6).
Pentru motivele invocate în cuprinsul cererii, a solicitat admiterea acesteia așa cum a fost formulată.
În drept, a invocat prevederile art. 112 și urm. Cod pr. fisc, art. 1, 11 și 7 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, și celelalte norme invocate pe parcursul cererii.
In probațiune, a solicitat admiterea probei cu înscrisuri, interogatoriul pîrîtei și expertiza de specialitate.
AGENȚIA NAȚIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA, in calitate de parata in dosarul mai sus menționat, in temeiul art. 115 din Codul de procedura civila, a formulat următoarea ÎNTÂMPINARE prin care a solicitat instanței admiterea excepției inadmisibilitatii acțiunii formulate de S.C. I. A. SYSTEMS ROMÂNIA S.R.L., iar in situația respingerii acestei excepții, respingerea acțiunii ca neîntemeiata, pentru următoarele considerente de fapt si de drept:
In primul rand, a învederat instanței faptul ca, in prezent, S.C. I. A. SYSTEMS ROMÂNIA S.R.L., este in structura Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul A.N.A.F., regasindu-se la poziția 258 din OMFP 2400/2009 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului finanelor publice nr. 753/2006 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili si pentru reglementarea unor aspecte ale activitătii de administrare a marilor contribuabili.
In fapt, reclamanta a solicitat instanței anularea adreselor nr._/26.05.2009 emisa de DGFP Argeș - Administrația Finanțelor - Publice pentru Contribuabili Mijlocii - Biroul Evidenta Analitica pe Plătitor ,si a adresei nr. 3721/21.06.2009 emisa de DGFP Argeș - Administrația • Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii - Biroul Evidenta Analitica pe Plătitor.
A învederat instanței faptul ca, prin adresele menționate mai sus, s-a răspuns societății la cererile inregistrate la DGFP Argeș sub nr. 21.966/15.05.2009 si_/24.06.2009, prin care reclamanta a solicitat restituirea sumei de 1.809.750 lei reprezentând impozit pe veniturile nerezidentilor.
A. Pe cale de excepție, a invocat inadmisibilitatea acțiunii privind neindeplinirea procedurii prealabile.
Asa cum rezulta din adresele menționate mai sus, perioada pentru care societatea a solicitat restituirea impozitului pentru persoanele juridice nerezidente a fost supusa inspecției fiscale privind modul de determinare, evidențiere si virare către bugetul consolidat al statului intocmindu-se rapoartele de inspecție fiscala inregistrate la DGFP Argeș sub nr._/15.11.2006 si 2283/12.02.2009, iar aceasta a acceptar~că datorate sumele declarate si virate de societate in contul acestui impozit, fara sa le conteste, iar in speța s-au emis decizii privind nemodificarea bazei de impunere.
Prin urmare, întrucât in speța nu s-a îndeplinit procedura prealabila instituita de O.G. nr. 92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala, solicitam instanței admiterea excepției inadmisibilitatii acțiunii.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 210 si art. 218 al. 2 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificările si completările ulterioare, poate fi supusa cenzurii, in fata instanței, decizia ori dispoziția pronunțata in calea administrativa de atac.
Or, societatea nu a inteles sa conteste rapoartele de inspecție fiscala inregistrate la D.G.F.P. Argeș sub nr._/15.11.2006 si 2283/12.02.2009, iar in urma acestora au fost emise decizii privind nemodificarea bazei de impunere, necontestate de reclamanta.
Pe cale de consecința, a învederat instanței faptul ca, numai dupa emiterea unei decizii prin care se soluționează pe fond contestația administrativa, reclamanta va putea aprecia asupra oportunității de a o ataca in contencios administrativ in situația in care modul de soluționare a contestației ar fi considerat nesatisfacator de către S.C. I. A. SYSTEMS ROMÂNIA S.R.L.
A învederat instanței si dispozițiile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 privind Contenciosul Administrativ, potrivit cărora:
"Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata într-un drept al sau ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie sa solicite autoritatii publice emitente sau autorității ierarhic superioare, daca aceasta exista, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia."
Pentru motivele arătate mai inainte, a solicitat admiterea excepției inadmisibilitatii, astfel cum a fost formulata si respingerea acțiunii ca atare.
Societatea a formulat critici si in ceea ce privește competenta DGFP Argeș de a se pronunta asupra cererii de restituire formulate.
Reclamanta a făcut trimitere la dispozițiile art. 178 alin. 1 din O.G. 92/2003 referitor la organul competent sa soluționeze contestațiile formulate impotriva deciziilor de impunere, a actelor administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere, in situația in care nu a urmat procedura prealabila instituita de lege asa cum a arătat mai sus iar cererile de restituire au fost adresate DGFP Argeș.
Mai mult decât atat, asa cum rezulta din actele dosarului la data formulării cererilor atacate in prezenta cauza, societatea se afla in administrarea DGFP Argeș - Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii.
B) In ceea ce privește susținerile societății referitoare la fondul cauzei, învederam instanței ca și-a rezervat dreptul de a pune concluzii in situația in care excepția invocata este respinsa.
Astfel, a reiterat instanței susținerile sale potrivit cărora societatea nu a inteles sa conteste rapoartele de inspecție fiscala înregistrate la D.G.F.P. Argeș sub nr._/15.11.2006 si 2283/12.02.2009 si deciziile privind nemodificarea bazei de impunere.
De altfel, la pagina 3 alin. 9 din acțiune, societatea a afirmat ca "nu se impunea o a doua inspecție fiscala", in urma căreia sa se întocmească un nou raport de inspecție fiscala care sa stea la baza emiterii unei alte decizii de impunere, care sa poată fi atacata in conditiile stabilite de O.G. Nr. 92/2003, societatea fiind de acord cu concluziile controlului initial, in situația in care nu a contestat actele administrative la care a făcut referire mai sus.
Pentru toate aceste considerente, a solicitat instanței admiterea excepției inadmisibilitatii acțiunii formulate de S.C. I. A. SYSTEMS ROMANIA S.R.L., iar in situația respingerii acestei excepții, respingerea acțiunii ca neîntemeiata.
A formulat prezenta întâmpinare in trei exemplare, dintre care doua sunt pentru comunicare.
Prin sentința civilă nr.1745/19.04.2010, această instanță a admis excepția inadmisibilității acțiunii invocate de pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, a respins excepția de nelegalitate a deciziilor emise în urma rapoartelor fiscale în privința impozitului pe veniturile nerezidenților și anularea lor în privința acestor impozite, conform art.4 din Legea nr.554/2004, formulată de reclamanta I. A. SYSTEMS ROMANIA S.R.L., a respins acțiunea formulată de reclamanta I. A. SYSTEMS ROMANIA S.R.L., cu sediul în Pitești, ., județul Argeș și cu domiciliul procesual ales în București, . nr.57, sector 1, în contradictoriu cu pârâții AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în București, ., sector 5 și M. E. ȘI FINANȚELOR – A.N.A.F. prin D.G.F.P. ARGEȘ, ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE PENTRU CONTRIBUABILI MIJLOCII ARGEȘ, cu sediul în Pitești, ., județul Argeș, ca inadmisibilă.
Prin decizia nr.1857/29.03.2011 pronunțată în dosarul nr._, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursurile., a casat hotărârea atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Instanța de control judiciar a constat că soluția instanței de fond este greșită întrucât a apreciat în mod eronat că nu este îndeplinită procedura prealabilă ca o condiție de admisibilitate a acțiunii în contencios deși în cauză aceasta trebuia să constate dacă refuzul cererii de soluționare a cererii de restituire exprimat prin adresele a căror4 anulare a solicitato recurenta – a fost justificat sau nu.
Este de menționat că regula exercitării recursului grațios sau ierarhic a fost instituită de disp. art.7 alin.1 și din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, numai pt. actele administrativ unilaterale, tipice, individuale sau normative, în ceea ce privește acțiunile îndreptate împotriva refuzului nejustificat de rezolvare a cererii, nefiind impusă procedura prealabilă astfel cum prev. disp. art.7 alin.5 din lege.
În speță însă regula privind procedura prealabilă vizând acte administrative cu caracter fiscal impusă de disp. art.210 și art.218 alin.2 din OG nr.93/2003 privind Codul de proced. fiscală, invocată de către instanță în motivarea sentinței atacate, potrivit cărora nu poate fi supusă cenzurii instanței decât decizia ori dispoziția pronunțată în calea administrativă de atac, nu poate fi reținută, atâta vreme cât reclamanta a formulat cererea de restituire în temeiul disp. art. 112 Cod pr. fisc., conform procedurii prev. de disp. OMFP nr.1899/2004, procedură care nu a fost finalizată printr-o decizie, care să poată fi atacată în conformitate cu disp. art.174 din OG nr.92/2003 republicată.
Astfel, instanța de control judiciar constată că în mod greșit instanța de fond a reținut ca fiind întemeiată excepția inadmisibilității pentru lipsa procedurii prealabile și în consecință a respins ca inadmisibilă cererea și în temeiul disp. art.312 alin.1-3 Cod pr.civ. a admis recursul formulat de recurentele - reclamante, a casat hotărârea atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleași instanțe, care urmează a constat cu ocazia rejudecării, dacă refuzul de soluționare a cererii de restituire a fost justificat.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de materialul probator aflat la dosar cât și de disp. legale incidente, Curtea reține următoarele.
În speță prin acțiunea introductivă reclamanta I. A. SYSTEMS ROMANIA S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâții obligarea acestora la restituirea sumei de 1.809.750 RON reprezentând impozit reținut în plus din veniturile achitate de S.C. I. ROMÂNIA societăților nerezidente I. A. SYSTEMS MANAGEMENT S.A. și I. A. SYSTEMS FRANCE S.A.
Prin adresele nr._/26.05.2009 emisă de DGFP Argeș și adresa nr.3721/21.06.2009 emisă de DGFP Argeș s-a răspuns societății la cererile înregistrate în data de 15.05.2009 și 24.06.2009 prin care reclamanta a solicitat restituirea sumei de 1.809.750 lei reprezentând impozit pe veniturile nerezidenților.
Cererea de restituire a sumei menționate reprezentând impozit pe veniturile nerezidenților a fost formulată în baza OMFP nr.1899/2004 care potrivit art.117 Cod pr. fiscală în formă actualizată stabilește procedura restituirii și rambursării sumelor de la buget și acordarea dobânzilor cuvenite contribuabililor pt. sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal.
Potrivit disp. din Codul de pr. fiscală, respectiv art.112 actual art.117, alin.2, se restituie la cerere debitorului sumele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale.
În speță instanța a dispus efectuarea unei expertize contabile având ca obiective să se stabilească dacă sumele solicitate la restituire au fost efectiv vărsate la bugetul de stat cu titlul reținere impozit pe veniturile obținute de nerezidenți în România, să stabilească în baza căror acte au fost efectuate înregistrările contabile care au condus la reținerile sumelor solicitate la rambursare și dacă sumele solicitate la rambursare conform înregistrărilor contabile corespund unor servicii prestate de nerezidenții care solicită la rambursare sumele respective.
Raportul de expertiză contabilă a fost întocmit de expert contabil M. E. D., iar din concluziile acestuia se reține că facturile înregistrate în contabilitatea societății și menționate în anexele raportului de expertiză contabilă care reprezintă cheltuieli pentru reclamantă au avut la bază contractul de asistență generală din 28.06.2011 încheiat între reclamantă și . FRANCE S.A., contractul de reprezentare comercială din 14.05.2004 încheiat între aceleași părți și acordul de suportare în comun a costurilor nr.1000/2133 din 26.05.2005 încheiat între aceleași părți.
De asemenea, expertul a constatat conform înregistrărilor contabile ale societății că sumele solicitate la rambursare corespund unor servicii prestate de nerezidenții care solicită la rambursare sumele respective și că sumele achitate de reclamantă societăților nerezidente nu trebuiau reținute de către autoritățile fiscale deoarece în mod greșit au fost calificate redevențe, conform art.12 din Convenția de evitare a dublei impuneri încheiată între Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze.
Este de reținut, de asemenea, că noțiunea de redevență, așa cum e definită de codul fiscal cât și Convenția de evitare a dublei impuneri nu acoperă natura serviciilor prestate de reclamantă și I. A. SYSTEMS FRANCE S.A., conform contractelor de reprezentare comercială și contractului de suportare în comun a costurilor, impunându-se doar dacă societatea cu sediul în Franța desfășoară activitate în România prin intermediul unui sediu permanent.
Conform prevederilor art.5 și art. 7 din Convenția de evitare a dublei impuneri încheiată între cele 2 guverne veniturile de natura comisioanelor realizate din România de o persoană rezidentă în Republica Franceză se impun în România numai dacă sunt realizate printr-un sediu stabil prin care aceasta își desfășoară activitatea în România.
Cele 2 adrese a căror anulare s-a solicitat de către reclamantă prin care s-a răspuns acesteia referitor la restituirea sumelor reprezentând impozit reținut în plus, reprezintă acte administrativ fiscale cărora le sunt aplicabile disp. art.2 alin.1 lit. e din Legea nr.554/2004
Astfel, se apreciază că ne aflăm în prezența unui refuz nejustificat a unei autorități publice, respectiv autorități fiscale de soluționare a cererii formulate de reclamantă.
Expertiza contabilă atestă că sumele solicitate la rambursare au fost plătite efectiv la bugetul de stat, fiind deja reținute și reprezintă servicii prestate de către I. A. SYSTEMS MANAGEMENT S.A. și I. A. SYSTEMS FRANCE S.A., ambele rezidente fiscale franceze în beneficiul I. A. SYSTEMS ROMANIA S.R.L., astfel încât acestea nu reprezintă redevențe.
Se reține că în raport de cele expuse mai sus impozitul reținut în plus nu a avut o bază legală, fiind aplicat eronat disp. Convenției de evitare a dublei impuneri.
Pentru considerentele expuse în raport de disp. legale citate se va admite acțiunea formulată ca fiind întemeiată, urmând să fie obligate autoritățile pârâte la restituirea sumei de 1.809.750 lei reprezentând impozit reținut în plus din veniturile societății reclamante,conform raportului de expertiză contabilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamanta,cu domiciliul procesual ales în București, . nr.57, sector 1, în calitate de mandatar al societăților I. A. SYSTEMS MANAGEMENT S.A. și I. A. SYSTEMS FRANCE S.A., în contradictoriu cu pârâții AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în București, ., sector 5 și M. E. ȘI FINANȚELOR – A.N.A.F. prin D.G.F.P. ARGEȘ, ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE PENTRU CONTRIBUABILII MIJLOCII, cu sediul în Pitești, ., județ Argeș.
Obligă autoritățile pârâte la restituirea sumei de 1.809.750 lei reprezentând impozit reținut în plus din veniturile societății reclamante,conform raportului de expertiză contabilă.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică azi, 04.03.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
U. D. T. D.
Red. U.D.
Tehnored. T.D. /5 ex.
16.05.2013
| ← Pretentii. Decizia nr. 721/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretentii. Decizia nr. 2083/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
