Anulare act administrativ. Sentința nr. 1230/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1230/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 04-04-2013 în dosarul nr. 7069/2/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1230
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 04.04.2013
CURTEA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE: E. I.
GREFIER: R. B.
Pe rol soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuentul A. D. împotriva Sentinței civile nr. 628 din data de 31.01.2012 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._/2/2010, în contradictoriu cu intimatul S. G. al Camerei Deputaților.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă intimatul S. G. al Camerei Deputaților, prin consilier juridic P. F., cu împuternicire de reprezentare în instanță la dosar, fila 151, lipsă fiind revizuentul A. D..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea pune în discuție necesitatea îndreptării erorii materiale strecurate în încheierea din data de 21.02.2013, în temeiul art. 281 Cod procedură civilă, în sensul că intimat în cauză este S. G. al Camerei Deputaților, autoritate care figurează în sentința a cărei revizuire se solicită și nu Secretarul G. al Camerei Deputaților.
Intimatul S. G. al Camerei Deputaților, prin consilier juridic, arată că este de acord cu îndreptarea acestei erori materiale.
Curtea dispune îndreptarea erorii materiale strecurate în încheierea de ședință din data de 21.02.2013, în temeiul art. 281 Cod procedură civilă, în sensul că intimat în cauză este S. G. al Camerei Deputaților și nu Secretarul G. al Camerei Deputaților, cum din eroare s-a menționat.
Intimatul S. G. al Camerei Deputaților, prin consilier juridic, arată că nu are cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, Curtea acordă cuvântul intimatului în susținerea excepției inadmisibilității cererii de revizuire, invocată prin întâmpinare.
Intimatul S. G. al Camerei Deputaților, prin consilier juridic, arată că așa cum a susținut prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, cât și prin concluziile scrise, apreciază cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă, motiv pentru care, solicită admiterea excepției astfel cum a fost formulată, în considerarea chiar a motivului de revizuire invocat de revizuent, respectiv, art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, care impune ca cerință de admisibilitate să fim în prezența unei hotărâri definitive și irevocabile.
Or, așa cum a susținut și dovedit, Sentința civilă nr. 628/31.01.2012, care face obiectul prezentei cereri de revizuire, nu se încadrează în această categorie, fiind promovat recurs împotriva acestei hotărâri judecătorești, recurs aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Curtea rămâne în pronunțare pe excepția inadmisibilității cererii de revizuire, invocată de intimat.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal sub nr._, revizuentul A. D. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul S. G. al Camerei Deputaților, pronunțarea unei hotărâri judecătorești, prin care să se dispună schimbarea în tot a Sentinței civile nr. 628/31 ianuarie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._/2/2010, în sensul înlăturării excepției autorității de lucru judecat și admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată.
În motivarea cererii de revizuire s-a arătat că Sentința civilă nr. 628/31 ianuarie 2012 a fost pronunțată cu încălcarea principiului priorității dreptului comunitar reglementat de art. 148 alin. (2) coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constituția României, temeiul de drept al promovării acestei căi extraordinare de atac fiind reprezentat de art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Revizuentul a susținut că dispozițiile dreptului Uniunii Europene ce se impuneau a fi aplicate prioritar sunt cele cuprinse în art. 2 și art. 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană și cele cuprinse în Carta drepturilor fundamentale. Reglementarea drepturilor salariale și a pensiei de serviciu pentru anumite categorii profesionale își găsește temeiul legal în legislația europeană și anume în Directiva 86/378/CEE din data de 24 iulie 1986 privind punerea în aplicare a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în cadrul regulilor profesionale de securitate socială, astfel cum a fost modificată prin Directiva 96/97/CE din data de 20 decembrie 1996.
În raport de aceste prevederi legale, revizuentul a solicitat instanței să analizeze consecințele reducerii venitului brut, înregistrat în Carnetul de muncă . nr._ atât asupra drepturilor salariale cât și asupra pensiei de serviciu aflate în plată, începând cu data de 24 noiembrie 2006, data emiterii Ordinului Secretarului general al Camerei Deputaților nr. 1380/2006.
În susținerea cererii de revizuire s-au depus la dosarul cauzei înscrisuri.
Prin întâmpinarea formulată la data de 12.10.2012, Camera Deputaților a solicitat respingerea cererii de revizuire, pentru următoarele considerente:
1. Cererea de revizuire este inadmisibilă prin lipsa temeiului juridic, dat fiind faptul că atât la data pronunțării Sentinței civile nr. 628/31.01.2012, cât și la data înregistrării cererii de revizuire, art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 era abrogat prin Legea nr. 299/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 916 din 22.12.2011, rezultând astfel, un fine de neprimire în materia revizuirii.
Cererea de revizuire este inadmisibilă și în considerarea naturii hotărârii atacate cu revizuire.
Astfel, și în ipoteza în care art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 nu ar fi fost abrogat la data pronunțării Sentinței civile nr. 628/31.01.2012, dispozițiile acestui motiv de revizuire nu ar fi fost incidente în cauză întrucât, din interpretarea acestui text rezultă că legiuitorul a impus ca și condiție de admisibilitate a exercitării unei asemenea căi extraordinare de atac, caracterul definitiv și irevocabil al sentinței supusă art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
Or, în prezenta cauză se constată că Sentința civilă nr. 628/31.01.2012 nu are caracter definitiv și irevocabil, fiind exercitată calea de atac a recursului de către reclamantul A. D., astfel cum rezultă din Fișa Ecris a dosarului nr._/2/2010.
2. Sentința civilă nr. 628/31.01.2012 pronunțată în dosarul nr._/2/2010, prin care s-a respins capătul principal de cerere pentru autoritate de lucru judecat, sentința civilă atacată cu cerere de revizuire în prezenta cauză, nu face parte din categoria hotărârilor care evocă fondul litigiului și, în consecință, nu poate forma obiectul unei cereri de revizuire.
În consecință, față de considerentele expuse, s-a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.
Prin încheierea din data de 06.12.2012, instanța a dispus suspendarea judecății cauzei în baza dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 Cod procedură civilă.
La data de 21.02.2013 a fost încuviințată cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de revizuent, în temeiul art. 245 pct. 1 Cod procedură civilă.
La aceeași dată, Curtea a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 299/2011 formulată de revizuent, având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și faptul că, prin Decizia nr. 1039/05.12.2012 pronunțată de Curtea Constituțională a fost declarată neconstituțională, în ansamblul ei, Legea nr. 299/2011.
În ședința publică din data de 04.04.2013, Curtea a pus în discuție excepția inadmisibilității cererii de revizuire invocată de intimatul S. G. al Camerei Deputaților.
Examinând cu prioritate, potrivit art. 137 alin. (1) Cod procedură civilă, excepția inadmisibilității cererii de revizuire, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale aplicabile în cauză, Curtea reține următoarele:
Cererea de revizuire formulată în cauză a fost întemeiată pe dispozițiile art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Aceste dispoziții legale enunță ca un motiv de revizuire suplimentar, care se adaugă la cele prevăzute de Codul de procedură civilă, pronunțarea hotărârilor definitive și irevocabile prin încălcarea principiului priorității dreptului comunitar, reglementat de art. 148 alin. (2), coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constituția României, republicată.
La data pronunțării Sentinței civile nr. 628/31.01.2012, a cărei revizuire se solicită în cauză, precum și la data sesizării instanței cu cererea de revizuire, art. 21 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 era abrogat prin Legea nr. 299/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 916 din 21.XII.2011.
Legea nr. 299/2011 a fost însă declarată neconstituțională în ansamblul său, prin Decizia Curții Constituționale nr. 1039 din 5 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial nr. 61 din 29 ianuarie 2013.
În aceste condiții, după publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 1039/5 decembrie 2012 în Monitorul Oficial, prevederile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 produc efecte juridice, cu excepția celor cuprinse în teza a doua a textului, declarate ca neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 1609 din 9 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 70 din 27 ianuarie 2011.
Prin urmare, se impune examinarea admisibilității prezentei cereri de revizuire prin raportare la art. 21 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 554/2004, din interpretarea căruia rezultă că legiuitorul a impus ca și condiție de admisibilitate pentru exercitarea acestei căi extraordinare de atac, caracterul definitiv și irevocabil al sentinței supusă revizuirii.
Or, Sentința civilă nr. 628/31.01.2012 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal nu este irevocabilă, fiind declarată calea de atac a recursului de către reclamantul A. D., împrejurarea rezultată din fișa Ecris a dosarului nr._/2/2010.
În consecință, în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 21 alin. (2) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, astfel că se va dispune admiterea excepției inadmisibilității cererii invocată de intimat și respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite excepția inadmisibilității cererii de revizuire invocată de intimat.
Respinge cererea de revizuire formulată împotriva Sentinței civile nr. 628 din data de 31.01.2012 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._/2/2010de revizuentul A. D., cu domiciliul în București, .. 5, sector 2, în contradictoriu cu intimatul S. G. AL CAMEREI DEPUTAȚILOR, cu sediul în București ,.-4 ,sector 5, ca inadmisibilă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 04.04.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
E. I. R. B.
Red. E.I.
Tehnored. R.B./4 ex./10.06.2013
l. 2 .>
| ← Refuz soluţionare cerere. Sentința nr. 3239/2013. Curtea de... | Obligaţia de a face. Decizia nr. 2860/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
