Anulare act administrativ. Sentința nr. 3972/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3972/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 11-12-2013 în dosarul nr. 425/45/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3972
Ședința publică de la 11.12.2013
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: M. I.
GREFIER: B. ANIȘOARA
*****************
Pe rol judecarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul I. NAȚIONAL DE BOLI CARDIOVASCULARE ,,PROF. DR.G. I.M. G.” IAȘI în contradictoriu cu pârâtul M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE-ORGANISMUL INTERMEDIAR PENTRU CERCETARE POSCCE-AXA II, având ca obiect „anulare act administrativ-obligația de a face”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la ordinea înscrisă pe lista de ședință, a răspuns pârâtul reprezentat de avocat I. A., cu împuternicire avocațială pe care o depune la dosar, lipsind reclamantul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul judecății, modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, după care,
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 10 din Legea nr. 554/2004, invocă excepția de necompetență teritorială a Curții de Apel București - Secția C. administrativ și fiscal în soluționarea prezentei cauze.
Apărătorul pârâtului consideră neîntemeiată excepția și solicită respingerea acesteia pentru argumentele invocate în întâmpinare.
Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției necompetenței teritoriale, invocată din oficiu.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași – Secția C. administrativ și fiscal sub nr._ reclamantul I. Național de Boli Cardiovasculare „PROF DR. G. I.M. G.” Iași a solicitat în contradictoriu cu pârâtul M. Educației Naționale - Organismul Intermediar pentru Cercetare POSCCE- AXA II, anularea corecțiilor financiare în valoare de 929.014,03 RON emise de către fosta Autoritate Națională pentru Cercetare Științifică (desființată între timp și devenită Organismul intermediar pentru Cercetare) prin actul cu nr. 5155/11.01.2013; rambursarea sumelor din cererea de rambursare nr. 3 a Institutului de Boli Cardiovasculare la nivelul înscrisurilor din respectiva cerere, respectiv suma de 1.005.932,87 Ron și TVA 751.761,07 RON, în total 1.757.693,94 RON.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâtul M. Educației Naționale a invocat excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel Iași.
Prin sentința civilă nr. 154/11.10.2013 a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel Iași și s-a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Curții de Apel București.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că notificarea privind situația cererii de rambursare nr. 3/25.10.2011 este emisă de autoritatea de management în urma unui control efectuat în baza O.U.G. nr. 66/2011. Această notificare este emisă fără dubiu în executarea contratului de finanțare, care se prezintă ca un contract supus dreptului administrativ și nu dreptului civil, fiind încheiat în contextul acordării unei finanțări nerambursabile de către autoritatea de management pentru implementarea unui proiect de către beneficiar.
Că notificarea este emisă în executarea și în legătură indisolubilă cu contractul de finanțare rezultă nu numai din preambulul ei, ce face trimitere expresă la contract, ci și din calitatea părților semnatare, obiectul contractului respectiv, obligațiile părților (Autoritatea de management având atribuții de control al modului de implementare), precum și din interpretarea atribuțiilor autorității de management regăsite în dispozițiile art. 17 din H.G. nr. 457/2008, coroborate cu dispozițiile art. 32 ind. 4 din H.G. nr. 457/2008.
În plus, art. 51 al O.U.G. nr. 66/2011 stabilește competența în litigiile de acest gen pentru „instanța judecătorească de contencios administrativ competentă", ceea ce face aplicabil art. 10 al Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Întrucât O.U.G. nr. 66/2011 nu prevede o competență jurisdicțională specială, în cauză competența de soluționare se stabilește în conformitate cu art. 10 din Legea nr. 554/2004.
Prin urmare, dispozițiile legale prevăd o competență alternativă, iar părțile sunt îndreptățite ca prin convenția lor să opteze pentru una din cele două instanțe deopotrivă competente, alegerea de competență fiind permisă în condițiile art. 126 din Codul de procedură civilă, republicat, respectate în cauză.
Potrivit contractului de finanțare dintre părți reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului, astfel că, în atare condiții, competența de soluționare a pricinii revine Curții de Apel București.
Pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. administrativ și fiscal, cauza a fost înregistrată la data de 14.11.2013, sub nr._ .
În temeiul art. 132 alin. 1 C.pr.civ. republicat, analizând cu prioritate excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, Curtea o constată întemeiată, pentru următoarele motive:
Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, „Reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale”, textul instituind astfel o competență alternativă, alegerea instanței aparținând reclamantului.
În cauză, opțiunea reclamantului a fost, din punct de vedere teritorial, pentru instanța de la sediul său, instanță care, în raport de competența materială prevăzută de art. 10 alin.1 ind. 1 din Legea nr. 554/2004, este Curtea de Apel Iași.
Rațiunea pentru care Curtea de Apel Iași a nesocotit opțiunea reclamantului este art. 22 alin. 2 din Contractul de finanțare nr. 262/2010, prin care părțile ar fi convenit ca soluționarea litigiilor intervenite între părți să se soluționeze de instanțele judecătorești competente material din raza teritorială a municipiului București.
Din analiza prevederilor art. 22 alin. 2 din contractul de finanțare, Curtea reține că acestea se aplică în eventualitatea unui litigiu survenit în executarea contractului.
Prezentul litigiu nu ține însă de executarea contractului de finanțare, întrucât nu privește modul de îndeplinire de către părți a obligațiilor asumate prin acest contract, ci are ca obiect anularea unor acte emise în procedura reglementată de dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011, prin care se constată abateri de la aplicarea prevederilor legislației naționale și comunitare în domeniul achizițiilor publice.
Prin urmare, raportul juridic dedus judecății instanței de contencios administrativ rezultă din actele unilaterale (contestate în litigiu) emise ca urmare a constatării unor nereguli, astfel încât, prevederile art. 22 alin. 2 din Contractul de finanțare nr. 262/2010, nu au aplicabilitate în prezenta cauză.
Curtea apreciază că prin clauza de alegere a competenței părțile au avut în vedere exclusiv litigii legate de drepturile și obligațiile născute din contractul de finanțare, or în speță, se pun în discuție drepturi și obligații care deși sunt strâns legate de contractul de finanțare, sunt, totuși, născute dintr-o manifestare de voință distinctă de contract, o manifestare de voință ce are ca temei normele imperative ale dreptului public, o manifestare de voință materializată într-un act administrativ, astfel cum este el definit de art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004.
Cum în materie de contencios administrativ competența teritorială este una alternativă, alegerea instanței competente se face de către reclamant în momentul sesizării uneia dintre cele două instanțe prevăzute de lege (instanța de la sediul său sau cea de la sediul autorității emitente a actului), în conformitate cu dispozițiile art. 116 C.pr.civ., republicat.
Pentru considerentele expuse, ținând cont de prevederile art. 10 alin. 1 ind. 1 din Legea nr. 554/2004, precum și de împrejurarea că prin sesizarea Curții de Apel Iași cu judecarea prezentei acțiuni, reclamantul și-a exprimat opțiunea pentru o instanță de la sediul său, Curtea va admite excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel București și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Iași.
Instanța va constata ivit conflictul negativ de competență și în temeiul art. 134 C.pr.civ., republicat, va suspenda judecata cauzei și va înainta dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția C. administrativ și fiscal, în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția de necompetență teritorială.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul I. NAȚIONAL DE BOLI CARDIOVASCULARE ,,PROF. DR.G. I.M. G.” IAȘI, cu sediul în Iași, .. 50, Județul Iași, în contradictoriu cu pârâtul M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE-ORGANISMUL INTERMEDIAR PENTRU CERCETARE POSCCE-AXA II, cu sediul în București, .-25, sector 1, în favoarea Curții de Apel Iași - Secția C. administrativ și fiscal.
Constată ivit conflictul negativ de competență.
Suspendă judecata cauzei și înaintează dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția C. administrativ și fiscal în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.12.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. I. B. ANIȘOARA
Red. M.I./20.12.2013
Tehnodact. B.A./ 2 ex.
| ← Anulare act administrativ. Hotărâre din 29-04-2013, Curtea de... | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 2923/2013. Curtea de... → |
|---|
