Anulare act administrativ. Sentința nr. 4003/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4003/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 12-12-2013 în dosarul nr. 6368/2/2013
Dosar nr._ .
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a VIII-a C. ADMINISTRATIV și FISCAL
Sentința civilă nr. 4003
Ședința publică din 12 decembrie 2013
Curtea constituită din:
JUDECĂTOR: D. M. D.
GREFIER: M. G.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulate de reclamanta S. DE INVESTIȚII FINANCIARE TRANSILVANIA S.A. în contradictoriu cu pârâtul G. R., având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu răspund părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că ambele părți au solicitat judecata în lipsă, conform art. 411 alin. 2 din Codul de procedură civilă.
În baza art. 131 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că este competentă gerenral, material și teritorial în soluționarea prezentei cauze, având ca obiect anularea unui act administrativ emis de o autoritate publică centrală, devenind astfel incidente dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004.
În baza art. 258 alin. 1 raportat la art. 255 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea încuviințează părților proba cu înscrisuri.
În baza art. 244 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea constată cercetarea procesului încheiată și reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra prezentei acțiuni în contencios administrativ, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București-Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 23.09.2013, reclamanta S. DE INVESTIȚII FINANCIARE TRANSILVANIA SA a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul G. R., anularea în parte a HG nr. 465/10.07.2013, respectiv în ceea ce privește distribuirea sumei de 148 mii lei cu titlu de dividente la bugetul de stat (rândul 30 din anexă), cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru.
În motivare, reclamanta a arătat că prin HG nr. 465/10.07.2013 privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2013 pentru . C., la pct. 8 al art. V din anexă se prevede, la rândul 29, că din acest profit se distribuie minimum 85% ca dividende cuvenite acționarilor, în cazul societăților cu capital majoritar de stat respectiv suma de 148 mii lei, iar, la rândul 30, că se distribuie ca dividende cuvenite bugetului de stat suma de 148 mii lei, adică întreaga sumă bugetată ca dividende.
Însă, conform extrasului de pe site-ul BVB, Statul Român, prin Ministerul Economiei, deține la emitentul . C. un număr de 38.282.001 acțiuni, reprezentând 52,2156% din capitalul social al societății, iar SIF Transilvania deține un număr de 30.194.757 acțiuni reprezentând 41,1848% din capital.
Având în vedere că deținerea statului la această societate este în proporție de 52,2156% din capitalul social al societății, acestuia i-ar reveni din suma de 148 mii lei, bugetată cu titlu de dividende, numai suma de 77,279 mii lei, iar societății noastre i-ar reveni suma de 60,954 mii lei. Astfel, conform art. 67 din Legea nr. 31/1990, cota-parte din profit ce se plătește fiecărui acționar constituie dividend, iar dividendele se distribuie acționarilor proporțional cu cota de participare la capitalul social. În același sens sunt și prevederile art. 1902 din Noul cod civil care, la alin. 2, stipulează că partea fiecărui asociat la profituri și pierderi este proporțională cu aportul său la capitalul social.
În drept, reclamanta a invocat art. 1, art. 8, art. 10 și art. 18 din Legea nr. 554/2004.
În dovedire, reclamanta a depus la dosar înscrisuri (filele 8-21).
Acțiunea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 50 lei (fila 7).
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 17.10.2013 (filele 27-28), pârâtul G. R. a solicitat respingerea cererii ca rămasă fără obiect, întrucât în Monitorul Oficial al R. nr. 622 din 07.10.2013 a fost publicată rectificarea la Hotărârea Guvernului nr. 465/2013 privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2013 pentru . Constanta, în sensul că „în anexă, la rândul 30, poziția 8, la "Propuneri 2013", în loc de 148,00 se va citi 76,96”.
În dovedire, pârâtul a depus la dosar înscrisuri (filele 29-31).
Prin răspunsul la întâmpinare depus la dosar în data de 11.12.2013 (filele 35-36), reclamanta a arătat că este de acord cu respingerea acțiunii ca rămasă fără obiect, solicitând obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată de 50 lei reprezentând taxă de timbru.
În motivare, reclamanta a arătat că, anterior formulării prezentei acțiuni, a remis pârâtului plângerea prealabilă nr. 8870/13.08._, formulată în temeiul dispozițiilor art.7 din Legea nr. 554/2004, care se circumscrie condițiilor prevăzute de art. 1521 și urm. din Codul civil, fiind un act de punere în întârziere. Deoarece termenul legal de soluționare a acesteia a fost depășit, a fost nevoită să formuleze această acțiune, culpa pentru inițierea acțiunii aparținând în exclusivitate pârâtului. Temeiul acordării cheltuielilor de judecată constă în culpa procesuală a pârâtului, neavând relevanță împrejurarea că instanța va constata că acțiunea a rămas fară obiect, deoarece, în momentul sesizării instanței de judecată, actul administrativ atacat era în ființă și justifica pornirea procesului.
În drept, reclamanta a invocat art. 454 din Codul de procedură civilă.
Analizând înscrisurile depuse la dosar, Curtea va respinge ca rămasă fără obiect cererea de anulare parțială a HG nr. 465/10.07.2013, respectiv în ceea ce privește distribuirea sumei de 148 mii lei cu titlu de dividente la bugetul de stat (rândul 30 din anexă), având în vedere că în Monitorul Oficial al R. nr. 622 din 07.10.2013 a fost publicată rectificarea la HG nr. 465/2013, în sensul că „în anexă, la rândul 30, poziția 8, la "Propuneri 2013", în loc de 148,00 se va citi 76,96” (filele 29-30), pretenția reclamantei fiind astfel satisfăcută.
În ceea ce privește cererea de obligarea a pârâtului la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (taxă judiciară de timbru), Curtea o va admite, apreciind că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 454 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere sau se afla de drept în întârziere.
Or, plângerea prealabilă nr. 8870/13.08.2013 (filele 12-13), pe lângă faptul că reprezintă o condiție specială pentru exercitarea acțiunii în contencios administrativ, echivalează și cu o notificare de punere în întârziere a pârâtului, în sensul art. 1521 și urm. din Codul civil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta S. DE INVESTI’II FINANCIARE TRANSILVANIA SA, cu sediul în B., .. 2, județul B., în contradictoriu cu pârâtul G. R., cu sediul în București, Piața Victoriei nr. 1, sectorul 1, ca rămasă fără obiect.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 50 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a se depune la Curtea de Apel București-Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 decembrie 2013.
Judecător Grefier
D. D. M. G. M.
Red/thred. jud. DDM/ 4 ex/ 17.01.2014.
| ← Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 4607/2013.... | Anulare act administrativ. Decizia nr. 3689/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
