Anulare act emis de Consiliul Naţional al Audiovizualului. Sentința nr. 3887/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3887/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 06-12-2013 în dosarul nr. 5611/2/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.3887
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA_ .2013
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: B. V.
GREFIER: C. D.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta P. TV SA, în contradictoriu cu pârâtul C. Național al Audiovizualului, având ca obiect anularea Deciziei nr.408/18.07.2013.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamanta P. TV SA reprezentată de avocat D. I., pârâtul C. Național al Audiovizualului prin consilier juridic M. F. A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea acordă cuvântul pe termenul optim și previzibil prevăzut de art.238 NCPC prin care părțile apreciază că se va desfășura faza cercetării procesului față de probele solicitate prin cererea de chemare în judecată și respectiv prin întâmpinare.
Reclamantul prin apărător consideră că termenul optim pentru faza cercetării procesului este de o lună și jumătate.
Pârâtul prin consilier juridic pune aceleași concluzii.
Curtea, față de probele solicitate prin cererea de chemare în judecată și prin întâmpinare, față de punctul de vedere exprimat în ședință publică de către reprezentanții părților, apreciază că în două termene de judecată, respectiv de respectiv o lună și jumătate raportat la momentul de față.
Curtea acordă cuvântul pe probe.
Reclamanta PROTV SA, prin apărător solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv înscrisurile de la dosar, precizând că nu mai are alte probe de administrat.
Pârâtul prin consilier juridic solicită proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Curtea încuviințează reclamantului și pârâtului proba cu înscrisuri, luând act că au fost depuse la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reclamanta PROTV SA, prin apărător, solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.
Pentru motivele arătate în cererea de chemare în judecată, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, anularea Deciziei nr.408/18.07.2013 prin care postul a fost sancționat cu somație publică. Măsura luată de C.N.A. este netemeinică având în vedere că informațiile difuzate eronat la 27.05.2012, au fost rectificate la data de 20.06.2013, în cuprinsul aceleași emisiuni și în același interval orar, în conformitate cu dispozițiile art.58 și art.64 alin.2 din Decizia nr.220/2012, precizări referitoare la evenimentul rutier prin care a fost rectificată știrea anterioară.
Fără cheltuieli de judecată.
Pârâtul C. Național al Audiovizualului prin consilier juridic învederează instanței că nu are cunoștință de rectificarea făcută de reclamantă ulterior.
În baza probatoriului administrat, solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată și menținerea deciziei atacate ca fiind legală și temeinică.
Curtea, în temeiul art.394 NCPC declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Prin cererea inregistrata la 12.08.2013, reclamanta P. TV S.A. a chemat in judecata pe paratul C. Național al Audiovizualului, solicitand anularea Deciziei nr.408/18.07.2013 a C.N.A.
In motivare, reclamanta a aratat ca la data de 27.05.2013, in cadrul programului "Știrile P. Tv", a fost difuzat un reportaj despre evenimentul rutier petrecut in ziua respectiva pe raza localității Movilita, județul Ialomița, soldat cu decesul a trei persoane si rănirea grava a numitului Barzu I., conducătorul unuia dintre autovehiculele implicate in accident.
Aceasta persoana a solicitat ulterior radiodifuzorului, prin cererea din 11.06.2013, rectificarea informațiilor eronate difuzate la 27.05.2013 care il prezentau ca fiind vinovat de producerea accidentului.
In urma analizării acestei cereri si dupa doua runde de discuții cu reprezentantul convențional al petentului - la 12.06.2013 si 19.06.2013 - căruia i s-a prezentat textul rectificării, fiind de acord cu acesta, la data de 20.06.2013 radiodifuzorul a difuzat pe post, in cuprinsul aceleiași emisiuni si in același interval orar, in conformitate cu dispozițiile art. 58 si cu cele ale art. 64 alin. 2 din Decizia nr.220/2012, precizări referitoare la evenimentul rutier prin care a fost rectificată știrea anterioara.
Nemulțumit de conținutul rectificării, petentul Barzu I. a sesizat C. N. al Audiovizualului, organism care a apreciat ca radiodifuzorul a incalcat dispozițiile art. 64 alin. 1 lit. b) din Decizia nr.220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, in sensul ca "nu a asigurat publicului telespectator o informație corecta, inducandu-i ideea ca vinovat de producerea accidentului a fost conducătorul auto, proprietar al unuia dintre autoturismele (respectiv un Renault) implicate".
In consecința, prin Decizia nr.408/18.07.2013, C. N. al Audiovizualului a sancționat postul de televiziune P. TV cu somație publica, măsura pe care o critica sub aspectul netemeiniciei.
In acest sens, se observa ca din litera si spiritul actelor normative incidente - Legea nr.204/2002 si Decizia C.N.A. nr. 20/2011 - rezulta cu suficienta claritate ca la adoptarea acestora legiuitorul a avut in vedere inclusiv posibilitatea apariției unor erori in activitatea curenta de realizare si difuzare a materialelor audiovizuale, in special a celor informative, de stih, având in vedere celeritatea difuzării unor astfel de materiale.
Asemenea erori ar putea fi de natura sa lezeze drepturile sau interesele legitime ale unei persoane, motiv pentru care actele normative invocate cuprind si dispoziții de drept substanțial si procedural menite sa asigure remedierea erorilor astfel apărute, respectiv prin acordarea de către radiodifuzor a dreptului la replica si/sau la rectificare, prevăzute in Titlul IV al Deciziei C.N.A. nr. 220/2011 ori prin obligația radiodifuzorului de a aduce rectificările necesare, prevăzuta de art. 64 alin. 2 din același act normativ.
Logica prevederilor normative a fost omisa cu ușurința de Consiliu, care a motivat aplicarea sancțiunii sus menționata prin invocarea disp. art. 64 alin. 1 lit. b din Decizia C.N.A. nr. 220/2011, cu referire la lipsa unei informări corecte si verificate a evenimentului si la nerespectarea principiului bunei-credinte, trecând sub tăcere faptul de necontestat ca tocmai pentru aceste motive radiodifuzorul decisese anterior admiterea cererii de acordare a dreptului la rectificare si difuzarea efectiva pe post a precizărilor prin care a fost corectata știrea inițiala. Or, aceasta conduita a radiodifuzorului face aplicarea atat a dispozițiilor legale privind dreptul la rectificare, cat si a dispozițiilor subsecvente textului pe care si-a motivat C. decizia de sancționare, respectiv celor ale art. 64 alin. 2 din Decizia C.N.A. nr. 220/2011, dispoziții subsecvente neluate in considerare de Consiliu.
In acest context, apreciaza ca atribuția Consiliului era aceea de a verifica - odată ce a constatat ca radiodifuzorul ar fi incalcat prevederile art. 64 alin. 1 lit. b) - daca radiodifuzorul in cauza a dat relevanta si a aplicat prevederile privind dreptul la rectificare si/sau prevederile stabilite prin art. 64 alin. 2 si numai in măsura in care constata ca nu au fost aplicate aceste prevederi C. trebuia sa dispună sancționarea.
In condițiile in care nerespectarea de către radiodifuzor a dispozițiilor art. 64 alin. 1 lit. b din Decizia C.N.A. nr. 220/2011 se circumscrie gamei de situații care presupune exercitarea dreptului la rectificare ori a indeplinirii obligației prevăzute la art. 64 alin. 2, având in vedere si împrejurarea ca radiodifuzorul si-a asumat prezentarea eronata a știrii si, cu imparțialitate si buna credința a inteles sa asigure in mod faptic rectificarea acesteia, considera ca decizia de sancționare emisa la 18.07.2013 a fost adoptata pe fondul unei interpretări eronate a dispozițiilor legale, noțiunea juridica de drept la rectificare fiind golita in mod nepermis de conținut.
Menținerea deciziei de sancționare a reclamantei ar fi de natura sa creeze un precedent cu un impact major, in sensul ca:
- pe viitor ar fi sancționată orice eroare apăruta ., chiar si in situația in care radiodifuzorul si-a indeplinit obligațiile de rectificare. Aceasta situația de fapt ar conduce pe de o parte la lipsa de aplicabilitate a textelor legale privind dreptul la rectificare si/sau obligația radiodifuzorului de a rectifica, atat timp cat oricum radiofuzorul ar fi sancționat, iar pe de alta parte, având in vedere ca sancțiunile aplicate de Consiliu sunt progresive, s-ar ajunge la aplicarea unor sancțiuni exagerate pentru niște erori poate minore si in condițiile in care radiodifuzorul ar fi efectuat rectificările necesare;
Practic, se poate susține ca se ajunge la situația in care radiodifuzorul ar fi obligat sa nu greșească niciodată, pentru a evita sa fie sancționat, ceea ce obiectiv vorbind ar fi imposibil de realizat.
- Ar fi lipsita de relevanta prezumția bunei-credinte, consacrata legislativ prin art. 14 alin. 2 din Noul Cod Civil, atat timp cat C. răstoarnă aceasta prezumție doar pe baza simplei difuzări a unei stih eronate, fara a avea alte elemente probatorii care sa dovedească faptul ca radiodifuzorul ar fi acționat cu rea-credinta.
La 8.10.2013, paratul a depus intampinare, solicitand respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată.
În motivare, paratul a aratat ca prin Decizia nr. 408/18.07.2013, reclamanta a fost sancționată cu somație publică pentru încălcarea prevederilor art. 64 alin. (1) lit. b) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit prevederilor invocate, în virtutea dreptului fundamental al publicului la informare, furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele principii:
b) informarea cu privire la un fapt sau un eveniment să fie corectă, verificată și prezentată în mod imparțial și cu bună-credință.
În sarcina reclamantei s-a reținut faptul că, în data de 27 mai 2013, în cadrul ediției informative "Știrile P. TV" de la ora 19.00, postul de televiziune P. TV, ce-i aparține, a difuzat o știre cu încălcarea prevederilor privind asigurarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor și evenimentelor.
Astfel, în ediția menționată, sub titlul "CARNAGIU LA DRUMUL M.", a fost difuzată o știre cu privire la producerea unui accident rutier petrecut pe șoseaua ce leagă București de B., știre în care s-a precizat că viețile unor soți, care și-au întemeiat de curând o familie, au fost curmate de neatenția unui șofer, iar alte trei persoane au fost rănite.
Corespondentul postului P. TV, N. N., aflat la fața locului, a afirmat că în accident au fost implicate trei autoturisme (au fost difuzate imagini cu o mașină albă distrusă, neidentificabilă, care urma să fie ridicată), iar șoferul care se face vinovat de producerea accidentului, conducea mașina care era ridicată în acel moment.
De asemenea, reporterul P. TV a relatat că șoferul mașinii prezentate în imagine, le-a povestit polițiștilor că venea de la Gura Humorului, chiar de la nunta unde s-au căsătorit cele două persoane care au murit, și că, în momentul în care a ajuns la ., acesta a intrat pe contrasens unde a lovit un autoturism care circula regulamentar dinspre Urziceni, iar apoi s-a izbit frontal cu o dubită care venea în spatele lui. Mașina a fost distrusă, șoferul nu a pățit nimic, însă cuplul de tineri care stăteau pe bancheta din spate și care s-au căsătorit în urmă cu patru zile, nu au mai putut fi salvați de medicii de pe ambulanță. Reporterul a mai afirmat că soția șoferului a rămas încarcerată, fiind nevoie de pompierii SMURD pentru a fi scoasă și, ulterior, dusă de urgență la spital.
Urmare știrii difuzate, persoana despre care s-a afirmat în știrea prezentată că se face vinovată de producerea accidentului s-a adresat Consiliului, prin adresa înregistrată la CNA cu nr. 7263/26.06.2013, precizând o . elemente de natură să infirme ipoteza prezentată publicului telespectator de către reclamantă.
În urma dezbaterilor ce au avut loc după analizarea raportului de monitorizare și a vizionării înregistrărilor, C. a constatat că radiodifuzorul nu a asigurat informarea corectă a publicului, prin prezentarea corectă a faptelor, inducându-le telespectatorilor ideea că vinovat de producerea accidentului a fost conducătorul auto, proprietarul unuia dintre autoturismele implicate în accidentul în care și-au pierdut viața doi oameni (respectiv un Renault), când, în realitate, în acel moment nu fusese stabilită nicio vinovăție de către autoritățile statului abilitate să cerceteze cauzele producerii respectivului accident.
Față de aceste aspecte, rezultă fără echivoc că, nici în momentul difuzării știrii prezentate în data de 27 mai 2013 și nici măcar la cel al difuzării celei de a doua știri, respectiv cea din 20 iunie 2013, nu fusese stabilit cu certitudine cine se face vinovat de producerea tragicului accident, fiind vorba despre ipoteze. Dar, chiar și la nivel de ipoteză, polițiștii au apreciat că vina ar aparține șoferului ce conducea autoturismul Opel și nicidecum celui ce conducea Renault-ul.
Având în vedere conținutul știrii difuzate, membrii Consiliului au apreciat că radiodifuzorul a prezentat informații care nu au fost corecte și verificate, nefiind respectat principiul bunei-credințe, astfel cum dispun prevederile art. 64 alin. (1) lit. b) din Codul audiovizualului.
În considerarea acestor argumente, membrii Consiliului au decis sancționarea radiodifuzorului S.C. P. TV S.A. cu somație publică.
Împotriva deciziei de sancționare, reclamanta a formulat contestația ce face obiectul prezentei cauze, prin care solicită admiterea acesteia și anularea deciziei de sancționare contestate.
În drept, dispozițiile art. 205-208 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
Curtea a incuviintat partilor proba cu inscrisuri.
Din probele administrate, Curtea retine ca prin Decizia nr. 408/18.07.2013, reclamanta a fost sancționată cu somație publică pentru încălcarea prevederilor art. 64 alin. (1) lit. b) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit prevederilor invocate, în virtutea dreptului fundamental al publicului la informare, furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele principii:
b) informarea cu privire la un fapt sau un eveniment să fie corectă, verificată și prezentată în mod imparțial și cu bună-credință.
S-a reținut faptul că, în data de 27 mai 2013, în cadrul ediției informative "Știrile P. TV" de la ora 19.00, postul de televiziune P. TV, a difuzat o știre cu încălcarea prevederilor privind asigurarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor și evenimentelor.
Astfel, în ediția menționată, sub titlul "CARNAGIU LA DRUMUL M.", a fost difuzată o știre cu privire la producerea unui accident rutier petrecut pe șoseaua ce leagă București de B., știre în care s-a precizat că viețile unor soți, care și-au întemeiat de curând o familie, au fost curmate de neatenția unui șofer, iar alte trei persoane au fost rănite.
Corespondentul postului P. TV, N. N., aflat la fața locului, a afirmat că în accident au fost implicate trei autoturisme (au fost difuzate imagini cu o mașină albă distrusă, neidentificabilă, care urma să fie ridicată), iar șoferul care se face vinovat de producerea accidentului, conducea mașina care era ridicată în acel moment.
De asemenea, reporterul P. TV a relatat că șoferul mașinii prezentate în imagine, le-a povestit polițiștilor că venea de la Gura Humorului, chiar de la nunta unde s-au căsătorit cele două persoane care au murit, și că, în momentul în care a ajuns la ., acesta a intrat pe contrasens unde a lovit un autoturism care circula regulamentar dinspre Urziceni, iar apoi s-a izbit frontal cu o dubită care venea în spatele lui. Mașina a fost distrusă, șoferul nu a pățit nimic, însă cuplul de tineri care stăteau pe bancheta din spate și care s-au căsătorit în urmă cu patru zile, nu au mai putut fi salvați de medicii de pe ambulanță. Reporterul a mai afirmat că soția șoferului a rămas încarcerată, fiind nevoie de pompierii SMURD pentru a fi scoasă și, ulterior, dusă de urgență la spital.
Urmare știrii difuzate, persoana despre care s-a afirmat în știrea prezentată că se face vinovată de producerea accidentului s-a adresat Consiliului, prin adresa înregistrată la CNA cu nr. 7263/26.06.2013, precizând o . elemente de natură să infirme ipoteza prezentată publicului telespectator de către reclamantă.
Paratul a constatat că reclamanta nu a asigurat informarea corectă a publicului, prin prezentarea corectă a faptelor, inducându-le telespectatorilor ideea că vinovat de producerea accidentului a fost conducătorul auto, proprietarul unuia dintre autoturismele implicate în accidentul în care și-au pierdut viața doi oameni (respectiv un Renault), când, în realitate, în acel moment nu fusese stabilită nicio vinovăție de către autoritățile statului abilitate să cerceteze cauzele producerii respectivului accident.
Față de aceste aspecte, rezultă fără echivoc că, nici în momentul difuzării știrii prezentate în data de 27 mai 2013 și nici măcar la cel al difuzării celei de a doua știri, respectiv cea din 20 iunie 2013, nu fusese stabilit cu certitudine cine se face vinovat de producerea tragicului accident, fiind vorba despre ipoteze. La fata locului, polițiștii au apreciat că vina ar aparține șoferului ce conducea autoturismul Opel și nicidecum celui ce conducea Renault-ul.
Paratul a apreciat că reclamanta a prezentat informații care nu au fost corecte și verificate, nefiind respectat principiul bunei-credințe, astfel cum dispun prevederile art. 64 alin. (1) lit. b) din Codul audiovizualului.
În considerarea acestor argumente, membrii Consiliului au decis sancționarea radiodifuzorului S.C. P. TV S.A. cu somație publică.
Curtea apreciază că reclamanta avea obligația să verifice știrea difuzată în data de 27 mai 2013, să prezinte și punctul de vedere opus, respectiv cel al reprezentanților Poliției Române aflați la locul accidentului și să o difuzeze cu bună-credință pentru ca publicul să beneficieze de o informație obiectivă prin prezentarea corectă a faptei.
Pentru ca publicul să-și formeze o opinie corectă cu privire la informația primită, reclamanta avea obligația să o difuzeze cu bună-credință, să fie corectă, verificată și prezentată în mod imparțial pentru a respecta prevederile art. 64 alin. (1) lit. b) din Codul audiovizualului, aspecte pe care reclamanta nu le-a avut în vedere în cadrul știrii difuzate în data de 27 mai 2013.
Reclamanta susține că la adoptarea actelor normative incidente cauzei, respectiv Legea nr. 204/2002 (probabil se referă la Legea audiovizualului nr. 504/2002) și Decizia CNA nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual), "legiuitorul a avut în vedere inclusiv posibilitatea apariției unor erori în activitatea curentă de realizare și difuzare a materialelor audiovizuale, în special a celor informative, de știri, având în vedere celeritatea difuzării unor astfel de materiale."
Această susținere nu este fondată, având în vedere că cele două acte normative invocate de reclamantă conțin reglementări exprese cu privire la respectarea asigurării informării corecte a publicului de către radiodifuzori.
Dar, reclamanta a difuzat o știre cu nerespectarea prevederilor art. 64 alin. (1) lit. b) din Codul audiovizualului, care instituie în sarcina radiodifuzorilor, obligația potrivit căreia informarea cu privire la un fapt sau un eveniment să fie corectă, verificată și prezentată în mod imparțial și cu bună-credință.
Reclamanta a optat să transmită știrea cu "celeritate", fără să o verifice și fără să o prezinte în mod imparțial și cu bună-credință, aspect care nu o exonerează de răspunderea instituită de lege în sarcina sa
Faptul că, prin exercitarea dreptului la replică și la rectificare, legiuitorul a reglementat norme care să asigure remedierea anumitor erori, astfel cum susține reclamanta, ct nu o absolvă de respectarea prevederilor privind asigurarea informării corecte, atât timp cât aceasta nu a respectat exercitarea dreptului la rectificare prevăzut la art. 58 alin. (1) din Codul audiovizualului.
Astfel, așa cum rezultă din considerentele deciziei de sancționare contestate, precum și din conținutul raportului de monitorizare, care a stat la baza aplicării sancțiunii, în cadrul emisiunii informative "Știrile P. TV", ediția din 20 iunie 2013, reclamanta a difuzat o știre, pe care a considerând-o ca fiind o acordare a dreptului la rectificare, informație al cărei conținut nu a respectat întocmai prevederile normei invocate, întrucât nu s-a specificat nici emisiunea în care au fost prezentate informațiile eronate și nici data difuzării ei.
Din raportul de monitorizare al emisiunii "Știrile P. TV" din 20 iunie 2013 rezulta conținutul știrii rectificate:
"In urmă cu o lună informațiile strânse de la fața locului arătau că cel care a produs accidentul era șoferul Renault-ului, ceea ce s-a dovedit, din primele cercetări, a fi eronat. Polițiștii spun că vina aparține șoferului Opel-ului. Pentru că există informații contradictorii în această anchetă, polițiștii spun că au cerut o expertiză tehnică a autoturismelor."
Expresia "în urmă cu o lună" nu respecta reglementarea prevăzută la art. 58 alin. (1) din Codul audiovizualului, întrucât nu este precizat în conținutul rectificării, în concret, emisiunea în care au fost prezentate informațiile eronate și nici data difuzării ei, astfel cum dispun prevederile invocate.
Având în vedere că știrea prezentată în data de 20 iunie 2013, nu a constituit o acordare a dreptului la rectificare, ca urmare a prezentării unor informații eronate în cadrul emisiunii "Știrile P. TV", din 27 mai 2013, in mod legal, paratul a constatat că reclamanta nu a asigurat informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptei.
În ceea ce privește afirmația reclamantei potrivit căreia C. nu a făcut aplicarea dispozițiilor subsecvente textului pe care și-a motivat decizia de sancționare, respectiv a celor prevăzute la art. 64 alin. (2) din Codul audiovizualului, Curtea observa că acest text de lege care nu a constituit temei legal la aplicarea sancțiunii, prevede în sarcina exclusivă a reclamantei, obligația de a aduce rectificările necesare în cel mai scurt timp și în condiții similare de difuzare, fără a fi necesar ca persoana lezată să se adreseze cu o cerere privind acordarea dreptului la rectificare.
Prin urmare, această prevedere legală la care face trimitere reclamanta, stabilește în sarcina acesteia obligația rectificării atunci când constată, din proprie inițiativă, că a prezentat o informație eronată, și nu la sesizarea vreunei persoane.
Eclamanta mai afirma ca ,,atribuția Consiliului era aceea de a verifica - odată ce a constatat că radiodifuzorul ar fi încălcat prevederile art. 64 alin. 1 lit. b) - dacă radiodifuzorul în cauză a dat relevanță și a aplicat prevederile privind dreptul la rectificare și/sau prevederile stabilite prin art. 64 alin. 2 și numai în măsura în care constată că nu au fost aplicate aceste prevederi C. trebuia să dispună sancționarea subscrisei".
Avand in vedere ca reclamanta nu a respectat prevederile art. 58 alin. (1) din Codul audiovizualului si ca sancțiunea a fost aplicată ulterior acestei date, respectiv în ședința publică din 18 iulie 2013, fapt ce dovedește că, la momentul emiterii sancțiunii, paratul a verificat toată documentația ce a stat la baza aplicării sancțiunii, respectiv (raportul de monitorizare, sesizarea petentului B. I., precum și răspunsul reclamantei cu privire la această sesizare), afirmatia reclamantei este neintemeiata.
Din aceste motive, in baza textelor de lege mentionate, a art. 1 si 18 din Legea nr. 554/2004, Curtea va respinge cererea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de reclamanta P. TV SA, cu sediul procesual ales în București, ..25, ., în contradictoriu cu pârâtul C. Național al Audiovizualului, cu sediul în București, ., sector 5, ca neîntemeiată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.XII.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
B. V. C. D.
Red./tehn. jud. V.B./4 ex./10.01.2014
| ← Pretentii. Decizia nr. 711/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Anulare act administrativ. Sentința nr. 1246/2013. Curtea de... → |
|---|
