Anulare act administrativ. Sentința nr. 442/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 442/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 31-01-2013 în dosarul nr. 22417/3/2012
DOSAR nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A - C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 442
Ședința publică de la 31 ianuarie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - M. D.
GREFIER - E. S.
Pe rol se află soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de A. C. - A. cu domiciliul în București, .. 29, ., sector 1, în contradictoriu cu pârâtul O. DE S. PENTRU INVENTII SI MARCI cu sediul în București, .. 5, sector 3 având ca obiect „anulare act administrativ”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanta, prin avocat A. M. cu împuternicire avocațială aflată la fila 59 din dosarul Tribunalului București, și pârâtul, prin consilier juridic M. Uhr cu delegație de reprezentare la dosar – fila 8.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea acordă cuvântul pe excepția de necompetență materială a Curții de Apel București invocată de către pârâta OSIM.
Având cuvântul, reprezentantul pârâtei solicită admiterea excepției așa cum a fost formulată prin întâmpinare, precizând că potrivit HG nr. 573/1998 OSIM este autoritate unică pe teritoriul României în asigurarea protecției proprietății industriale. Prin adresa nr._/10.07.2003, ANFP menționează că angajații OSIM nu au calitatea de funcționari publici, desfășurându-și activitatea în regim contractual, astfel că actul emis de OSIM reprezintă un act emis în baza raporturilor de muncă și nu act administrativ în înțelesul prevederilor art. 2 din Legea nr. 554/2004. Pentru aceste motive și în temeiul art. 2 pct. 1 lit. c) C.pr.civ. solicită admiterea excepției și declinarea competenței în favoarea Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale. Depune în ședință publică un extras din sistemul Ecris al Tribunalul București.
Având cuvântul, apărătorul reclamantei solicită respingerea excepției precizând că potrivit art. 17 alin. (4) din Ordinul nr. 247/2011 emis de MECMA, competența materială a instanței de contencios administrativ se aplică și personalului contractual din cadrul unităților aflate în subordinea MECMA. Având în vedere dispozițiile art. 1 din HG nr. 573/1998, Tribunalul București a reținut în mod corect că pârâta este organ de specialitate al administrației publice centrale. Potrivit art. 2 pct. 1 lit. d) C.pr.civ., procesele și cererile în materie de contencios administrativ se judecă în primă instanță de tribunal cu excepția celor date în competența curților de apel, respectiv procesele și cererile privind actele autorităților și instituțiilor centrale. Având în vedere că pârâta este organ de specialitate al administrației publice centrale, își însușește punctul de vedere al Tribunalul București, care constată că cererea de anulare a fișei de evaluare emisă de OSIM se soluționează în primă instanță de curtea de apel, iar nu de tribunal. Precizează că nu contestă calificativul acordat, ci procedura de atribuire a acestuia. Depune în ședință publică note scrise.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a IX-a C. la data de 15.06.2012 sub nr._, reclamanta A. C.-A. a solicitat instanței de contencios administrativ, în contradictoriu cu pârâtul O. de S. pentru Invenții și Mărci, ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună revocarea fișei de evaluare purtând calificativul „nesatisfăcător” acordat de pârâtul OSIM.
La data de 03.10.2012 pârâtul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin sentința civilă nr. 3878/12.10.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX-a C. a fost admisă excepția necompetenței materiale invocată din oficiu, iar competența de soluționare a cauzei a fost declinată în favoarea Curții de Apel București – Secția a VIII-a C..
Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 25.10.2012 sub nr._ .
Prin completarea la întâmpinare depusă de pârât la data de 13.12.2012 acesta a invocat excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București, arătând că reclamanta își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, nefiind funcționar public. De vreme ce actul contestat a fost emis în baza raporturilor de muncă, competența de soluționare a cauzei revine instanței specializate în soluționarea unor astfel de litigii.
Analizând actele și lucrările dosarului cu prioritate asupra excepției necompetenței materiale a Curții de Apel București, potrivit dispozițiilor art. 137 Cod procedură civilă raportat la art. 158 Cod procedură civilă, instanța apreciază excepția ca fiind întemeiată, pentru următoarele motive:
În fapt, prin cererea de față, reclamanta A. C.-A. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul O. de S. pentru Invenții și Mărci, ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună revocarea fișei de post purtând calificativul „nesatisfăcător”.
Curtea observă că reclamanta desfășoară activitatea în cadrul Oficiului de S. pentru Invenții și Mărci în baza unui contract individual de muncă, aspect confirmat de ambele părți și care rezultă și din adresa nr._/10.07.2003 a ANFP, între părți derulându-se raporturi de muncă reglementate de dispozițiile Codului muncii, iar nu raporturi de serviciu astfel încât să fie aplicabil art. 109 din Legea nr. 188/1999 conform căruia cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența instanțelor de contencios administrativ, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe.
De asemenea, instanța observă că fișa de evaluare pe anul 2011 a reclamantei nu reprezintă un act administrativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice, ci este un act prin care se reglementează raporturi de muncă, iar împrejurarea că în această cauză angajatorul este O. de S. pentru Invenții și Mărci nu este de natură a atrage automat competența de soluționare a cauzei în favoarea instanței de contencios administrativ.
În drept, Curtea reține că potrivit art. 284 alin. 1 din Codul muncii judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor stabilite conform codului de procedură civilă. Aceeași dispoziție legală, în articolul 2, stabilește că cererile referitoare la asemenea litigii se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința.
Din punct de vedere al competenței teritoriale, prin excepție de la regula de drept comun, înscrisă în art. 5 C.pr.civ. potrivit căreia cererea se face la instanța domiciliului pârâtului, în cazul litigiilor de muncă competența revine instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul. Din dispozițiile Codului muncii rezultă că aceste norme sunt imperative, competența teritorială nefiind alternativă, ci exclusivă, ceea ce înseamnă că părțile ori instanța nu o pot înlătura.
Împrejurarea că prin art. 17 alin. 4 din Ordinul nr. 247/2011 se prevede că salariatul nemulțumit de modul de soluționare a contestației formulate potrivit alin. 1 se poate adresa instanței de contencios administrativ, nu este în măsură să determine o altă competență întrucât instituirea unei astfel de proceduri nu poate conduce la altă competență materială decât cea instituită de art. 284 alin. 1 C. muncii, cu atât mai mult cu cât excepția de la regulă trebuie să fie reglementată prin lege organică.
Față de aceste considerente, Curtea va admite excepția necompetenței materiale invocată de pârâtă, iar în baza art. 284 alin.2 Codul muncii și art. 158 Cod procedură civilă, va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București – Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale invocată de pârâtă.
Declină competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta A. C. - A. cu domiciliul în București, .. 29, ., sector 1, în contradictoriu cu pârâtul O. DE S. PENTRU INVENTII SI MARCI cu sediul în București, .. 5, sector 3, în favoarea Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică azi, 31 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. D. E. S.
Red./thred. MD
2 ex./08.02.2013
| ← Pretentii. Decizia nr. 3407/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Despăgubire. Sentința nr. 1368/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
