Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr. 1421/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 1421/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 01-04-2013 în dosarul nr. 1584/116/2012

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCURESTI

SECȚIA A VIII A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR._

DECIZIA CIVILĂ NR.1421

Ședința publică de la 01 aprilie 2013

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE - G. I. C.

JUDECĂTOR - G. G.

JUDECĂTOR - P. C.

GREFIER - P. G.

Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenții-reclamanți A. B. A. și B. Ș., împotriva sentinței civile nr.1428 din 25.07.2012 pronunțată de Tribunalul Călărași – Secția Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât O. I. REGIONAL PENTRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL PENTRU DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE REGIUNEA SUD MUNTENIA, având ca obiect „litigiu privind funcționarii publici (Legea nr.188/1999)”.

La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții, faptul că, la data de 06.03.2013, prin serviciul registratură, intimatul-pârât a depus întâmpinare în 3 exemplare precum și faptul că, părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.

Curtea, cu privire la solicitarea recurenților-reclamanți de a se admite noi înscrisuri constând în statele de plată de la începerea anului 2012 și până în prezent și „fluturașele” salariale, pentru funcții similare reclamanților, o respinge ca neutilă soluționării cauzei, întrucât nu s-a contestat existența respectivelor diferențe de salarizare, și având în vedere că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit dispozițiilor art. 242 alin.2. Cod procedură civilă, în conformitate cu prevederile art.150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 1428 din 25.07.2012 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr._ a fost respinsă, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanții A. B. și B. Ș. împotriva pârâtului O. I. Regional pentru Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud Muntenia prin care solicitaseră următoarele:

- să se dispună anularea deciziilor privind modificarea salarizării, în urma obținerii calificativului de „foarte bine”, respectiv decizia nr. 29/_ – Ș. B. și decizia nr. 32/13.02.2012 – B. A. A.;

- să constate recunoașterea dreptului reclamanților de a beneficia de majorarea salarială în procent de 75%, astfel încât salarizarea lor să se facă la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția în care sunt încadrați;

- să oblige pârâtul O.I.R.P.O.S.D.R.U.R. Regiunea Sud Muntenia la emiterea unor noi decizii prin care salarizarea reclamanților să se facă la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția publică în care sunt încadrați, adică la nivelul de salarizare majorat cu 75%;

- să oblige pârâtul O.I.R.P.O.S.D.R.U.R. Regiunea Sud Muntenia la plata drepturilor salariale rezultată din diferența nivelului salarizării unor funcții similare plătite la data emiterii deciziei contestată de reclamanți (funcțiile de inspector principal și șef serviciu) și nivelul salarizării plătit greșit (diferența dintre majorarea cu 75% și cea cu 62,5% până la data emiterii de către O.I.R.P.O.S.D.R.U.R. Regiunea Sud Muntenia a noilor decizii prin care nivelul salarial în plată al reclamanților va fi similar cu cel al unei funcții similare din cadrul instituției;

- să oblige pârâtul la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea sentinței Tribunalul a reținut că reclamanții dețin funcții publice de șef Serviciu Contractare (B. A. A.) și inspector principal în cadrul Serviciului Contractare (Ș. B.), din cadrul O.I.R.P.O.S.D.R.U.R. Regiunea Sud Muntenia, care este o instituție publică deconcentrată aflată în subordinea Ministerului Familiei și Protecției Sociale.

Tribunalul reține că în anii 2009-2010, s-au aplicat prevederile art. 2 din Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare modificată prin OUG nr. 35/2009, potrivit cărora salariile de bază corespunzătoare funcțiilor în care este încadrat personalul prevăzut la art. 1 din lege pot fi majorate cu până la 75% în funcție de îndeplinirea criteriilor stabilite prin hotărâre a Guvernului. Se remarcă, din analiza gramaticală a textului legal citat, faptul că majorarea cu până la 75% este o facultate, iar nu o obligație, fiind în competența Guvernului de a stabili criteriile pe baza cărora se acordă această majorare. În concret Guvernul a adoptat H.G. nr. 595/2009 indicând la art. 2 alin. 1 faptul că prevederile acestui act normativ se aplică personalului definit ca personal de specialitate care îndeplinesc cumulativ anumite criterii.

În funcție de calificativul obținut la prima evaluare profesională, individuală salariile de bază puteau fi majorate la 75%.

Tribunalul contată că în anul 2011 s-au aplicat prevederile Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice.

Art. 20 alin. 5 din Legea nr. 284/2010, prevede că „… începând cu data intrării în vigoare a prevederilor prezentei legi-cadru, personalul prevăzut la art. 1 din Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare cu modificările și completările ulterioare, pe durata desfășurării activității în acest domeniu, în loc de majorarea de până la 75% a salariului de bază, beneficiază de o majorare salarială de până la 25 de clase de salarizare succesive față de clasa deținută, fără a depăși în total numărul maxim de clase de salarizare prevăzut în art.10 alin.2 din legea-cadru”.

În secțiunea II pct. 5 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 285/2010 aprobată prin ordinul comun nr._/2011 ale ministrului muncii și al ministrului finanțelor publice este detaliat modul de aplicare a acestei majorări salariale după cum urmează:

„În cazul personalului nou încadrat în anul 2010 într-o structură prevăzută de Legea nr. 490/2004, care a beneficiat de majorarea cu 25% a salariului de bază iar la evaluarea performanțelor a obținut calificativul „foarte bine”

S = (2.564 x 1,25) + 256 lei =3461 lei (iunie 2010)

S1 = 3461 x (1- 25%) = 2596 lei (iulie – decembrie 2010)

S2 = (2564 x 256) x (1- 25%) x (1+ 15%) x (1 + 25 clase x 2,5%) = 3951 lei (începând cu ianuarie 2011).

Așadar, în cazul obținerii calificativului „foarte bine” în urma evaluării performanțelor profesionale de majorare salarială va fi de 62,5% (25 clase x 2,5), conform celor detaliate prin Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 490/2010.

Tribunalul mai reține că în situația aplicării legii-cadru în mod integral cele 25 de clase de salarizare asigură o majorare a salariilor de bază superioară procentului de 75%.

În perioada de aplicare etapizată a Legii-cadru nr. 284/2010, perioadă în care s-au utilizat coeficienți de ierarhizare și valoarea de referință din legea-cadru, procentul de majorare se determină prin înmulțirea celor 25 de clase de salarizare cu procentul de 2,5% prevăzut de art. 10 alin. 5 din legea-cadru, rezultând un procent mai mic decât cel care era până în anul 2011 (25 clase x 2,5% = 62,5%).

Având în vedere cele reținute mai sus, tribunalul constată că persoanele care au fost încadrate și evaluate anterior anului 2011 în structuri care gestionau fonduri comunitare, potrivit Legii nr. 285/2010, li s-a păstrat cuantumul salariului de bază avut în anul 2010, cuantum care a fost determinat prin aplicarea procentului de 75% așa cum prevedea Legea nr. 490/2004 la acea dată, iar persoanele care au fost încadrate/promovate în funcții sau grade/trepte profesionale și evaluate începând cu 1 ianuarie 2011 au beneficiat de un salariu de bază determinat, așa cum prevede art. 20 alin. 5 din Legea-cadru nr. 284/2010 prin înmulțirea salariului de bază cu valoarea celor 25 de clase de salarizare, respectiv 62,5%.

Prin utilizarea celor două modalități de calcul a rezultat o diferențiere a salariilor de bază în cele două situații (personal încadrat înainte de anul 2011 și personal încadrat după anul 2011), eliminarea acestor diferențe salariale urmând a se realiza o dată cu aplicarea integrală a Legii-cadru nr. 284/2010, respectiv prin utilizarea coeficienților de ierarhizare și a valorii de referință.

Tribunalul apreciază, având în vedere statutul de persoane care au fost încadrate/ promovate în funcții sau grade/trepte profesionale și evaluate începând cu 1 ianuarie 2011, că în mod corect reclamanții beneficiază de un salariu de bază determinat prin înmulțirea salariului de bază cu valoarea celor 25 de clase de salarizare, respectiv 62,5%.

Pentru considerentele de fapt și de drept reținute în precedent, tribunalul a respins acțiunea formulată de reclamanții A. B. și B. Ș. împotriva pârâtului O. I. Regional pentru Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud Muntenia.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții A. B. A. și B. Ș. solicitând casarea sentinței și trimiterea spre rejudecare la Tribunalul Călărași.

În cuprinsul recursului, recurenții-reclamanți au arătat că instanța de fond a interpretat greșit aplicarea legii salarizării, fără să ia în considerare că reclamanți au solicitat drepturile salariale pentru anul 2012, ci nu pentru anul 2011 sau alți ani anteriori și fără a ține cont de prevederile art. 2 din legea 283/2011 potrivit cărora „în anul 2012, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat”.

Recurenții susține că s-au încălcat dispozițiile de mai sus întrucât pârâta le-a acordat o majorare de doar 62,5 % pe când personalului angajat anterior anului 2012 pe funcții similare le-a acordat o majorare de 75%.

Prin întâmpinarea depusă de intimatul-pârât s-a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat.

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată, atât prin prisma motivelor de recurs invocate cât și în limitele prevăzute de art. 3041 C.pr.civ., Curtea reține că recursul este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:

În mod corect instanța de fond a reținut aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 20 alin. 5 din Legea 284/2010, potrivit cărora „începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi personalul prevăzut la art. 1 din Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările și completările ulterioare, pe durata desfășurării activității în acest domeniu, în loc de majorarea de până la 75% a salariului de bază, beneficiază de o majorare salarială de până la 25 de clase de salarizare succesive față de clasa deținută, fără a depăși în total numărul maxim de clase de salarizare prevăzut la art. 10 alin. (2)”.

Prevederea de mai sus a intrat în vigoare la data de 01.01.2011, astfel că este aplicabilă reclamanților, indiferent dacă încadrarea lor pe funcțiile pentru care solicită stabilirea salariului majorat cu 75%, s-a făcut în anul 2011 sau 2012.

Prin dispoziția de mai sus, legiuitorul a reglementat expres situația acordării majorării de 75% stabilită prin Legea 490/2004, în sensul că începând cu 01 ianuarie 2011, aceasta este înlocuită cu majorarea de 25 de clase salariale succesive față de clasa deținută.

Aplicare acestei dispoziții, nu s-a putut face, în concret, decât celor angajați sau încadrați în funcții după 01.01.2011, întrucât pentru cei angajați sau încadrați anterior, prin aplicarea Legii 284/2010 nu se putea ajunge la stabilirea unui salariul mai mic decât cel avut anterior. Cu toate acestea, dispoziția urmează a fi aplicată și acestor angajați, la momentul la care aceștia vor beneficia de o majorare a salariului, care va face posibilă încadrarea în acesta a majorării de până la 25 de clase de salarizare succesive.

Recurenții-reclamanți invocă dispozițiile art. 2 din Legea 283/2011 potrivit căruia „în anul 2012, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat”.

Interpretarea acestui text de lege nu se poate face în sensul dorit de reclamanți, și anume în sensul acordării și personalului nou încadrat pe funcții în anul 2012 a majorării de 75% prev. de Legea 490/2004, întrucât astfel s-ar ajunge să nu se mai aplice niciodată dispozițiile art. 20 alin. 5 din Legea 284/2010, ceea ce nu a fost intenția legiuitorului.

Față de cele arătate mai sus, Curtea apreciază că instanța de fond a făcut o corectă interpretare a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, și a reținut în mod întemeiat că reclamanții aveau dreptul doar de o majorare a salariului cu 25 de clase de salarizare succesive, și anume într-un procent de 62,5%, motiv pentru care, în temeiul art. 312 alin. 1 din Codul de procedură civilă, va respinge recursul, ca neîntemeiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de recurenții-reclamanți A. B. A. și B. Ș., împotriva sentinței civile nr.1428 din 25.07.2012 pronunțată de Tribunalul Călărași – Secția Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât O. I. REGIONAL PENTRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL PENTRU DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE REGIUNEA SUD MUNTENIA, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 01.04.2013

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

G. I. C. G. G. P. C.

GREFIER

P. G.

RED.JUD.G.I.C.(2 ex.)

Jud.Fond T. E.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr. 1421/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI