Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Sentința nr. 880/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Sentința nr. 880/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 04-03-2013 în dosarul nr. 7843/2/2012

DOSAR NR._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR. 880

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 04.03.2013

CURTEA COMPUSĂ DIN:

PREȘEDINTE – D. U.

GREFIER - G. D.

Pe rol se află spre soluționare cauza de contencios administrativ privind pe reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, în contradictoriu cu pârâtul S. M. V., având ca obiect : „acțiune în constatare ”.

La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea listei, se prezintă pentru reclamant, consilier juridic M. J., lipsind pârâtul.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat ori probatorii de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Având cuvântul, reprezentantul reclamantului solicită admiterea cererii, astfel cum a fost formulată și motivată, pe larg pentru motivele expuse în cuprinsul acesteia, iar în esență, întrucât în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008 pentru a putea fi constatată calitatea de lucrător al securității în privința pârâtului.

Curtea, în temeiul art. 150 din codul de procedură civilă în vigoare la momentul sesizării instanței, declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.

CURTEA

În data de 19.10.2012 C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității, cu sediul în București, .. 55 - 57, Sector 3, a introdus prezenta ACȚIUNE ÎN CONSTATARE urmând ca, prin hotărârea pe care instanța o va pronunța, în baza indiciilor rezultate din documentele existente la dosar la această dată, să aprecieze asupra calității de lucrător al Securității în ceea ce îl privește pe domnul S. M. V., născut la data de 14.01.1947, în municipiul Satu M., fiul lui E. și C., domiciliat în municipiul Satu M., . nr. 8, . M..

Motivele acțiunii sunt următoarele:

In fapt, prin cererea nr. P 954/11/07.04.2011, adresată C.N.S.A.S. de către doamna N. M., se solicita verificarea sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului fond informativ nr. I_ (cotă C.N.S.A.S.). în acest dosar, domnul S. M. V. a întocmit documente care se regăsesc în volumul 1, la filele 2, 4, 5. Ținând cont de prevederile art. 1 alin. 7 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, cererea formula este legală.

In fapt, așa cum rezultă din cuprinsul Notei de Constatare nr. Dl/1/1855/03.08.2012, precum și al înscrisurilor pe care le-a atașat acțiunii sale, domnul S. M. V. a avut gradul locotenent în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Satu M. (1977).

În această calitate, domnul S. M. V. a participat activ la urmărirea informativă a unei studente semnalate cu „preocupări naționalist șovine". Astfel, acțiunile derulate de către pârât în cadrul urmăririi informative amintite au constat în dirijarea sursei „B. A.", introducerea mijloacelor de tehnică operativă (aparatura necesară interceptării convorbirilor telefonice și/sau ambientale) la locuința persoanei urmărite, interceptarea corespondenței interne și externe. Așa cum a consemnat în Nota de analiză din data de 25.02.1976, prin dirijarea sursei amintite, pârâtul a urmărit să intre în posesia scrierilor persoanei urmărite pentru a putea afla concepțiile și convingerile acesteia. Urmare derulării măsurilor enumerate anterior, s-a constatat că obiectivul în cauză era bolnavă psihic, astfel încât după încetarea urmăririi propriu-zise, pârâtul a considerat util ca „prin intermediul cabinetului de psihiatrie de pe lângă Policlinica Satu M. unde se află în evidență" să se urmărească evoluția stării psihice „pentru ca în cazul unor devieri mai accentuate" să se poată preîntâmpina „unele acte sau comportări ce ar fi putut afecta procesul instructiv - educativ din școala" unde aceasta funcționa.

A subliniat reclamantul că legiuitorul nu condiționează reținerea calității de lucrător al Securității de existența unei pluralități de acte abuzive, în sensul legii, fiind de ajuns, pentru a respecta exigențele definiției legale, și întrunirea condițiilor cerute chiar și în ceea ce privește un singur caz instrumentat de persoana verificată.

Față de aceste considerente, a subliniat că practica judecătorească a statuat că încălcarea unor drepturi, în sensul art. 2 lit. a din O.U.G. nr. 24/2008, în forma modificată prin Legea nr. 293/2008, nu presupune în mod obligatoriu existența unor măsuri dure luate împotriva celor urmăriți de Securitate.

Încălcarea dreptului la viață privată s-a produs în momentul în care Securitatea, prin măsurile derulate de către pârât, a pătruns în intimitatea persoanei urmărite, fără acordul acesteia și fără ca ea să afle, ulterior, că informații privitoare la intențiile, preocupările și viața ei de zi cu zi ajungeau să fie cunoscute, în amănunt, de către o autoritate represivă a fostului regim.

Față de cele expuse anterior, a considerat utilă următoarea precizare: definiția legală a noțiunii de lucrător nu presupune situațiile în care respectivele persoane (ofițeri, subofițeri) încălcau întregul sistem juridic în vigoare înainte de 1989, ci doar cazurile în care aceștia suprimau sau îngrădeau «drepturi și libertăți fundamentale ale omului>. Din punctul de vedere al legiuitorului, este irelevant dacă aceste încălcări sau limitări aveau susținere legală sau regulamentară. Altfel spus, un angajat al Securității care, respectând instrucțiunile din acea vreme, ar fi instrumentat un dosar încălcând, pe motive politice, drepturi și libertăți fundamentale stipulate de Constituția de la acea dată, precum și de normele internaționale, la care România era parte, respectivul se înscria în sfera lucrătorilor Securității, în sensul prevederilor O.U.G. nr. 24/2008 cu modificările și completările ulterioare.

Așa cum reiese din toate documentele cuprinse în Nota de Constatare amintită anterior, pe care de altfel le-am reținut și în motivarea acțiunii sale in constatarea calității de lucrător al Securității, activitatea domnului S. M. V. se remarcă prin acțiunile ce au avut ca efect îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

A opinat reclamantul astfel că activitățile desfășurate de către domnul S. M. V., în calitate de angajat al fostei Securități, au îngrădit dreptul la viață privată, prevăzut de art. 33 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 12 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și cu art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice.

Pentru argumentele prezentate anterior, a considerat că sunt asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, pentru a se putea constata calitatea de „lucrător al Securității". Astfel, norma citată impune îndeplinirea următoarelor condiții pentru a se putea reține calitatea invocată:

1.Persoana să aibă calitatea de ofițer, inclusiv acoperit, sau subofițer al Securității în perioada 1945-1989. Or, în speța dată, această condiție este asigurată deoarece, așa cum am mai precizat, domnul S. M. V. a avut gradul locotenent în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Satu - M. (1977).

2.în calitatea menționată la punctul 1, să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Și această condiție este asigu« acțiunile expuse pe larg anterior.

Așa cum se poate observa, toate măsurile întreprinse de către domnul S. M. V. au încălcat flagrant drepturi și libertăți fundamentale ale omului garantate prin legile în vigoare și la acea dată. Ne susținem această afirmație în fața Onoratei Instanțe, rugând să observe că acțiunile întreprinse de către domnul S. M. V. au presupus încălcări grave ale dreptului fundamental la viață privată.

În drept, se întemeiază acțiunea pe conținutul articolelor: art. 1 alin. 7, art. 2 lit. a, art. 8 lit. a, art. 11 alin. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, coroborate cu art. 27 alin. 1 și alin. 5, art. 35 alin. 5 lit. a din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S., adoptat prin Hotărârea Colegiului C.N.S.A.S. nr. 2/2008, precum și pe dispozițiile art. 112 al Codului de Procedură Civilă.

Pentru aceste motive, a rugat instanța să aprecieze asupra calității de lucrător al Securității în ceea ce îl privește pe domnul S. M. V..

în dovedirea acțiunii, a înțeles să folosească următoarele probe:

1.Nota de Constatare nr. Dl/1/1855/03.08.2012, aprobată de către Colegiul C.N.S.A.S.;

2.Cererea nr. P 954/11/07.04.2011, adresată C.N.S.A.S. de către doamna N. M.;

3.Dosar nr. I_ (cotă C.N.S.A.S.), voi. 1, f. 1 - 5.

Materialele menționate la punctul 3 respectă condițiile puse de articolul 11 alineatul 3 al Ordonanței de Urgență a Guvernului nr._ privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008.

Pârâtul S. M. V., domiciliat in Satu M., . nr.8 in temeiul art. 115/118 C.Pr.Civ., a formulat următoarea ÎNTÂMPINARE la cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul CNSAS prin care a solicitat aprecierea asupra calității de lucrator al Securitatii, solicitand ca pe baza probelor administrate sa respingă acțiunea reclamantului ca fiind neîntemeiata pentru urmatoarele MOTIVE:

Cu toate eforturile făcute de către legiuitor in sensul de a ingradi abuzul de fapt si de drept săvârșit de CNSAS cu ocazia aplicării unor reglementari privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securității ca politie politica,prin modul in care reprezentanții acestei instituții scormonesc pe mai departe in dosarele serviciilor secrete nationale evidențiază ca sunt in afara nevoii de securitate, satisfăcută în plan social de către organizații cu funcții explicite, create și întreținute de comunitățile sociale, aceasta, ca nevoie socială decurgând din dreptul națiunilor la existența și cunoașterea ori sunt continuatori perseverenți și obsedați a acțiunilor propagandistice de demonizare a Securității, de culpabilizare colectivă și nediscriminatorie a unei c categorii de persoane numai și numai pentru „vina” de a fi lucrat în aceea instituție a statului.

Pârâtul a interpretat întotdeauna informațiile de securitate ca fiind acele informații ce vizează contracararea amenințărilor la adresa securității naționale, provenite îndeosebi din acțiunile de spionaj, sabotaj, extremism politic, etnic sau religios, subversiune și altele. Securitatea statului și drepturile și libertățile individuale reprezintă deopotrivă, valori fundamentale, prev. și garantate constituțional și apărate prin lege, ca urmare suspendarea temporară a unora dintre aceste drepturi și libertăți fundamentale, prev. în lege, are ca unică rațiune apărarea securității naționale și a cetățeanului.

Extrapolând aceste principii la cazul in speta, a înclinat sa accepte ca a realizat pentru moment îngrădirea libertății de mișcare si acțiune a reclamantei, in vederea protecției eficiente a interesului public,a drepturilor si libertăților colective,societale pe de alta parte. A considerat ca astfel de masuri au redus considerabil producerea unor indivizi care se manifesta in prezent fățiș dușmănos la adresa poporului roman, atenteaza la integritatea teritoriala a staticului unitar național roman, recurg fie si figurat la spanzurarea prin diferite piețe publice a celor msai iubiți eroi ai neamului,pregatiti sa recurgă la fapte si crime fata de care cele de la Ip, T. si Tg.M., ar pali.

A considerat ca merita avut in atenție exemplul Statelor Unite care pana la data de 11 septembrie2001 sub imperiul dezideratului protecției drepturilor individuale a ajuns pana la a acorda prioritate protecției cetățeanului fata de apărarea securitatii nationale, iar dupa acest eveniment atat in SUA cat si in alte tari cu tradiție masurile destinate descoperirii si prevenirii acțiunilor teroriste vin in contradicție tot mai evident cu normele de protecție a drepturilor si libertăților cetățenești.

Cu privire la capătul de cerere privind aprecierea cu privire la calitatea mea de lucrator al Securității si includerea pe nu stiu ce lista aparținând CNS/vAS-ului, a considerat ca este lipsita de obiect din moment ce nici un moment nu a negat acest lucru si nici nu are de gand sa întreprindă vre-o astfel de actiune, considerandu-se in continuare un ofițer de securitate in rezerva,onest,cu respect fata de jurământul depus pentru patrie si poporul roman.

In drept și-a întemeiat întâmpinarea pe prevederile art.115 si urm. din CPr.Civ.

In dovedirea acțiunii am in vedere actele si inscrisurile aflate la dosarul cauzei,dar într-o alta interpretare decât cea denaturata data de către ONSAS.

Analizând actele și lucrările dosarului în raport de susținerile părților și având în vedere probatoriul administrat în cauză cât și disp. legale incidente, Curtea reține următoarele.

Prin cererea nr.P954/11/7.04.2011 adresată CNSAS de către N. M. s-a solicitat verificarea sub aspectul calității de lucrător al Securității pt. ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dos. fond informativ nr.I_

Astfel, din cuprinsul Notei de constatare nr. DI/I/18.55/3.08.2012 se reține că pârâtul S. M. V. a avut gradul de locotenent în cadrul IJS Satu M. și în această calitate a participat la urmărirea informativă a unei studente semnalate ca fiind cu preocupări „naționalist șovine”.

Pârâtul, în calitate de ofițer în cadrul IJS Satu M. a organizat urmărirea informativă a persoanei respective și a dispus dirijarea sursei BIE prin introducerea mijloacelor de tehnică operativă în locuința persoanei urmărite și interceptarea corespondenței.

Acesta a întocmit o notă de analiză la 25.02.1976 așa cum rezultă din cuprinsul Notei de constatare, urmărind . acesteia .

S-a constatat ulterior că persoana respectivă era bolnavă psihic, considerând util ca „prin intermediul cabinetului de psihiatrie de pe lângă Policlinica Satu M. unde se află în evidență să se urmărească evoluția stării psihice a acesteia”.

În fapt, prin activitatea desfășurată pârâtul a încălcat dreptul la viața privată în sensul că a pătruns în viața personală a persoanei urmărite, fără acordul acesteia.

Astfel, prin adresa din 14.04.1976 adresată biroului „S” specializat în interceptarea corespondenței, completat de pârât care era lt. la IJ Satu M. rezultă că acesta a ordonat folosirea de mijloace specifice „CI” pt. a se obține date despre persoana urmărită în per. 20.04._76.

Tot acesta a încheiat și raportul cu propunere de închidere a dos. de urmărire informativă la 24.02.1977 întocmit și semnat olograf de către pârât în care se consemnează că urmărirea informativă a persoanei respective a fost începută încă din 1973 când aceasta era studentă la Facultatea de Filologie Cluj.

De asemenea, tot pârâtul a întocmit un raport la 9.06.1975 semnat olograf în care se consemnează urmărirea informativă a numitului B.A. referitor la comportamentul acestuia în cadrul școlii, influența acestuia asupra unor colegi și s-a dispus urmărirea informativă a acestuia prin contactarea anturajului acestuia cât și a profesorilor de la școala unde era elev propunând măsura avertizării acestuia la 17.06.1975.

Prin conținutul activității pârâtului se constată că au fost încălcate dreptul la viață privată a unor persoane a căror urmărire informativă a dispus-o prin măsurile luate de către pârât s-a pătruns în intimitatea persoanelor urmărite fără acordul acestora.

Astfel, pârâtul respectând instrucțiunile din acea vreme a încălcat drepturi și libertăți fundamentale care erau stipulate și în Constituția României de la acea dată precum și în tratatele internaționale la care România era parte.

Astfel, prin activitatea desfășurată de pârât s-a îngrădit dreptul la viață privată prev. de art.33 din Constituția României din 1965 și art.12 din Declarația Universală a Drepturilor Omului coroborat cu art.17 din Pactul Internațional Privind Drepturile Civile și Politice.

Se apreciază în raport de cele expuse anterior că sunt îndeplinite cond. prev. de art.2 lit. a din OUG nr.24/2008 modific. și complet. cu Legea nr.293/2008 pt. a se putea constata calitatea de „lucrător al Securității”, respectiv persoana să aibă calitatea de ofițer, inclusiv acoperit sau subofițer al Securității, ori pârâtul a avut gradul de locotenent în cadrul IJS Satu – M..

Cea de-a doua condiție este, de asemenea, îndeplinită, respectiv în calitatea menționată să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, ori prin cele expuse anterior și această condiție este îndeplinită.

Pentru considerentele expuse, în rap. de disp. art.2 lit. a din OUG 24/2008, modific. și completată se va admite acțiunea și va constata calitatea pârâtului de lucrător al Securității.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea formulată de către reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în București, sector 3, M. B. nr. 55-57, în contradictoriu cu pârâtul S. M. V., cu domiciliul în SATU M., Ș. cel M. nr. 8, .> Constată calitatea pârâtului S. M. V., fiul lui E. și C., născut la data de 14.01.1947, în mun. Satu M., de lucrător al Securității.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 04.03.2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

D. U. G. D.

Red. U.D./Tehnored. T.D./4 ex./29.04.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Sentința nr. 880/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI