Pretentii. Decizia nr. 3871/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3871/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 03-10-2013 în dosarul nr. 75660/3/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ CU NR. 3871
Ședința publică din data de 03 Octombrie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - C.-M. C.
JUDECĂTOR - G. G.
JUDECĂTOR - O. D. P.
GREFIER - R. O.
Pe rol pronunțarea recursului declarat de recurenta pârâtă A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, împotriva sentinței civile cu nr. 4876/04.12.2012, pronunțată de Tribunalul Județean București – Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal în dosarul cu nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți I. V., V. V., T. D.-M., T. A.-M., V. M. și V. F. A., cerere de chemare în judecată având drept obiect „anulare act administrativ”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimații reclamanți I. V., V. V., T. D.-M., T. A.-M. reprezentați de apărător ales cu delegație la fila 16 dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului precum și asupra incidenței în cauză a prevederilor O.U.G. 10/2013.
Apărătorul intimaților reclamanți I. V., V. V., T. D.-M., T. A.-M. formulează concluzii de respingerea recursului ca neîntemeiat și arată în esență faptul că părțile pe care le reprezintă au o stare de sănătate precară, fiind îndreptățite la acordarea sumelor de bani cu titlu de compensații. Mai arată faptul că prin intermediul acțiunii formulate reclamanții nu au contestat cuantumul despăgubirilor, ci doresc acordarea unor satisfacții morale și materiale, de natură să acopere prejudiciul suferit de către aceștia. Mai mult, A.N.R.P. nu a făcut dovada faptului că nu dispune de fonduri pentru a acorda sumele de bani. În apărare invocă prevederile H.G. 1120/2006, apreciind totodată faptul că nu sunt incidente în cauză prevederile O.U.G. 10/2013, prin raportare la obiectul acțiunii. Cu cheltuieli de judecată și depune la dosar chitanță onorariu avocațial pentru suma de 2500 lei.
Curtea reține recursul spre deliberare.
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamanții I. V., V. V., V. S. – G., T. D. - M., T. A. – M. în contradictoriu cu pârâta A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, au solicitat obligarea pârâtei la plata către reclamanți a sumelor de 148.346,55 lei, 168.078,69 lei, 257.909,24 lei și 293.964,88 lei, reprezentînd compensațiile acordate conform hotărârilor nr.306/19.12.2008, nr.307/19.12.2008, nr.308/19.12.2008 și nr.795/20.05.2010 ale Comisiei mun. București pentru aplicarea legii nr.290/2003.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că pârâta nu a dispus în termenul legal plata compensațiilor ce le-au fost acordate conform hotărârilor nr.306/19.12.2008, nr.307/19.12.2008, nr.308/19.12.2008 și nr.795/20.05.2010 ale Comisiei mun. București pentru aplicarea legii nr.290/2003.
În drept, reclamanții au invocat dispozițiile legii nr.290/2003.
P. sentința civilă nr. 4876 din 4.12.2012 a fost admisă în parte acțiunea reclamantei în contradictoriu cu ANRP, obligând pârâta la plata către reclamanți a sumelor de 148.346,55 lei, 168.078,69 lei, 257.909,24 lei și 293.964,88 lei, reprezentînd compensațiile acordate conform hotărîrilor nr.306/19.12.2008, nr.307/19.12.2008, nr.308/19.12.2008 și nr.795/20.05.2010 ale Comisiei mun. București pentru aplicarea legii nr.290/2003, și la plata sumei de 4574,40 lei către reclamanți reprezentînd cheltuieli de judecată. P. aceeași hotărâre a fost respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind daunele cominatorii.
În esență pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că prin hotărârile nr.306/19.12.2008, nr.307/19.12.2008, nr.308/19.12.2008 și nr.795/20.05.2010 ale Comisiei mun. București pentru aplicarea legii nr.290/2003, s-au acordat reclamanților sumele de 148.346,55 lei, 168.078,69 lei, 257.909,24 lei și 293.964,88 lei reprezentînd compensații pentru bunurile abandonate de autorii acestora.
Potrivit art.18 alin.5 din HG nr.1120/2006, compensațiile bănești stabilite prin hotărârea comisiei județene ori a municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, a Serviciului pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, în cazul contestațiilor, sau hotărârea judecătorească definitivă, învestită cu formulă executorie, după caz, se achită beneficiarilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în bugetul de stat, astfel: a) integral, dacă cuantumul acestora nu depășește 50.000 lei; b) eșalonat în două tranșe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 60% în primul an și 40% în anul următor, dacă cuantumul despăgubirilor se încadrează între 50.001 lei și 100.000 lei;c) eșalonat în două tranșe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 40% în primul an și 60% în anul următor, dacă cuantumul compensațiilor depășește 100.001 lei.
Cum pârâta nu a respectat obligația menționată mai sus de a plăti sumele cuvenite reclamanților, pe de o parte, nefiind dovedit faptul că în bugetul alocat în acest scop nu a existat disponibilul necesar pentru a achita suma conform dispozițiilor legale, iar pe de altă parte nu se poate crea instituțiilor publice debitoare o situație mai favorabilă altor debitori. Este lipsit de relevanță bugetul instituției privind plata despăgubirilor civile, avînd în vedere că acel capitol bugetar se referă la plata cheltuielilor în cazul proceselor pierdute de instituția publică, iar nu de plăți pe care pîrîta trebuie să le efectueze pentru a-și îndeplini una dintre atribuțiile prevăzute pentru înființarea sa.
Așadar această solicitare a reclamanților este întemeiată și va fi admisă acțiunea în parte, fiind întrunite condițiile art.1 din legea nr.554/2004, iar pîrîta ANRP va fi obligată la plata către reclamanți a sumelor de 148.346,55 lei, 168.078,69 lei, 257.909,24 lei și 293.964,88 lei, reprezentînd compensațiile acordate conform hotărîrilor nr.306/19.12.2008, nr.307/19.12.2008, nr.308/19.12.2008 și nr.795/20.05.2010 ale Comisiei mun. București pentru aplicarea legii nr.290/2003.
În ceea ce privește cererea de obligare la sumei de 1000 lei/zi de întârziere cu titlu de daune cominatorii, aceasta va fi respinsă, avînd în vedere că daunele cominatorii sunt o modalitate stabilită de doctrină și de către o parte a practicii judiciare prin care debitorul unei obligații de a face sau a nu face intuitu persoane ar putea fi constrîns la executarea obligației.
Legea nr. 554/2004 prevede în art.24 alin.2 o altă modalitate de contrîngere la executarea unei astfel de obligații, respectiv aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întîrziere.
De altfel, și pe dreptul comun, în conformitate cu prevederile art.5803 C.pr.civ., s-a prevăzut ca modalitate de executare a obligațiilor de a face sau a nu face tot obligarea la plata unei amenzi în favoarea statului, iar potrivit alin.5 al aceluiași articol “pentru neexecutarea obligațiilor prevăzute în prezentul articol nu se pot acorda daune cominatorii”.
Rezultă astfel că singura modalitate de executare a obligației de a face sau a nu face intuitu personae este aplicarea unei amenzi în favoarea statului, iar nu acordarea de daune cominatorii. Reclamanții au deci posibilitatea de a se adresa ulterior instanței de contencios administrativ, în cazul în care pîrîții nu se conformează, potrivit procedurii prev. de art.24 din legea nr.554/2004.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs ANRP, recursul fiind declarat și motivat în condițiile legii.
Criticând sentința atacată, recurenta arată că instanța și-a motivat sentința pe faptul că, pârâta nu a respectat obligația de a plăti sumele cuvenite reclamanților, pe de o parte, nefiind dovedit faptul că în bugetul alocat în acest scop nu a existat disponibilul necesar pentru a achita suma conform dispozițiilor legale, iar pe de altă parte nu se poate crea instituțiilor publice debitoare o situație mai favorabilă altor debitori.
Invocă recurentul că în conformitate cu art. 18 a lin.5 HG nr.1120/2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.290/2003, „compensațiile bănești stabilite prin hotărârea comisiei județene ori a municipiului București pentru aplicarea Legii nr.290/2003, a Serviciului pentru aplicarea Legii nr.290/2003, (...) se achită beneficiarilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în bugetul de stat, (...)."
Din acest text de lege rezultă că plata despăgubirilor este condiționată de existența în bugetul de stat a unor sume suficiente aprobate anual cu această destinație.
Sumele alocate ca despăgubiri sunt stabilite prin Legea bugetului de stat, iar sumele plătite de ANRP ca despăgubiri pe Legea nr. 290/2003 sunt publice fiind publicate pe site-ul anrp.gov.ro.
Din aceste sume Serviciului pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 i-au fost alocate: - 52.911.909,15 lei în anul 2007;- 17.567.560,94 lei în anul 2008;- 20.389.425,80 lei în anul 2009;- 38.849.328,80 lei în anul 2010;- 39.635.644 lei în anul 2011.
Cu referire la termenul rezonabil, în procedurile judiciare, instanța europeană a admis că supraîncărcarea temporară a rolului unui tribunal (această ipoteză, se aplică, prin analogie, situației în care se regăsește subscrisa) nu angajează responsabilitatea internațională a statelor contractante dacă acestea adoptă cu promptitudine măsurile de natură să remedieze asemenea situație.
Este cunoscut faptul că aspectele problematice care au fost revelate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea Pilot în cauza M. A. și alții împotriva României, se regăsesc și se explică prin numeroasele solicitări, adresate A.N.R.P., care au condus la un număr mare de litigii în care aceasta este în momentul de față parte.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 299 Cod proc.civ., Legea nr.290/2003.
Intimatul reclamant a depus înscrisuri.
Curtea, procedând la verificarea motivelor de fapt și drept invocate de recurentă, urmează să admită recursul pentru următoarele considerente:
În fapt, în data de 19.12.2008 Instituția Prefectului Municipiului București – Comisia pentru aplicare Lg.290/2003 a emis pe num ele reclamanților Hotărârile nr. 306, 307 și 308.
P. Hotărârea nr.306/2008 i s-au acordat reclamantei I. V. despăgubiri în sumă de 148.346,55 lei pentru bunurile deținute de autoarea V. Fevronia, abandonate și sechestrate în orașul Cernăuți, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de P. de la Paris din 1947.
P. Hotărârea nr. 307/2008 li s-au acordat reclamanților lonescu Virgin ia, V. S. G. și defuncților V. V., T. C., despăgubiri în sumă de 168.078,69 lei, pentru bunurile deținute de autorul V. F., abandonate și sechestrate în orașul Cernăuți, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de P. semnat la Paris în anul 1947.
P. Hotărârea nr. 308/2008 li s-au acordat reclamantei I. V. și defunctului V. V., despăgubiri în sumă de 257.909,24 lei, pentru bunurile deținute de autorii Poclitar V. și D., abandonate și sechestrate în ., ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de P. semnat la Paris în anul 1947.
Iar, în data de 20.05.2010 Instituția Prefectului Municipiului București - Comisia pentru aplicarea Legii 290/2003 a emis pe numele reclamantei I. V. și a defunctului V. V. Hotărârea nr. 795, prin care li s-au recunoscut despăgubiri în valoare de 293.964,88 lei pentru bunurile deținute de autorii Veronca M. și D., în .. Cernăuți, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de P. semnat la Paris în anul 1947.
P. OUG nr. 10/27.02.2013 pentru plata eșalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispozițiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la C. la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul H., ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de P. între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum și ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe D. și la un schimb de comune între România și Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, și a Convenției dintre România și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, relativă la regimul proprietăților situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 și Legii nr. 393/2006,plata se face în tranșe anuale egale, eșalonat, pe o perioadă de 10 ani, începând cu anul următor datei emiterii titlului de plată. Cuantumul unei tranșe nu poate fi mai mic de 20.000 lei.
Prevederile alin.1 se aplică în mod corespunzător și titlurilor de plată emise și neachitate integral până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Plata tranșelor se face începând cu data de 1.01.2014.
Sumele acordate cu titlu de despăgubiri în temeiul prezentei ordonanțe de urgență se actualizează prin aplicarea indicelui prețurilor de consum aferent perioadei cuprinse între începutul lunii următoare celei în care a fost emis titlul de plată și sfârșitul lunii anterioare datei plății efective a fiecărei tranșe.
Potrivit disp.art. 1 alin.1 OG nr. 10/2013, începând cu data intrării în vigoare a acestei ordonanțe, plata despăgubirilor stabilite potrivit legii nr. 9/1998 și Legii nr. 290/2003 „se face în tranșe anuale egale, eșalonat pe o perioadă de 10 ani, începând cu anul următor datei emiterii titlului de plată. Cuantumul unei tranșe nu poate fi mai mic de 20.000 lei”.
Totodată potrivit alin.2, „prevederile alin.1 se aplică în mod corespunzător și titlurilor de plată emise și neachitate integral până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Plata tranșelor se face începând cu 1.01.2014.”
Pentru toate aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., și art. 18 Legea nr. 554/2004 va admite recursul și va modifica sentința recurată în sensul că obligă pârâta la plata către reclamanți a compensațiilor acordate prin hotărârile Comisiei Municipiului București pentru aplicarea Legii 290/2003 nr. 306/19.12.2008; 307/19.12.2008; 308/19.12.2008 și nr. 795/20.05.2010, în condițiile și termenele prevăzute de O.U.G. 10/2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta pârâtă A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, împotriva sentinței civile cu nr. 4876/04.12.2012, pronunțată de Tribunalul Județean București – Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal în dosarul cu nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți I. V., V. V., T. D.-M., T. A.-M., V. M. și V. F. A..
Modifică sentința în sensul că obligă pârâta la plata către reclamanți a compensațiilor acordate prin hotărârile Comisiei Municipiului București pentru aplicarea Legii 290/2003 nr. 306/19.12.2008; 307/19.12.2008; 308/19.12.2008 și nr. 795/20.05.2010, în condițiile și termenele prevăzute de O.U.G. 10/2013.
Obligă pârâta la plata către reclamanți a sumei de 2000 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat redus.
Obligă recurenta la plata către intimați a sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat redus.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.10.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C. – M. C. G. G. O. D. P.
GREFIER,
R. O.
Red. Gh. G.
Tehnored.C.O./ 2 ex.
Tribunalul București – Secția a IX-a C.
Judecător de fond: C. I.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 3977/2013. Curtea de... | Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr.... → |
|---|
