Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Sentința nr. 1247/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

. A mai adăugat zeci de detalii privind din ROMÂNIA. I.. .1 Nu am reținut numele consilierului american. Acuza mult politica noastră ca depinzând de politica sovietică, totul făcut cu umor și malițiozitate, fără nici un accent prea dur."

Faptul că pârâtul a furnizat date de interes pentru organele de Securitate rezidă atât din notele de analiză întocmite de ofițerii de legătură cât și din recompensele primite de domnia sa.

Astfel, în Tabelul cu evidența recompenselor acordate de la f._ (cotă C.N.S.A.S.), sunt 6 însemnări privind cadouri primite în perioada 1982- 1986, în valoare totală de 1301 lei, în special cu ocazia zilei onomastice (chitanțele și rapoartele semnate de ofițeri se găsesc în același dosar la f. 173-183).

De asemenea, în notele de analiză a activității se regăsesc următoarele aprecieri:

•„ a furnizat materiale cu conținut, care au făcut obiectul unor note de informare pentru conducere. Informatorul a mai furnizat informații despre unii specialiști americani, veniți în țara noastră pentru a ține conferințe la Biblioteca americană, cât și la unele instituții de cultură și artă din BUCUREȘTI și provincie. în cele mai multe din informațiile furnizate, informatorul a sesizat unele aspecte privind activitatea suspectă a specialiștilor americani cu care a intrat în contact. Informatorul a mai furnizat informații despre unii cetățeni români participanți la recepțiile și mesele intime, organizate de diplomații americani la reședințele lor.";

•„Cu ocazia contactelor avute cu acesta, a relatat din proprie inițiativă despre legăturile sale cu diplomații americani și despre unii cetățeni români care l-au contactat pentru a-l ruga să le facă diverse comisioane cu ocazia plecării sale în S.U.A. A. V. a afirmat că ține foarte mult să ne informeze asupra acestor aspecte deoarece este foarte mulțumit că organele de stat i-au dat întotdeauna drumul să plece în străinătate, fără probleme, fapt care i-a creat o mare încredere și nu ar dori în nici un fel să creeze nemulțumiri."

Pentru argumentele expuse, prima condiție impusă de legiuitor în constatarea calității de colaborator, este asigurată.

2. Informațiile prevăzute la punctul 1 să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Și această condiție este asigurată deoarece, nu se poate reține că furnizarea unor informații de asemenea natură nu a fost făcută conștient, având reprezentarea clară a faptului că relatări ca cele prezentate anterior nu rămâneau fără urmări. Altfel spus, prin furnizarea acestor informații, pârâtul a conștientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în delațiunile sale se pot lua măsuri de urmărire și verificare (încălcarea dreptului la viată privată) și, prin urmare, a vizat această consecință.

În concluzie, informațiile furnizate de domnul A. V. au vizat îngrădirea dreptului la viață privată prevăzut de art 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și a dreptului la libertatea de exprimare, prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice.

În drept, art. 3 lit. y), art. 2 lit. b), art. 8 lit. a), art. 11 alin. 1 ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul ia propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea 293/2008, coroborate cu art. 31 alin. 2 și art. 35 alin. 5, lit. a din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S. adoptat prin Hotărârea nr. 2/2008, precum și pe dispozițiile articolului 112 al Codului de Procedură Civilă.

Prin întâmpinarea depusă, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând următoarele:

„La dosar este depusa nota de constatare de către reclamant in care este prezentata o sinteza a dosarelor CNSAS.

Astfel nota de constatare este structurata pe 2 etape:

1.Dosarul R_ constituit din 4 volume având 766 file, pentru perioada 1988-1989 ( fila 1-8 din nota de constare).

2.Dosarul R_ constituit din 1 volum cu 185 de file pentru perioada 1981-1987.

In primul dosar sunt prezentate prin nota de constatare 7 extrase din declarațiile lui A. V. si doua rapoarte întocmite de mr. M. A. datate 6.03.1981. Se menționează ca din cele 48 de declarații care sunt atașate dosarului, care aparțin lui A. V., doar 7 prezintă interes; restul declarațiilor ( 41 !) nu conțin infomatii de interes cauzei; cuprind informații despre activitățile sale culturale din SUA, situația cursurilor si proiectelor cinematografice, etc. Se arata ca numele conspirativ ”A.” este adăugat, de fiecare data, de către altcineva decât A. V., in conținutul declarațiilor.

Cu privire la dosarul care cuprinde perioada 1981-1987 se retine ca nu exista documente care sa se circumscrie prevederilor art. 2 litera b.

Se arată că materiale aferente perioadei 1981-1987 se găsesc in dosarul R_ in volumul 2 ( mapa anexa). Sunt menționate 5 note de analize întocmite de cei care au urmărit activitatea lui A. V. si trei rapoarte din perioada 1981-1987.

Va solicit sa aveți in vedere ca toate extrasele din declarații, menționate in nota de constatare, nu sunt prezentate . specificat, raportate la situația din perioada comunista in care acestea au fost date, fiind scoase din contextul timpului si a conjuncturii profesionale in care A. V. se afla.

Atunci când ești angajat . statului si ai "profesia" de a identifica elemente pentru a "eticheta" in conformitate cu prevederile OUG 24/2008 este necesar sa cunoști trecutul persoanei in cauza pentru a înțelege acțiunile acesteia dintr-un moment specific, sa-i cunoști personalitatea si munca pentru a-i înțelege deciziile.

Este o activitate arhivistică ce presupune cunoașterea perioadei istorice, dar si a persoanei supusa analizei si a celor care sunt in preajma acesteia. Toate aceste informații sunt de natura publica in ceea ce privește pe A. V. si daca ar fi existat interes ele ar fi putut fi studiate si analizate pentru a se cunoaște adevărul. Toate persoanele care fac obiectul fracțiunilor de declarații reținute in nota de constatare sunt persoane publice despre care se găsesc informații făcând o scurta cercetare pe internet.

De asemenea, atunci când se interpretează evenimente din viata unui om care sunt de natura sa știrbească demnitatea acestuia, (un profesionist care prin ceea ce face a devenit o persoana publica cu reputație buna in Europa si SUA ) trebuie sa deții, atunci când întreprinzi o cercetare in privința acțiunilor sale, informații despre viata sa si a celor din viata sa, sa deții o calificare care iti permite sa încadrezi declarațiile ca făcând parte din actele incriminate de lege. Este necesara o cultura generala minima si informații suficiente din epoca, la care sa poți apela, pentru a putea incadra faptele ca fiind cele prevăzute de art. 2 litera b din OUG 24/2008.

Scoase din contextul vremii si al declarațiilor integrale fragmentele din declarații, reținute in nota de constatare, nu reprezintă realitatea pe care A. V. a trait-o.

Conform prevederilor legale, pentru constatarea calității de colaborator al Securității, în sensul art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, se impune stabilirea cu certitudine a faptului ca persoana acuzata a furnizat informații - in formele prevăzute de lege ca urmare a admiterii excepției de neconstitutionalitate prin Decizia 672/2012 - prin care se denunțau activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, care au vizat suprimarea sau îngrădirea unor drepturi și libertăți fundamentale ale unor persoane identificate.

Prin Decizia nr. 672/2012 a Curții Constituționale se arata ca aspectele legate de calificarea mijloacelor de proba sau de stabilire a sensului pe care îl au in cuprinsul legii anumiți termeni nu reprezintă o problema de constituționalitate, ci de legiferare, pe de o parte, si de interpretare si aplicare a legii de către instanțele judecătorești, pe de alta parte.

Situațiile invocate in cadrul acțiunii formulate de reclamant, raportat la prevederile legale si la înscrisurile depuse la dosarul cauzei, nu întrunesc condițiile admiterii cererii de chemare in judecata.

Potrivit prevederilor legale instanța are obligația de a "analiza minuțios" întreg materialul depus de C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității, sens in care va examina echitabil cauza, stabilind circumstanțele in care au fost obținute declarațiile olografe si impactul acestora asupra vieții altor persoane.

Așadar nota de constatare depusa la dosarul cauzei reprezintă materialul probator care este pus la dispoziția instanței de către CNSAS.

Solicitam sa constatați ca prin materialul probator nu se face dovada ca A. V. a urmărit (a vizat cum spune concret legea) prin declarațiile sale suprimarea sau îngrădirea unor drepturi și libertăți fundamentale ale persoanelor cu care s-a aflat in contact.

Așadar instanța de judecata va analiza daca materialul probator îndeplinește condițiile legale, instanța făcând o interpretare a legii mai ales a sintagmei "activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, care au vizat suprimarea sau îngrădirea unor drepturi și libertăți fundamentale".

Ca in orice problema de drept, atunci când se solicita instanței sa transforme fapta de viata in fapta care sa dobândească conotatiile juridice ale O.U.G, nr. 24/2008, trebuie sa existe un prejudiciu cert, care sa fie dovedit reclamant in persoana celor despre care se susține ca au făcut obiectul delațiunilor. De asemenea trebuie sa se facă dovada ca acele situații reținute in nota de constatare au vizat, cum zice lege, suprimarea sau îngrădirea unor drepturi sau libertăți ale persoanelor menționate in declarații. ACESTE DOVEZI TREBUIE FĂCUTE DE RECLAMANT.

Toate declarațiile lui A. V. nu au fost date in scopul de a aduce o atingere directa unei persoane prin îngrădirea drepturilor si liberaților pe care acea persoana le avea. Declarațiile au fost făcute in scopul de a se apară de sistem, care prin legislația existenta la acel moment ii îngrădeau drepturile si libertățile sale, fără a aduce atingere altcuiva.

Se susține prin acțiunea introductiva de instanța ca la data de 14.03.1981 A. V. a fost recrutat de Securitate pentru încadrarea informativa a diplomaților americani de la Secția Culturala a Ambasadei SUA precum si a altor personalități americane care invita oameni de cultura si de arta romani la diferite evenimente. In alte note si rapoarte se menționează ca "A." a fost recrutat in data de 23.03.1981. Nu se face o dovada clara din partea CNSAS ului ca persoana numita A. este una si aceeași persoana cu A. V.: in cadrul aceluiași referat, cu același scris olograf, nu se face mențiunea ca A. V. este cunoscut si sub numele de A.. Apare un alt scris care menționează numele A. sau notele sunt tehnoredactate.

In anul 1981 A. V. era un regizor cunoscut, cu o reputație foarte buna atat in tara cat si in străinătate, așa cum rezulta din anexa 1 a prezentei întâmpinări "Activitatea artistică în teatru și film începând cu debutul din 1970. Selecție" . Era invitat in cercurile americane din București. A. V. era in raporturi foarte bune cu Secția Culturala a Ambasadei SUA si avea prieteni americani. întotdeauna a preferat relațiile de colaborare in plan profesional cu lumea artistica occidentala si cu SUA pe care le-a cultivat.

Nu a semnat niciodată un angajament si din nici un act al dosarului depus de CNSAS nu rezulta calitatea lui A. V. de colaborator al Securității. Nu a semnat cu nume conspirativ si nici nu a știut ca are unul. Acest lucru este dovedit cu dosarul CNSAS. Din dosar rezulta ca a dobândit calitate de informator in baza unei decizii interne a Securității, in baza unor avize favorabile a unor superiori ai securității si a unor declarații date de alte persoane SI NU IN BAZA PROPRIEI VOINȚE. Aceasta calitate nu i-a fost adusa la cunoștința.

Se poate constata de asemenea ca sistemul era nemulțumit de A. V. deoarece in declarațiile sale acesta nu prezenta aspecte "cu caracter operativ". Acest aspect rezulta si din constatarea CNSAS. Pe majoritatea declarațiilor olografe ale lui A. V. exista mențiuni din care puteți constata nemulțumirile celor din sistem care pretindeau obținerea unor informații certe de la A. V.. Totuși in referatele menționate in nota de constatare care erau înaintate periodic superiorilor din sistem de către cei care il urmăreau pe A. V., aceștia susțin ca au primit informații cu caracter operativ fara a arata care anume. Aceste referate vin in contradicție cu declarațiile lui A. V..

Orice cetățean roman care se întorcea din străinătate, pentru a intra in posesia buletinului, dupa predarea pașaportului in termen de 24 de ore de la întoarcerea in tara, avea obligația de a da declarații in privința activității sale in străinătate, întotdeauna in declarații A. V. a comunicat date care priveau activitatea sa si persoana sa. Nu a pus in pericol persoane cu care s-a întâlnit in străinătate sau care se aflau in România. Nu a comunicat nume sau date despre persoane care se aflau in tara, care sa poată fi identificate si care sa aibă de suferit din cauza sa. Stia ca este urmărit, stia ca cei cu care vorbea in străinătate erau supuși aceluiași regim de declarații, stia ca ii sunt telefoanele ascultate, știa ca in casa lui existau microfoane, știa ca sunt persoane puse sa il verifice. Nu putea sa ascundă nimic intrucat totul era cunoscut.

In situația acestuia se aflau L. C., L. P. inclusiv M. B. la care se face referire in nota de constatare.

Probele depuse de CNSAS dovedesc calitatea lui A. V. de urmărit, și nu de colaborator al Securității. Peste 700 de pagini privesc acte de urmărire și ascultare a lui A. V. si a familiei sale, de control ilegal a corespondentei, in tara si străinătate.

Din chiar actele Securității rezulta ca nu a plecat niciodată in străinătate la inițiativa Securității. întotdeauna a ieșit din tara ca urmare a invitațiilor pe care le-a primit de la teatre, festivaluri sau instituții academice din străinătate, toate aceste invitații fiind rodul muncii si creației sale.

Nu a putut si nu a vrut să părăsescă România din motive personale, familiale, insa cariera de regizor nu putea fi împlinită fără experiența acumulată in străinătate, având in vedere specificul acestei profesii.

Plecarea oricărui cetățean roman in străinătate implica o . demersuri in vederea obținerii vizei pentru tara respectiva si a pașaportului. Pentru ca ambasada tarii in care plecai sa iti pună viza la dispoziție erai obligat sa faci o cerere autorităților romane si sa obții acordul pentru plecarea din tara si evident pașaportul. Ca sa obții acordul trebuia sa-ti susții cauza prin declarații de adeziune. In cerere erai obligat sa detaliezi vizitele pe care urma sa le faci, sa arați scopul acestor vizite. Uneori erai nevoit sa faci trei patru trasee din care se aproba doar unul care era mai puțin periculos intereselor statului totalitar, pe care oricum numai statul le cunoștea. A. V. a constatat ca multe dintre aceste cereri pe care le preda la Ministerul Culturii, inclusiv itinerarii, se regăsesc in aceste dosare.

Pașaportul era documentul care se elibera numai cu ocazia plecării din țară, după obținerea permisiunii de a pleca din tara. La ridicarea pașaportului exista obligația sa se predea buletinul, iar la revenirea in tara exista obligația de a se preda pașaportul in termen de 24 de ore. Totdeauna plecarea din tara se făcea pe o perioada limitata, cunoscuta si declarata in cererea prin care se solicita învoirea de a parași tara. Pentru a ridica buletinul la întoarcerea in tara era necesar sa se predea pașaportul si sa se predea o declarație cu privire la vizita in străinătate întreprinsa, cu descrierea vizitei si a persoanelor pe care le-ai întâlnit. Acesta procedura trebuia respectata nu numai de A. V. ci de fiecare dintre colegii lui: regizori, actori etc. In lipsa acestor declarații buletinul nu era restituit cu toate consecințele rezultate din nesupunere.

A arătat in mod detaliat împrejurarea în care a fost invitat si a plecat in SUA in martie 1981 in actul numit întâmpinare care se găsește la dosarul cauzei. Acest moment este legat de momentul așa-numitei "recrutări".

Raporturile apropiate ale lui A. V. cu cetățenii americani au trezit suspiciuni si, asa cum rezulta din intregul dosar depus de CNSAS, a fost intens urmărit existând presupunerea ca ar fi fost racolat de CIA. O dovada in plus a acestei situații este ca, in dosarele CNSAS, se găsește toata corespondenta cu familia si prietenii din timpul plecărilor in străinătate, dar si corespondenta primita din străinătate. De acest lucru a fost informat de către Securitate A. V., iar in aceste condiții lipsa predării unei informări corecte din partea acestuia cu privire la viata de zi cu zi însemna condamnarea potrivit legilor statului comunist. Acesta este motivul pentru care, de fiecare dată când revenea in tara, cu acordul celor cu care se întâlnea in străinătate si care știau procedurile comuniste, declara unde a fost, cu cine se întâlnea si care erau discuțiile purtate, niciodată in afara sferei sale personale.

Situația acestuia de urmărit permanent s-a agravat in momentul in care SUA i-a oferit lui A. V. B. Fulbright. Aceasta bursa se solicita de potențialul bursier. In cazul lui A. V. bursa a fost oferita de SUA, incalcandu-se regulile de acordare si obținere. A. V. nu se incadra in categoria persoanelor care primeau aprobarea, in tara, pentru a solicita o astfel de bursa. Acesta este motivul pentru care, in anumite cercuri de la Ministerul Culturii, nu s-a cunoscut ca era beneficiarul unei burse Fulbright din partea SUA.

Acordarea a doua burse Fulbright de catre SUA a determinat sistemul sa intensifice verificările sale si ale familiei sale, fiind nevoit sa dea justificări de fiecare data cand i se solicita de Securitate de ce dorește sa plece in SUA. Desi alocarea bursei ii permitea beneficiarului sa-si ia soția in SUA. cererea sa de a fi însoțit de soție si cererea soției de a-1 insoti pe beneficiar pe perioada burselor, aflate la dosarul CNSAS, au fost respinse. Era peste puterea de înțelegere a celor din Securitate interesul americanilor pentru profesia si calitățile lui A. V. cu toate ca el reprezenta arta si cultura romana in străinătate la acea data. Au limitat libertatea acestuia știind ca nu-si poate parași soția bolnava in Romania. Modul in care aceste probleme sunt exploatate in notele informative ale lucratorilor securității nu pot reprezenta acte de acuzare, asa cum este reținut prin nota de constatare, monitorizare permanenta, supraveghere si urmărire.

De-a lungul timpului i s-a reproșat de catre serviciul Relații externe din Ministerul Culturii, care primea declarațiile sale la întoarcerea in tara, ca infomatiile nu sunt credibile si exista riscul sa devină dizident ca urmare a părerilor pe care le exprima chiar in declarație pe care le preda oficial la Ministerul Culturii in momentul in care îți ridica buletinul. Toate aceste aspecte se regăsesc in dosarele de urmărire existente la CNSAS.

Din declarații rezultă că a urmărit că ceea ce comunică să nu aibă nicio consecință asupra nici unei alte persoane. Declarațiile reflectau un status quo care era cunoscut Securității din alte surse. Când s-au comunicat expres acuze politice aduse sistemului A. Visaron s-a asigurat ca acestea sa fie de notorietate si poziția sa nu era de negare si dezicere a acestora.

De exemplu întâlnirea si discuțiile cu M. B.. M. B. a fost o personalitate marcanta a lumii științifice din România si ulterior diplomat al României in SUA in perioada postcomunista. Era un cunoscut dizident al regimului comunist din anul 1977. Faptul ca A. V. a transmis același punct de vedere pe care M. B. l-a exprimat si in tara cu privire la regimul de guvernare comunist nu era o noutate decât pentru cel care a intocmit referatul in baza declarației lui A. V.. Sistemul stia cine este B. si care sunt părerile sale si era evident ca discuția dintre cei doi nu era formala. Totuși CNSAS a scos in evidenta aceste aspecte considerând ca a adus un prejudiciu acestei persoane. Daca cel care a analizat acest document din partea CNSAS ar fi cunoscut cine este M. B. si poziția sa fata de regimul lui C., exprimata public din 1977, exact in sensul prezentat in declarație de A. V., ar fi putut realiza ca nu s-a adus nici un prejudiciu, nici macar moral. Era un lucru de notorietate la acel moment.

De asemenea cel care a intocmit acțiunea de introducere in instanța si nota de constatare din partea CNSAS nu aplica aceleași criterii in aprecierea lui A. V.. Atunci cand acesta declara ca o prietena a sa dorește sa se angajeze la postul de radio Vocea Americii si nu dorește sa facă cunoscut acest lucru in tara se apreciază ca este o delațiune intrucat "este cunoscuta poziția anticomunista a respectivului post de radio si faptul ca emisiunile acestui post de radio erau bruiate de autoritățile comuniste deoarece reprezentau pentru romani, daca nu singurele, atunci principalele surse obiective de informații" . Insa atitudinea lui A. V. de a da mai multe interviuri la Vocea Americii, nu este scoasa in evidenta in analiza dosarului CNSAS, desi atitudinea lui A. V. ar trebui apreciata după aceleași criterii.

Analizând dosarele, fila cu fila, se observa ca pe multe dintre actele din dosare exista referate, ca la scoală, care nu au fost menționate in nota de constatare întocmita de CNSAS. dar din care rezulta fără dubiu ca A. V. avea calitatea de urmărit si nu de informator.

Supun atenției următoarele acte din dosarele CNSAS la fila 48 a dosarului CNSAS (voi l)se găsește Nota securității din 3.12.1983 in care este extras un fragment din scrisoarea lui A. V. adresata soției căreia ii comunică faptul ca va putea sa vina si ea in SUA in doua trei luni. Cu pixul se menționează „atenție la aceste pregătiri”

La fila 89 apare un raport datat 29.05.1986, olograf. In acest inscris se menționează ca "A." a fost recrutat informator la data de 23.03.1981. Aceasta data diferă de data care este menționata in acțiune 14.03.1981, IAR A. V. era deja in SUA din data de 16.03.1981.

In întregul dosar exista neconcordante cu privire la date. De asemenea multe din rapoartele aflate la dosar, întocmite de urmăritori, reprezintă "interpretări" ale declarațiilor date de A. V.. Desi aceste rapoarte ar trebui sa prezinte fidel cele declarate de A. V. se constata ca acestea, de cele mai multe ori, depășesc simțul realității.

La fila 100 dosar CNSAS (voi 1) se găsește o scrisoare care a fost expediata de R. Corrigan lui A. V. din SUA, ca un răspuns la o alta scrisoare expediata din Turcia de A. V.. Prof. R. Corrigan ii confirma lui A. V. ca a primit scrisoarea acestuia expediata din Turcia prin care A. V. il informa ca nu mai poate obține viza pentru SUA si isi arata întreaga disponibilitate de a-l ajuta. Recomanda lui A. V. sa ia legătura cu un oficial al Ambasadei Americii care are prieteni influenti in sistem care il vor ajuta sa obțină viza de plecare din tara.

La dosarul cauzei fila 104 CNSAS ( voi 1), in data de 24.05.1987 apare un raport cu propuneri pentru testarea lui A. . Acest raport este intocmit pentru a decide asupra avizării plecării lui "A." din tara ca urmare a solicitării acestuia de a i se aproba o deplasare in SUA. La fila 105 se găsește o mențiune tip avizare prin care se arata Continuați verificările asupra lui A. tinand cont de suspiciunile existente. "

La fila 108 ( voi 1) exista o nota datata august 1987 in care se arata ca in perioada 1980-1983 A. V. si nu "A." s-a aflat in atenția atașaților culturali ai Ambasadei SUA, cadre CIA, care i-au facilitat obținerea unei a doua burse Fulbright si ca A. V. a continuat sa fie in atenția altor oficiali ai ambasadei SUA.

La fila 115 din dosar CNSAS se găsește o nota secreta datata 15.07.1987 prin care "C." a informat ca V. A. a vizitat un cetățean American la Hotelul Continental.

La fila 117 din dosar CNSAS se găsește adresa din 19.11.1987 elaborata de serviciul extern al Securității prin care se face cunoscut ca lui A. V. i s-a propus in repetate rânduri sa rămână in SUA, ca i s-a oferit o vila in Los Angeles si i s-a dat de inteles ca CIA va suporta toate cheltuielile, ca . Boston a locuit la D. S., cetățean roman cu domiciliul in străinătate suspecta de apartenența la CIA, si ca intenționează sa o cheme pe soție în SUA.

La fila 118 dosar CNSAS ( voi 1) se afla o alta adresa emisa de aceeași unitate militară din decembrie 1987 in care se arata ca in SUA A. V. este sprijinit de un fost atașat cultural care ii va obține o noua bursa in SUA, iar in Romania atașatul cultural, de la acel moment, acționează pentru a se obține acordul pentru o noua viza in America.

La filele 119 -120 dosar CNSAS (voi 1) se găsește o nota din 12.12.1987 din care rezulta ca in perioada cat a locuit in Boston a dat un nou interviu la Vocea Americii, ca a locuit la D. S. si s-a întâlnit cu M. B. ( n.n. un cunoscut dizident al regimului comunist- anexa 2 a prezentei întâmpinări).

La data de 4.12.1987 sejurul lui A. V. in SUA este monitorizat de către Securitate prin telefoanele înregistrate.

La fila 127 si urm. dosar CNSAS ( voi 1) apare o nota datata aprilie 1988, dupa vizita in SUA, care menține dispoziția ca A. V. sa fie urmărit de Securitate.

La fila 35 din dosar CNSAS ( VOL 2) se găsește o mențiune olografa pe declarația scrisa de A. V. " Notele furnizate de aceasta sursa nu au practic nici o valoare pentru contraspionaj vede toate lucrurile in roz. Vedeți care este cauza."

Lui A. V. nu i-a reproșat niciodată aceste lucruri deci nu stia nimic despre ceea ce construia Securitatea.

La fila 44 din dosar CNSAS ( voi 2) exista o nota in care se arata" Informatorul A. a prezentat unele aspecte de interes personal, in cel mai scurt timp va prezenta informații detaliate gen..."

La fila 157 dosar CNSAS (voi 2) pe nota tehnoredactată se menționează olograf:" Sa se verifice serios atat sursa cat si informațiile. Multe din aceste "informații" nu sunt credibile, si in nici un caz, nu acestea erau si trebuiau sa fie informațiile cu caracter operativ cu care trebuia sa se vina din aceasta deplasare". Era normal intrucat A. V. nu dădea informații de nici un fel ci vorbea despre călătoriile si contactele sale in perioada de activitate artistica. Acest lucru demonstrează ca nu era colaborator al Securității.

Toate declarațiile lui A. V. sunt comentate, dar din toate comentariile făcute rezulta calitatea acestuia de urmărit si nemulțumirile existente in sistem fata de faptul ca alta era categoria de informații pe care o așteptau.

De asemenea in dosarele CNSAS, aflate la dosarul cauzei, exista si ciornele dupa care se lucrau referatele. Unele conotatii ale evenimentelor sunt schimbate de la ciorna la raportul efectiv intocmit.”

La dosar au fost depuse înscrisuri.

Analizând actele dosarului, Curtea reține că situația de fapt prezentată în cuprinsul cererii de chemare în judecată și al notei de constatare corespunde realității, fiind confirmată de înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Astfel, Curtea constată că pârâtul a fost recrutat la data de 14.03.1981, pentru încadrarea informativă a diplomaților americani de la Secția culturală a Ambasadei SUA, precum și a altor personalități americane, care invitau cetățeni români la diferite evenimente. Reclamantului i-a fost atribuit numele conspirativ „A.”.

Ulterior, pârâtul a furnizat organelor Securității mai multe note informative relevante (existența acestora nu este contestată), după cum urmează.

1. Nota informativă din 25.04.1984, prin care pârâtul aducea la cunoștință organelor Securității că o prietenă a sa, S.D. urma să dea niște testări pentru un loc de muncă la postul de radio „Vocea Americii” în cadrul secției române, în condițiile în care aceasta îl rugase pe pârât să nu dea nimănui această informație, cunoscută fiind poziția anti-comunistă a respectivului post de radio. Urmare acestei note informative, lucrătorii Securității au avansat propunerea de a se lua măsuri în vederea interzicerii accesului în țară al prietenei reclamantului și de a fi pusă sub supraveghere mama acesteia.

2. Nota informativă din 06.05.1985 prin care pârâtul a informat organele Securității despre o discuție avută la o cină oferită la Ambasada SUA cu un cetățean american, în cursul căreia acesta din urmă a făcut referiri la vina președintelui țării pentru situația dificilă din România, la lipsa apei calde și la omniprezența Securității.

3. Nota informativă din 30.06.1986, în cursul căreia pârâtul făcea referire la o discuție cu un fost actor al Teatrului Giulești, care îi comunicase intenția de evaziune din țară a cumnatului său.

În raport de cele mai sus arătate, Curtea reține că informațiile furnizate de pârât au denunțat atitudini potrivnice regimului totalitar comunist (dorința unei persoane de a se angaja la un post de radio considerat ostil de regimul comunist, intenția clară de a părăsi țara a unei alte persoane, critici directe ale unui cetățean american la adresa lui N. C. și a Securității) și au vizat îngrădirea dreptului la liberă circulație (art. 12 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice), a dreptului la viață privată (art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice) și a libertății de exprimare (art. 28 din Constituția României din 1965).

În raport de definiția legală a noțiunii de colaborator al Securității, Curtea constată că este lipsit de relevanță a se stabili dacă persoanelor ce au făcut obiectul notelor informative date de către pârât le-au fost efectiv încălcate drepturi și libertăți fundamentale, în condițiile în care art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008 prevede numai condiția ca informațiile furnizate să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale. Ca urmare, este lipsită de relevanță împrejurarea că prietenei pârâtului, S.D. i-a fost permis în cele din urmă accesul în țară, atâta timp cât informațiile furnizate de pârât puteau constitui temeiul refuzului de a permite acesteia .>

De asemenea, față de prevederile art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008, nu este relevant dacă pârâtul a fost sau nu instruit de organele Securității pentru munca informativă ori dacă acesta a avut sau nu angajament scris. Nu prezintă relevanță nici faptul că pârâtul era la rândul său supravegheat și urmărit de Securitate, acesta fiind un tratament obișnuit al informatorilor – calitatea de persoană urmărită nu o excludea de plano pe aceea de colaborator.

În opinia Curții, chiar dacă pârâtul nu a urmărit ca informațiile furnizate Securității să îngrădească drepturile persoanelor, acesta a realizat totuși posibilitatea producerii acestui rezultat (modul în care acționa Securitatea era de notorietate) și a acceptat-o.

Față de considerentele mai sus expuse și văzând dispozițiile art. 11 din OUG nr. 24/2008, Curtea va admite acțiunea așa cum a fost formulată și va constata că pârâtul a avut calitatea de colaborator al Securității.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în București, ..55-57, sector 3, București, în contradictoriu cu pârâtul A. V., născut la data de 11.09.1947, în Bălușeni, județul B., fiul lui V. și M. cu domiciliul procesual ales la S. E., în București, ..209, ., ., sector 2.

Constată că pârâtul a avut calitatea de colaborator al Securității.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 05.04.2013.

PREȘEDINTE GREFIER

D. C. VladElena Chirănuș

Red.DV/tehnored.EC/4 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță