Despăgubire. Decizia nr. 5193/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 5193/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 21-11-2013 în dosarul nr. 6687/2/2012*
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII –A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 5193
Ședința publică din data de 21 noiembrie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: M. N.
JUDECĂTOR: B. L. PATRAȘ
JUDECĂTOR: E. C. V.
GREFIER: F. E. B.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR, cu sediul în București, Calea Floreasca nr. 202, sector 1, prin reprezentant legal președinte G. B., împotriva sentinței civile nr. 6961/6.12.2012 pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a VIII-a C. administrativ și fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă G. G., cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură la C.A. Ț. C., în București, .. 24, ., având ca obiect „despăgubire”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimata-reclamantă G. G. prin reprezentant convențional avocat Ț. C., în baza împuternicirii avocațiale . nr._/2013, depusă în ședință publică (fila 14 dosar), lipsind recurenta-pârâtă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
-stadiul procesual: cauza se află la primul termen de judecată, în recurs;
-procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea constată că a operat transmisiunea legală a calității procesuale, recurenta-pârâtă fiind Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor și reține că față de dispozițiile art. 17 alin. 1 lit. a din Legea nr. 165/2013, aceasta preia atribuțiile fostei C.C.S.D..
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, Curtea acordă cuvântul asupra recursului.
Intimata-reclamantă prin avocat având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică. Reține aceasta că recurenta invocă propria culpă, motivele de recurs sunt total neîntemeiate, apreciază că Legea nr. 165/2013 nu se aplică având în vedere data promovării cererii și principiul neretroactivității legii. Judecătorul fondului nu putea să se pronunțe decât cu privire la legea în vigoare la momentul pronunțării hotărârii în fond. Dacă însă se va reține că Legea nr. 165/2013 este de imediată aplicabilitate, situația intimatei este una particulară, s-a întocmit un raport de evaluare și s-au stabilit sume de bani, s-a efectuat și controlul de legalitate al prefectului fiind respectate prevederile art. 21 alin. 3 din Legea nr. 165/2013. De asemenea, au fost îndeplinite și condițiile art. 17 alin. 1 lit. b din Legea nr. 165/2013, analiza dosarului administrativ a fost făcută de către C.C.S.D. care la momentul respectiv avea competențe de a analiza sub aspectul legalității dispoziției emise de primărie. Referitor la termenul de 60 de luni consideră că acesta nu se aplică având în vedere că nu are dosar înregistrat la Secretariatul General și urmează ca toți pașii să fie parcurși. Mai arată să intimata-reclamantă este în situația în care trebuie să se emită o decizie de compensare a imobilelor, astfel că în conformitate cu dispozițiile art. 17 alin. 1 lit. b din Legea nr. 165/2013, obligația CNCI există.
Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare asupra cererii de recurs.
CURTEA,
Prin sentinta civila nr.6961/06.12.2012 pronuntata de Curtea de Apel București –Sectia a VIII-a de contencios administrativ si fiscal s-au dispus urmatoarele:
„Respinge ca nefondată excepția prematurității acțiunii, invocată de pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta G. G., cu domiciliul ales la CA Ț. C., în București, .. 24, ., în contradictoriu cu pârâtul S. R. PRIN COMISIA PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR, cu sediul în București, Calea Floresca nr.202, sector 1.
Obligă pârâta CCSD să emită decizie reprezentând titlu de despăgubire corespunzător dispoziției nr. 928/23.07.2008 emisă de Primarul municipiului Curtea de Argeș, după expirarea perioadei de suspendare a procedurilor instituită de OUG nr.4/2012, într-un termen de cel mult 30 de zile care începe să curgă după rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri și expirarea perioadei de suspendare menționată anterior.
Respinge ca nefondat capătul de cerere privind obligarea pârâtei CCSD la plata de penalități.
Obligă pârâta la plata sumei de 4,3 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.”
Pentru a pronunta aceasta soluție ,Curtea de Apel București a retinut ca prin Dispoziția nr. 928/23.07.2008, emisă de Primarul mun. Curtea de Argeș, s-a propus acordarea de măsuri reparatorii constând în despăgubiri în condițiile Legii speciale, Titlul VII din Legea nr. 247/2005, în favoarea reclamantei G. G., pentru diferența dintre valoarea reală actualizată a construcției demolate de 97,86 mp și terenul aferent în suprafață de 620 mp din Curtea de Argeș, ..157, județ Argeș și valoarea actualizată a despăgubirilor primite (filele 43 și urm. dosar)
Dosarul s-a înregistrat la ANRP - Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor sub nr._/CC/12.11.2008. (fila 33 dosar)
Prin întâmpinare, pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a recunoscut faptul că dosarul aferent Dispoziției nr. 928/2008 i-a fost transmis, înregistrându-se la Secretariatul Comisiei Centrale, respectiv că dosarul a fost analizat și sub aspectul legalității respingerii cererii de restituire în natură, fiind desemnat un evaluator și întocmit raportul de evaluare.
Astfel, la filele 69 și urm. din dosar figurează raportul de evaluare întocmit de societatea de evaluatori . prin R. I. A., înregistrat la data de 08.06.2011.
Din înscrisurile atașate la dosar nu rezultă emiterea până în prezent de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a titlului de despăgubire în favoarea părții reclamante, în cond. art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.
În drept, preliminar, Curtea a constatat că se impune soluționarea excepției procesuale invocate de partea pârâtă CCSD, respectiv excepția prematurității cererii. Astfel, potrivit art. 137 alin. 1 C.pr.civ. „Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii”. Pe cale de consecință, în cauza de față se impune a se lămuri preliminar dacă este incidentă excepția invocată, aspect care soluționat pozitiv ar face de prisos cercetarea fondului acțiunii.
În ce privește această excepție a prematurității, Curtea o apreciază ca fiind neîntemeiată, motiv pentru care urmează a o respinge.
Ca și excepție procesuală, prematuritatea este legată de acea condiție de exercițiu a acțiunii civile privind afirmarea unui drept/formularea unei pretenții. Se apreciază astfel în doctrină și într-o jurisprudență constantă, că, pentru a putea fi exercitat, dreptul trebuie să îndeplinească anumite condiții subsecvente, între care se numără și aceea de a fi actual, adică să nu fie supus unui termen sau unei condiții suspensive.
În cauza de față, partea pârâtă CCSD își întemeiază apărarea procesuală pe dispozițiile OUG nr. 4/2012, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 117/2012, prin care se prevede că «la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se suspendă, până la data de 15 mai 2013, emiterea titlurilor de despăgubire, a titlurilor de conversie, precum și procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, prevăzute de titlul VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare».
Coroborând cele arătate în precedent, Curtea apreciază că nu se poate concluziona în sensul că acțiunea de față ar fi afectată de prematuritate. Spre acest rezultat, Curtea reține că deși a intervenit o suspendare a procedurilor de evaluare, respectiv de emitere a titlurilor de despăgubire, totuși obligația autorității pârâte de a urma întocmai etapele instituite de art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 s-a născut anterior adoptării și intrării în vigoare a OUG nr. 4/2012, ea devenind actuală anterior acestui din urmă moment, câtă vreme dosarul a fost înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale la nivelul anului 2008, motiv pentru care analiza incidenței actului normativ invocat poate prezenta relevanță cât privește fondul cauzei, respectiv la stabilirea termenului de executare în cond. art. 18 alin. 6 rap. la art. 24 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
Referitor la fondul cererii formulate în contradictoriu cu CCSD, date fiind Dispoziția nr. 928/2008 emisă de Primarul municipiului Curtea de Argeș, respectiv înregistrarea acesteia împreună cu documentația aferentă la Secretariatul Comisiei Centrale, precum și verificarea legalității soluției de nerestituire în natură a imobilului preluat abuziv și întocmirea raportului de evaluare, fără a fi fost însă emis un titlu de despăgubire în favoarea reclamantei, Curtea reține că dispozițiile speciale ale Legii nr. 247/2005, Titlul VII, se completează, în ceea ce privește procedura administrativă reglementată, cu dreptul comun în materia contenciosului administrativ, respectiv Legea nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare. Or, în conformitate cu dispozițiile art. 8 alin 1 teza a doua din acest act normativ, „(…), se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative.”
Observând totodată dispozițiile Titlului VII al Legii nr. 247/2005, Curtea reține că în cadrul procedurii administrative obișnuite reglementate prin Titlul menționat, sunt parcurse mai multe etape, între care se află și cea prevăzută la art. 16 privind emiterea titlului de despăgubire, ce are ca premise transmiterea și înregistrarea dosarului, analiza acestuia sub aspectul posibilității restituirii în natură a imobilului ce face obiectul notificării și evaluarea bunului imobil preluat abuziv.
Deși este adevărat că Legea nr. 247/2005 nu prevede un termen limită în care să fie parcursă întreaga procedură, finalizată prin emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire, această împrejurare nu trebuie interpretată în sensul că autoritatea competentă poate amâna nejustificat efectuarea demersurilor necesare, în condițiile în care nu există niciun impediment care să reprezinte un motiv obiectiv de amânare. Pe de altă parte, Curtea are în vedere și împrejurarea că, în lipsa unui termen stabilit de lege, decizia reprezentând titlu de despăgubire trebuie emisă într-un termen rezonabil care se calculează însumând durata procedurilor administrative care trebuie parcurse de părțile reclamante; or, în cazul de față, având în vedere că notificarea a fost formulată în anul 2001, cu atât mai mult apare ca nejustificată întârzierea pârâtei în finalizarea procedurii, prin emiterea actului administrativ.
Mai apreciază Curtea că eventuala devalorizare a bunului, intervenită între timp, este în exclusivitate rezultatul aplicării defectuoase de către partea pârâtă a mecanismului legal, aceasta fiind cea care nu a fost capabilă a asigură întrunirea Comisiei spre analiza raportului de evaluare; în aceste condiții, a accepta o astfel de apărare din partea CCSD, implică a impune beneficiarului o sarcină excesivă și disproporționată, căci nu revine acestuia culpa pentru modalitatea în care membrii Comisiei au înțeles să își îndeplinească sarcinile legale, adică, între altele, de a asigura cvorumul necesar desfășurării lucrărilor.
Constatând așadar că acțiunea părții reclamante este întemeiată în parte, Curtea o va admite în sensul obligării pârâtei CCSD să emită decizia reprezentând titlu de despăgubire corespunzător dispoziției nr.928/23.07.2008 emisă de Primarul municipiului Curtea de Argeș.
În ceea ce privește executarea de către pârâta CCSD a obligațiilor impuse de instanța de judecată, se impune a fi avut în vedere efectul produs de actul normativ menționat mai sus, respectiv OUG nr. 4/2012, alineatul (1) al articolului unic, prin care se suspendă, până la data de 15 mai 2003, emiterea titlurilor de despăgubire, a titlurilor de conversie, precum și procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, prevăzute de titlul VII „Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv” din Legea nr. 247/2005. În consecință, ținând cont de măsura dispusă prin actul normativ menționat, Curtea va dispune ca pârâta CCSD să-și îndeplinească obligațiile dispuse, după expirarea perioadei de suspendare a procedurilor instituită de OUG nr.4/2012, într-un termen de cel mult 30 de zile care începe să curgă după rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri și expirarea perioadei de suspendare menționată anterior, date fiind și disp. art. 18 alin. 6 și art. 24 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
În final, cât privește solicitarea părții reclamante de obligare a CCSD la plata de penalități, Curtea o apreciază ca nefiind fondată, nefiind argumentat și, de asemenea, nerezultând prejudiciul suplimentar pe care partea reclamantă încearcă a-l acoperi. Dispozițiile art. 18 alin. 1, 3, 5 și 6 din Legea nr. 554/2004 prevăd că „(1) Instanța, soluționând cererea la care se referă art. 8 alin. (1), poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă. (…) (3) În cazul soluționării cererii, instanța va hotărî și asupra despăgubirilor pentru daunele materiale și morale cauzate, dacă reclamantul a solicitat acest lucru. (…) (5) Soluțiile prevăzute la alin. (1) și alin. (4) lit. b) și c) pot fi stabilite sub sancțiunea unei penalități aplicabile părții obligate, pentru fiecare zi de întârziere. (6) În toate situațiile, instanța poate stabili, prin dispozitiv, la cererea părții interesate, un termen de executare, precum și amenda prevăzută la art. 24 alin. (2)”.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor ,in temeiul art. 304 pct. 9, art. 3041 din Codul de procedură civilă.
In motivarea recursului s-a aratat ca instanța de fond în mod greșit a reținut faptul că, autoritatea pârâtă a nesocotit termenul rezonabil reglementat de art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În cadrul procedurii administrative reglementată prin Titlul VII din legea nr.247/2005, cu modificările și completările ulterioare, sunt parcurse mai multe etape:
-etapa transmiterii și a înregistrării dosarelor, aceasta etapă fiind prevăzută de dispozițiile art.16 alin.1 și 2 Capitolul V Titlul VII, modificat și completat prin O.U.G nr.81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv,
-etapa analizării dosarelor de către Secretariatul Comisiei Centrale sub aspectul posibilității restituirii în natură a imobilului ce face obiectul notificării
-etapa evaluării, etapă în care, dacă după finalizarea dosarului se constată că, în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă, dosarul va fi transmis, evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare,
-etapa emiterii de către Comisia Centrală a deciziei reprezentând titlul de despăgubire și valorificarea acestui titlul în condițiile prevăzute de pct.26 din O.U.G nr.81/2007, prin care este introdus, în cuprinsul Titlului VII din Legea nr.247/2005, Capitolul V indice 1, Secțiunea I intitulată "Valorificarea titlurilor de despăgubire" .
In ceea ce privește dosarul de despăgubiri al reclamantei, acesta a parcurs atât etapa transmiterii și înregistrării prevăzută de Titlul VII din Legea nr. 247/2005 (fiind înregistrat la Secretariatul CCSD cu nr._/CC), precum și etapa verificării legalitătii respingerii cererii de restituire în natură a imobilului solicitat a fi restituit, precum și etapa evaluării imobilului ce formează obiectul dosarului de despăgubiri cu numărul anterior mentionat, dosar ce a fost constituit de către Primăria mun. Curtea de Argeș.
In cadrul etapei evaluării imobilelor ce formează obiectul dosarelor de despăgubire transmise Secretariatului CCSD, sunt parcurse următoarele operatiuni administrative care presupun:
1) întocmirea anexei ce va fi transmisă evaluatorului desemnat în mod aleatoriu de către CCSD, alături de întreaga documentație aferentă deciziei/dispoziției emise de entitatea investită cu soluționarea acesteia precum și cu întocmirea respectivului dosar de despăgubire;
2) preluarea documentației și întocmirea raportului de evaluare de către societatea de evaluatori, raport având ca obiect imobilul descris în anexa întocmită de Secretariatul CCSD
3) transmiterea raportului de evaluare, de către evaluatorul desemnat, Comisiei Centrale și persoanelor îndreptățite.
4) verificarea raportului de evaluare de către Secretariatul CCSD sub aspectul respectării prevederilor pct. 16.13 din H.G. nr. 1095/2005 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a titlului VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr. 247/2005, în sensul stabilirii existenței oricărui inscris din care să rezulte faptul că, raportul de evaluare a fost comunicat persoanei îndreptățite, iar acea a luat cunostintă de valoarea estimată a imobilului (valoare specificată în cuprinsul raportului de evaluare) pentru care urmează a se acorda despăgubiri:
5) verificarea raportului de evaluare de către Secretariatul CCSD – alături de documentația aferentă dosarului de despăgubire – pentru a se constata dacă, ulterior transmiterii raportului de evaluare persoanei îndreptățite, aceasta a formulat obiecțiuni față de acesta, caz în care urmează a se respecta procedura soluționării contestației la raportul de evaluare, astfel cum este prevăzută în Titlul VII din Legea nr. 247/2005, cu modificările și completările ulterioare;
6) verificarea raportului de evaluare de către Secretariatul CCSD sub aspectul respectării Standardelor Internationale de Evaluare de către evaluatorul desemnat a întocmi lucrarea de specialitate:
Dispozițiile art.2 alin.1 lit. e Titlul VII din Legea nr. 247/2005, prevăd că: "stabilirea valorii de piată se face în conformitate cu Standardele Internationale de Evaluare" .
Standardele Internaționale de Evaluare sunt standardele editate de Comitetul pentru Standarde Internaționale de Evaluare (IVSC - International Valuation Standards Committee) (a se vedea în acest sens art. 2 alin. 1 lit e Titlul VII din Legea nr. 247/2005). Totodată, în confomitate cu art.3, lit.d Titlul VII din Legea nr.247/2005, cu modificările și completările ulterioare, evaluator este persoana fizică sau juridică cu experiență semnificativă în domeniu, competență în evaluare pe piața proprietăților imobiliare, care cunoaște, întelege si poate pune în aplicare în mod corect acele metode și tehnici recunoscute care sunt necesare pentru efectuarea unei evaluari credibile în conformitate cu Standardele Internationale de Evaluare. și care este membru al unei asociații naționale profesionale de evaluare recunoscute ca fiind de utilitate publică având calitatea de evaluator independent.
Potrivit Standardelor Internaționale de Evaluare ediția a opta - IVS 1, pct. 5.1.4 la întocmirea lucrării de specialitate "evaluatorul va prezenta informatii suficiente pentru a permite celor care citesc și se bazează pe raportul de evaluare să inteleagă informatiile din acesta, rationamentul, analizele și concluziile" și de asemenea "orice raport de evaluare trebuie să includă o descriere a informatiilor și datelor analizate, a analizelor de piată efectuate, a abordărilor și procedurilor de evaluare aplicate, ca și rationamentul care sustine analizele, opiniile și concluziile din raport."
7) supunerea raportului de evaluare atenției Comisiei Centrale, în ședința acesteia, în vederea aprobării și emiterii deciziei reprezentând titlul de despăgubire.
Procedura administrativă reglementată de Titlul VII al Legii nr. 247/2005 este o procedură specială, căreia nu îi sunt aplicabile termenele și condițiile procedurale generale din legea contenciosului administrativ. Mai mult, prin raportare la natura evident complexă a procedurii stabilirii cuantumului despăgubirilor pentru imobilele preluate abuziv de către stat, în situația concretă a dosarului reclamantei nu s-a depășit un termen rezonabil de soluționare a acestuia. Astfel, după finalizarea etapei evaluării, dosarul a fost introdus pe mapa de lucru a Comisiei Centrale, în ședința acesteia din data de 09.03.2012, fiind supus atenției sus numitei comisii, potrivit pct. 16.14 din HG nr. 1095/2005.
Recurenta mai arata ca instanța de fond, în mod netemeinic și nelegal, a trecut peste aspectele ce vizează noile dispoziții legale în vigoare.
Suspendarea procedurilor de emitere a titlurilor de despăgubire urmărește implementarea Hotărârii CEDO din cauza -pilot M. A. și alții impotriva României și a fost determinată și de imposibilitatea corelării epuizării Fondului Proprietatea cu momentul adoptării actului normativ privind implementarea hotărârii-pilot, care va reglementa pe lângă măsurile privind reforma legislației în domeniu, și modul în care va continua procesul de acordare a despăgubirilor.
Prin această suspendare nu s-a urmărit doar amânarea momentului la care se va emite titlurile de despăgubire, ci și blocarea acestor operațiuni pentru intervalul de timp necesar atât pentru reformarea legislației în acest domeniu, cât și pentru găsirea resurselor financiare necesare plății acestor despăgubiri.
Analizand recursul prin prisma motivelor formulate ,vazand si dispozitiile art.3041 C.proc.civ ,Curtea retine urmatoarele:
Astfel cum rezulta din expunerea rezumativa a lucrarilor dosarului ,instanta de fond a fost investita cu actiunea reclamantei privind cenzurarea refuzului paratei de a solutiona cererea acestora de despăgubiri în conformitate cu procedura administrativa reglementata la titlul VIII din Legea 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente ,invocandu-se incalcarea dreptului la un proces echitabil, prin nerespectarea termenului rezonabil .
Curtea opineaza ca dispozitiile legale care au fundamentat solutia de admitere a cererii reclamantelor in sensul obligarii paratei CCSD sa emita titlul de despăgubire ,nu mai pot fi retinute ca incidente spetei in contextul apartiei Legii nr.165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire ,in natura sau prin echivalent,a imobilelor preluate abuziv in perioada regimului comunist in România.
In acest sens ,semnificative sunt dispozitiile art. 4 din lege,potrivit carora „Dispozițiile prezentei legi se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza M. A. și alții împotriva României, la data intrării în vigoare a prezentei legi”.
Curtea constata că etapele administrative reglementate de dispozitiile Titlului VIII din Legea 247/2005,inclusiv aceea referitoare la emiterea deciziei care sa contina titlu de despăgubire, nu se mai regasesc in noua reglementare.
Relevante in acest sens sunt dispozitiile art. 21 din Legea nr. 165/2013,potrivit carora:
„(1) În vederea acordării de măsuri compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite în natură, entitățile învestite de lege transmit Secretariatului Comisiei Naționale deciziile care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii, întreaga documentație care a stat la baza emiterii acestora și documentele care atestă situația juridică a imobilului obiect al restituirii la momentul emiterii deciziei, inclusiv orice înscrisuri cu privire la construcții demolate.
(2) Deciziile entităților învestite de lege vor fi însoțite de înscrisuri care atestă imposibilitatea atribuirii în compensare totală sau parțială a unor alte imobile/bunuri/servicii disponibile deținute de entitatea învestită de lege.
(3) Dispozițiile autorităților administrației publice locale emise potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se transmit Secretariatului Comisiei Naționale după exercitarea controlului de legalitate de către prefect. Dispozițiile art. 11 alin. (1) și (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, rămân aplicabile.
(4) Comisiile județene de fond funciar și Comisia de Fond Funciar a Municipiului București pot propune Comisiei Naționale soluționarea cererilor de retrocedare prin acordare de măsuri compensatorii potrivit prezentei legi numai după epuizarea suprafețelor de teren agricol afectate restituirii în natură, identificate la nivel local.
(5) Secretariatul Comisiei Naționale, în baza documentelor transmise, procedează la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii. Pentru clarificarea aspectelor din dosar, Secretariatul Comisiei Naționale poate solicita documente în completare entităților învestite de lege, titularilor dosarelor și oricăror altor instituții care ar putea deține documente relevante.
(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naționale și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.
(7) Numărul de puncte se stabilește după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat conform alin. (6).
(8) Ulterior verificării și evaluării, la propunerea Secretariatului Comisiei Naționale, Comisia Națională validează sau invalidează decizia entității învestite de lege și, după caz, aprobă punctajul stabilit potrivit alin. (7).
(9) În cazul validării deciziei entității învestite de lege, Comisia Națională emite decizia de compensare prin puncte a imobilului preluat în mod abuziv”.
Se retine ,de asemenea ,ca, in conformitate cu art. 17 alin. 1 lit. a din lege, „În vederea finalizării procesului de restituire în natură sau, după caz, în echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, se constituie Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, denumită în continuare Comisia Națională, care funcționează în subordinea Cancelariei Primului-Ministru și are, în principal, următoarele atribuții: validează/invalidează în tot sau în parte deciziile emise de entitățile învestite de lege care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii”.
Dispozitiile Legii 165/2013 referitoare la procedura ce se desfasoara in fata Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor ,desi nu se aflau in vigoare la momentul solutionarii cauzei de catre instanta de fond ,nu pot fi ignorate la momentul analizarii recursului promovat de parata ,fata de dispozitiile neechivoce ale art.4 din lege.
. Legii nr. 165/2013 constituie un motiv de recurs de ordine publică, care privește temeinicia cererii, ce se impune a fi analizat cu prioritate.
Curtea retine că ,in conformitate cu art. 34 alin. 1 din Legea nr. 165/2013 ,s-a prevazut ca „Dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepția dosarelor de fond funciar, care vor fi soluționate în termen de 36 de luni”.
In conditiile in care legiuitorul nu a mai optat in noua reglementare pentru emiterea deciziilor reprezentand titlu de despăgubiri ,vazand si modificarile aduse prin Legea 165/2013 din perspectiva termenelor instituite pentru solutionarea dosarelor,se constata că obligatia stabilita in sarcina recurentei-pârâte prin sentinta recurata nu mai are corespondent in legislatia in vigoare la momentul solutionarii prezentului recurs.
Prin urmare, în temeiul art. 304 pct. 9 C.proc.civ. și art. 312 alin. 1-3 C.proc.civ.,Curtea va admite recursul si va modifica in parte sentința recurata in sensul respingerii in integralitate a acțiunii fata de parata CNCI ,urmand a mentie dispozitia privind solutionarea exceptiei prematuritatii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă COMISIA NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, cu sediul în București, Calea Floreasca nr. 202, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 6961/6.12.2012 pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a VIII-a C. administrativ și fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă G. G., cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură la C.A. Ț. C., în București, .. 24, ., având ca obiect „despăgubire”.
Modifică sentința recurată în sensul respingerii în integralitate a acțiunii față de pârâta COMISIA NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR.
Menține dispoziția privind soluționarea excepției prematurității.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 21 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | JUDECĂTOR |
M. N. | B. L. PATRAȘ | E. C. V. |
GREFIER |
F. E. B. |
Red. B.L.P.
Jud. Fond C. B.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 2263/2013. Curtea de... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 4179/2013. Curtea de... → |
|---|
