Despăgubire. Decizia nr. 4081/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4081/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 10-10-2013 în dosarul nr. 2478/116/2012
Dosar nr._
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.4081
Ședința publică de la 10 octombrie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – R. I. C.
JUDECĂTOR - A. J.
JUDECĂTOR - V. H.
GREFIER - S. Ș.
* * * * * * * * * *
Pe rol soluționarea asupra recursului formulat de recurenta – pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE CĂLĂRAȘI, împotriva sentinței civile nr.283 din 06.02.2013, pronunțată de Tribunalul Călărași, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul –reclamant G. A. - C..
P. are ca obiect – „pretenții – taxă poluare”.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul – reclamant G. A. – C., reprezentat de avocat M. L., în baza delegației de substituire, emisă de Baroul Călărași, aflată la fila 10 în dosar, lipsind recurenta – pârâtă Administrația Finanțelor Publice Călărași.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Intimatul – reclamant, prin apărător, învederează faptul că, există un regim discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană și reînmatriculate în țara noastră în situația în care aceste au fost înmatriculate în țara de proveniență, în timp ce pentru reînmatricularea autovehiculelor înmatriculate deja în România taxa nu se mai percepe. Totodată, solicită să se aibă în vedere că taxa de poluare a fost stabilită în baza OUG nr.50/2008 cu modificările și completările ulterioare.
Intimatul – reclamant, prin apărător, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca temeinică și legală.
CERERILE
Prin cererea introdusă la această instanță la data de 05.10.2012 și înregistrată sub nr._, reclamantul G. A. C., domiciliat în Călărași, ., nr.74, jud. Călărași a chemat în judecată pe pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Călărași, cu sediul în Călărași .-8, jud. Călărași pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta la restituirea sumei de 2.062 lei reprezentând taxă de poluare, a dobânzii legale calculată de la data achitării taxei și până la data restituirii efective, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea în fapt a cererii, reclamantul arată în esență, că a achiziționat dintr-un stat membru UE la data de 07.05.2010 un autoturism second hand, marca Mercedes Benz, iar pentru a înmatricula autovehiculul în România a fost obligat la achitarea unei taxe de poluare în cuantum de 2.062 lei conform OUG nr. 50/2008.
Se mai arată de reclamant că a formulat o cerere la AFPM Călărași pentru restituirea acestei taxe, cerere care însă a fost respinsă, prin adresa sus indicată i s-a comunicat refuzul de restituire a taxei.
Apreciază reclamantul că taxa percepută de pârâtă este în contradicție cu reglementările UE acceptate și de România, fiind încălcate dispozițiile art.90 par.1 din TFUE.
Față de considerentele menționate, reclamantul solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
In drept a invocat dispozițiile art. 148 din Constituția României, OUG nr. 50/2008, art. 90 din TCE.
In dovedirea acțiunii a depus înscrisuri în copie.
Pârâta AFPM Călărași a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului în principal, pe cale de excepție.
S-a invocat de pârâtă excepția inadmisibilității acțiunii reclamantului, în raport de dispozițiile art. 205 și urm. Cod pr.fiscal coroborate cu cele ale art. 7 din Legii nr.554/2004, având în vedere că reclamantul nu a formulat plângere prealabilă în termenul legal împotriva deciziei de calcul a taxei de poluare.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca neîntemeiată, întrucât OUG nr. 50/2008 stabilește cadrul legal pentru instituirea taxe de poluare pentru autovehicule, în scopul protecției mediului pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu.
In drept a invocat dispozițiile art. 115 – 118 Cod pr.civilă.
In susținerea întâmpinării a depus înscrisuri în copie.
TRIBUNALUL
Prin sentinta civila nr.283/06.02.2013, tribunalul a respins excepția inadmisibilității invocată de pârâtă, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul G. A. C. împotriva pârâtei A.F.P. Călărași, a obligat pârâta să restituie reclamantului suma de 2.062 lei achitată cu titlu de taxă de poluare, dobânzile fiscale calculate de la data de 31.10.2012 până la data plății și a cheltuielilor de judecată în sumă de 439,3 lei (400 lei onorariu avocat și 39,3 lei taxă timbru) si a respins celelalte capete de cerere.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut urmatoarele:
Reclamantul a achiziționat în anul 2010 un autoturism sencond-hand, marca Merceds Benz, iar în România a plătit o taxă specială pentru înmatriculare în cuantum de 2.062 lei, achitată cu chitanța depusă în copie la dosar.
Reclamantul consideră că această taxă este discriminatorie în raport cu jurisprudența Curții Europene și încalcă prevederile art. 90 al.1 ale Tratatului de Instituire a Comunității Europene, precum și prevederile Constituției României, care instituie supremația dreptului comunitar în raport de dreptul intern.
Reclamantul a solicitat pârâtei restituirea sumei de 2.062 lei, însă pârâta a refuzat acest lucru.
Tribunalul reține că taxa de primă înmatriculare a autoturismelor a fost introdusă în reglementarea internă prin Legea nr. 343/2000 și art. 2142 – 2143 Codul fiscal, care stabileau obligația de achitare a acestei taxe, modul de calcul și scutirile de la plata acesteia.
Ulterior, dispozițiile Codului fiscal mai sus arătate au fost abrogate prin OUG nr. 50/21.04.2008 care a instituit cadrul legal pentru plata taxei de poluare pentru autovehicule și care se constituie ca venit la bugetul fondului pentru mediu.
Prin dispozițiile art. 4 din OUG nr. 50/2008 s-a prevăzut că obligația de plată a taxei de poluare intervine cu ocazia primei înmatriculări a autovehiculului în România sau la repunerea în circulație a unui autovehicul, după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele reglementate de art. 3 și 9 din ordonanță.
Prin urmare, taxa de poluare se datorează atât pentru autoturismele noi cât și pentru cele înmatriculate anterior în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea lor în țară, începând cu data de l iulie 2008, aceeași taxă nefiind percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România.
Potrivit art.90 paragraf 1 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect produselor naționale similare.
Aceste dispoziții consacră principiul liberei circulații a bunurilor și serviciilor în cadrul țărilor membre comunitare potrivit căruia state membre comunitare trebuie să se abțină a institui și sunt obligate să înlăture orice măsură administrativă, fiscală sau vamală care ar afecta libera circulație a bunurilor, mărfurilor și serviciilor în cadrul Uniunii Europene.
Prin dispozițiile interne ale OUG nr. 50/2008, taxa de poluare este instituită atât pentru înmatricularea autoturismelor noi, indiferent de proveniența geografică sau națională cât și pentru autovehiculele second-hand provenite din statele membre ale Uniunii Europene sau din alte state nefiind însă obligatorie pentru autovehiculele deja înmatriculate.
Potrivit art. 148 al.2 și 4 din Constituția României, urmare aderării la Uniunea Europeană, prevederile tratatelor constitutive ale uniunii, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare, Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantând aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alin.2.
De asemenea, prin art.11 al.1 și 2 din Constituție, Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte și care fac parte din dreptul intern.
Cum România este stat membru al Uniunii Europene începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin.2 din Constituția României, conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne, iar conform alin.4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe.
Prin Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, statul nostru și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității, dinainte de aderare.
Judecătorul național ca prim judecător comunitar are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din Tratat să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin și efectiv protejate.
Pe de altă parte, obligația de a aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabilă numai jurisdicțiilor ci și Guvernului însuși și organelor componente ale acestuia, cum sunt bunăoară autoritățile fiscale.
Potrivit OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, se datorează această taxă pentru autovehiculele din categoriile M(1)-M (1)-N(3) astfel cum sunt acestea definite în Reglementările privind omologarea de tip și eliberarea cărții de identitate a autovehiculelor rutiere precum și omologarea de tip a produselor utilizate la acestea, aprobate prin ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 211/2003 (art3).
Autoturismul reclamantului nu intra în categoriile exceptate de la plata taxei de poluare (art.3 alin.2 și art.9 alin.1). Obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România (art. 4 lit.a) fără ca textul să facă distincția nici între autoturismele produse în Românie și cele în afara acesteia, nici între autoturismele noi și cele second-hand. Deoarece OUG a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2008 (art. 14 alin.1) rezultă că taxa pe poluare este datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România nu și pentru cele aflate deja în circulație înmatriculate în țară. Taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă (art. 5 alin.1).
Scopul general al art. 90 este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor. Acest articol se referă la impozitele și taxele interne care impun o sarcină fiscală mai consistentă provenită din alte state membre în comparație cu produsele interne.
Organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv a OUG 50/2008, în timp ce reclamantul a invocat nelegalitatea acestuia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare.
Instanța constată că într-adevăr în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar care au prioritate față de dreptul național.
Analizând dispozițiile OUG 50/2008 cu modificările ulterioare rezultă că pentru un autoturism produs în România sau în alte state membre UE nu se percepe la o nouă înmatriculare taxa de poluare, dacă a fost anterior înmatriculat tot în România, dar se percepe taxa de poluare la autoturismul produs în țară sau în alt stat membru UE dacă este înmatriculat pentru prima dată în România.
OUG nr. 50/2008 este contrară art. 90 din Tratat întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, precum cel pentru care s-a achitat taxa de poluare în acest litigiu, favorizând astfel vânzarea autoturismelor second-hand deja înmatriculate în România și mai recent vânzarea autoturismelor noi produse în România. Or, după aderarea României la UE acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre ale UE atât timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor (CJE hotărârea din 7 mai 1987. cauza 193/85, Cooperativa Co-Frutta SRL c. Amministrazione della finanze dello Stato – în speță taxa menită să descurajeze importul de banane în Italia.).
discriminarea este realizată de legiuitor care a legat plata taxei pe poluare de faptul înmatriculării, deși în preambulul OUG 50/2008 rezultă că s-a urmărit asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului, ceea ce implică instituirea unei taxe de poluare pentru toate autoturismele aflate în trafic, potrivit principiului „poluatorul plătește”.
Prin urmare, dispozițiile art. 4 lit.a din OUG nr. 50/2008 creează o discriminare fiscală și un regim diferit între produsele importate și cele similare autohtone care este în contradicție și cu jurisprudența Curții Europene de Justiție care a decis în cauze similare că o taxă de înmatriculare este interzisă dacă este percepută asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru și că valoarea taxei determinată în funcție de caracteristicile tehnice ale autovehiculului nu ține cont de gradul de depreciere al autoturismului, astfel încât această valoare excede valorii reziduale a unor autoturisme second-hand similare care sunt deja înmatriculate în statul membru, în care au fost importate.
In consecință dispozițiile interne care stabilesc obligația de plată a taxei de poluare la înmatricularea second-hand încalcă principiul liberei circulații a mărfurilor, art. 90 paragraful 1 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, precum și dispozițiile art. 148 al.2 din Constituția României, conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu are caracter prioritare și prevalează legii interne.
Constatând că stabilirea taxei s-a făcut cu încălcarea normelor comunitare, norme care odată cu aderarea la Uniunea Europeană fac parte din dreptul intern și se aplică cu prioritate, tribunalul urmează a respinge excepția inadmisibilității invocată de pârâtă.
Pe fond, urmează a admite în parte acțiunea formulată de reclamantul G. A. C. împotriva pârâtei Administrația Finanțelor Publice Călărași.
Urmează a obliga pârâta să restituie reclamantului suma de 2.062 lei achitată cu titlu de taxă de poluare și dobânzile fiscale calculate de la data de 31.10.2012, respectiv data formulării cererii la organul fiscal și până la data plății..
Urmează a respinge cererea reclamantului de plată a dobânzii fiscale de la data plății taxei, având în vedere dispozițiile art.124 Cp.fiscală, dar și a cererii de actualizare a dobânzii ca lipsită de temei legal.
În baza art.274 alin.1 C.., urmează a obliga pârâta către reclamant la plata sumei de 439,3 lei (400 lei onorariu avocat și 39,3 lei taxă timbru).
RECURSUL
Parata Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Călărași a introdus recurs impotriva sentintei civile de mai sus, afirmand ca, in mod nelegal s-a dispus respingerea exceptiei inadmisibilitatii deoarece impotriva deciziei contestatorul nu a formulat contestatie administrativa, potrivit dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 554/ 2004 si art. 205 din O.G. 92/ 2003 privind codul de procedura fiscala, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Recurenta a mai aratat că OUG 50/ 2008 stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, în scopul protecției mediului, pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile- limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu.
Referitor la invocarea hotararii preliminare CJUE in baza art. 267 TFUE, mentioneaza faptul ca aceasta este obligatorie numai pentru instanta de trimitere si numai in privinta litigiului in cadrul caruia a fost formulata chestiunea prejudiciata.
Sistemul instituit de OUG 50/ 2008, care ia in considerare la calcularea taxei de inmatriculare, deprecierea autovehicului prin utilizarea unor bareme forfetare, detaliate si fundamentate din punct de vedere statistic, bazate pe elementele referitoare la vechimea si rulajul mediu anual real al vehiculului, la care se poate adauga, la cererea contribuabilului si pe cheltuiala acestuia, realizarea unei expertize cu privire Ia starea generala a vehiculului si a dotarilor sale, asigura ca aceasta taxa, atunci cand este aplicata vehiculelor de ocazie importate, nu depaseste valoarea reziduala a taxei mentionate incorporata in valoarea vehiculelor de ocazie similare care au fost inmatriculare anterior pe teritoriul national si au fost supuse, cu ocazia acelei inmatriculari, taxei prevazute de OUG nr. 50/2008.
De asemenea, art.110 TFUE nu aduce atingere autonomiei fiscale a statelor membre.
In drept, recurenta a invocat art.304 ind.1 din Codul de procedura civila.
Intimatul-reclamant nu a depus intampinare.
CURTEA
1.In ceea ce priveste solutia primei instante asupra exceptiei inadmisibilitatii
Potrivit deciziei nr.24/2011 pronuntata in interesul legii de Inalta Curte de Casatie si Justitie, cererea de restituire a taxei intemeiata pe art.117, alin.1, lit.d C.pr.fiscala este alternativa procedurii contestatiei indreptate impotriva deciziei de calcul al taxei.
Cum in speta, reclamantul a ales sa urmeze prima procedura, rezulta ca exceptia este neintemeiata, solutia primei instante fiind corecte.
2.In ceea ce priveste solutia data de prima instanta asupra fondului cauzei
Autovehiculul achizitionat de reclamant a fost inmatriculat pentru prima data in Uniunea Europeana in 25.02.2004.
Ulterior, la inmatricularea acestuia in Romania, reclamantul a fost nevoit sa plateasca taxa de poluare prevazuta de OUG nr.50/2008, in cuantum de 2.062 lei, astfel cum a fost stabilita de parata Administratia Finantelor Publice Calarasi.
Instanta constata ca taxa speciala prevazuta de OUG nr.50/2008 aplicata la inmatricularea in Romania, dupa cumparare, a autoturismelor deja inmatriculate . Uniunea Europeana reprezinta o taxa fiscala cu efect echivalent unei taxe vamale de import si care este interzisa in mod expres de art.110 din Tratatul Privind functionarea Uniunii Europene, deoarece incalca principiul fundamental al liberei circulatii a marfurilor in cadrul Uniunii Europene consacrat de acelasi tratat.
Astfel, se constata ca exista o diferenta de tratament fiscal intre autoturismele second-hand importate dintr-un stat membru si care sunt supuse taxei de prima inmatriculare/taxei pe poluare/taxei pe emisiile poluante provenite de la autovehicule si cele second-hand existente deja pe piata interna, de acceasi natura si vechime cu cel importat, si care nu au fost supuse taxei prevazute de OUG nr.50/2008/Legea nr.9/2012, ci taxelor modice existente anterior instituirii acestei taxe prin art.214 1 C.Fiscal.
Sustinerea in sensul daca taxa platita de reclamant este egala cu valoarea reziduala a taxei pentru un autoturism identic, scos din parcul national auto in aceeasi zi in care reclamantul a solicitat prima inmatriculare, atunci se respecta prevederile Tratatului, este adevarata, insa in speta autovehiculul reclamantului trebuie comparat cu un autoturism second hand identic ca vechime, adica inmatriculat in Romania in data de 25.02.2004 cand a avut loc prima inmatriculare in Uniunea Europeana a masinii reclamantului si care circula deja pe piata interna la data inmatricularii in Romania adica 28.04.2011.
Or, in data de 25.02.2004, in Romania nu exista taxa de prima inmatriculare prevazuta de art.214 1 C.Fiscal, de OUG nr.50/2008 sau de Legea nr.9/2012, ci o taxa modica de inmatriculare, careia nu i se aplica notiunea de „valoare reziduala” cu ocazia revanzarii sau scoaterii din parcul national auto.
Aceasta inseamna ca autovehiculul second-hand aflat deja pe piata interna din Romania la data de 28.04.2011, desi avea aceeasi vechime cu cea a masinii reclamantului (prin ipoteza, ambele fiind inmatriculate in aceeasi zi, 25.02.2004-unul in Romania, iar celalalt in Uniunea Europeana) beneficiaza de un avantaj la o eventuala vanzare, in sensul ca se va vinde mai usor, cu un cost final mai mic (deoarece inmatricularea lui s-a realizat pentru o taxa modica, astfel incat vanzatorul nu a inclus aceasta taxa in pretul de vanzare), in timp ce autovehiculul second-hand adus din Uniunea Europeana se va vinde mai greu, deoarece pe langa pretul lui de vanzare care ar putea fi identic cu cel al vehiculului din Romania, cumparatorul va trebui sa plateasca suplimentar si o taxa semnificativa de inmatriculare/poluare/emisii poluante, ceea ce face ca in final costul total al achizitiei sa fie mai mare.
Rezulta deci ca finalitatea acestei taxe consta in protejarea vanzarii masinilor second-hand aflate deja in circulatie in Romania, in detrimentul celor de aceeasi vechime si tip aflate in circulatie in alte tari UE.
Cum taxa de inmatriculare platibila in Romania in data de 25.02.2004, este evident mai mica decat taxa de 2.062 lei platita de reclamant, rezulta ca in speta este incalcat Tratatul.
Cum potrivit art.148, alin.2 din Constitutia Romaniei tratatele constitutive si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate fata de dispozitiile interne, instanta urmeaza a inlatura aplicarea art.214 1 C.Fiscal/OUG nr.50/2008/Legea nr.9/2012 si a face aplicarea directa in dreptul intern a prevederilor comunitare de mai sus.
Ramanand lipsita de temei legal, taxa speciala de mai sus este susceptibila de restituire catre reclamanta in baza art.117, alin.1, lit.d C.pr.fiscala, astfel incat in mod legal prima instanta a obligat parata, in baza art.8, alin.1 din Legea nr.554/2004, la restituirea efectiva catre reclamant a sumei de 2.062 lei achitata cu titlu de taxa.
Ca urmare a admiterii actiunii principale, se constata, ca in mod legal, prima instanta a facut aplicarea dispozitiilor art.274 C.pr.civila, obligand parata la plata cheltuielilor de judecata.
F. de aceste motive, instanta va respinge recursul ca neintemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta – pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE CĂLĂRAȘI, împotriva sentinței civile nr.283 din 06.02.2013, pronunțată de Tribunalul Călărași, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul –reclamant G. A. - C., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10 octombrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
R. I. C. A. J. V. H.
GREFIER,
S. Ș.
Red.A.J.
Red.fond:Neluta M. T.
| ← Suspendare executare act administrativ. Decizia nr. 1256/2013.... | Excepţie nelegalitate act administrativ. Decizia nr. 1259/2013.... → |
|---|
