Litigiu privind achiziţiile publice. Încheierea nr. 13/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2013

Încheierea nr. 13/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 20-06-2013 în dosarul nr. 3704/2/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

ÎNCHEIERE

Ședința publică de la 13.06.2013

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: J. A.

JUDECĂTOR: C. – N. L.

JUDECĂTOR: ȘURCULESCU F.

GREFIER: B. M.

Pe rol se află soluționarea plângerii formulate de petenta S.C. V. R. S.A. împotriva Deciziei nr. 1589/c8/1521/09.05.2013 pronunțate de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, în contradictoriu cu intimatul M. D. Regionale și Administrației Publice, având ca obiect „litigiu privind achizițiile publice”.

La apelul nominal făcut în ședința publică răspund petenta, prin avocat B. M. R., care depune împuternicire avocațială la dosar, și prin consilier juridic I.-F. N., care depune la dosar delegație, și intimatul, prin consilier juridic A. A., care depune delegație în ședința publică.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că a fost atașată documentația C.N.S.C.

Intimatul, prin avocat, depune întâmpinare, în două exemplare, un exemplar fiind comunicat și petentei.

Petenta, prin avocat, depune un set de înscrisuri, în două exemplare, un exemplar fiind comunicat și intimatului, prin avocat.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul asupra propunerii de probe.

Petenta, prin avocat, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.

Intimatul, prin avocat, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.

Deliberând, apreciind că proba cu înscrisuri este admisibilă potrivit legii și poate să ducă la soluționarea procesului, în temeiul art. 258 raportat la art. 255 din Codul de procedură republicat, o încuviințează ambelor părți.

Constatând administrată proba cu înscrisuri solicită în cauză, Curtea acordă cuvântul asupra recursului.

Petenta, prin avocat, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, învederând că împotriva sentinței civile atacate au fost aduse critici cu privire la doi dintre factorii de evaluare esențiali din procesul de atribuire. Astfel, primul factor criticat privește prețul de 70 % din punctaj. Din analiza documentației de atribuire rezultă că autoritatea a solicitat ofertanților să prezinte, ca și preț total, valoarea totală lunară a serviciilor de telefonie mobilă. Modul de calcul impus de autoritate nu poate conduce la aflarea acestei valori totale lunare având în vedere că aceasta a stabilit că trebuie avute în vedere două categorii de costuri și anume: costul abonamentelor și tarifele unitare stabilite pentru anumite servicii neincluse în abonament. Menționează că este vorba de un cost total întrucât fiecare ofertant cunoaște cât este un abonament și câte abonamente se solicită de către autoritate. Partea adversă consideră că al doilea cost este total, însă acesta nu este total având în vedere că aceste tarife unitare pentru serviciile neincluse în abonament sunt variabile. În formula de calcul propusă de autoritate nu se ține cont de un element esențial și anume câte asemenea unități, care atrag tarifele respective, vor fi consumate lunar de către autoritate. Nici măcar nu s-a făcut o estimare sub acest aspect. Rezultatul procedurii poate conduce la soluții absurde și în orice caz în contra interesului autorității. De pildă, există la prima categorie abonamente foarte mari, iar la cea de-a doua categorie tarife foarte mici, însă, în funcție de traficul făcut lunar de către angajații autorității, costul poate fi mult mai mare, fiindcă se înmulțește numărul de sms-uri, mg.B de internet cu acele tarife unitare, iar toate sunt adunate peste abonamente. Atunci, o valoare totală declarată în oferta x poate să fie lunar în timpul delurării contractului x+y. Apărătorul petentei consideră că modul acesta de calcul conduce la rezultate complet neconcludente. În cuprinsul plângerii au fost arătate trei variante mult mai logice, care pot duce la rezultate concludente pentru toți cei care participă la procedura de achiziție publică. Se poate face o estimare a metodologiei concrete de punctare pentru fiecare categorie. A doua problemă, mai complicată, privește factorul de evaluare privind viteza medie outdoor, adică viteza de circulație a informațiilor în spațiul deschis, nu în clădire sau în subteran, pe care o calculează prin media aritmetică a vitezelor maxime de transfer de date mobile din fiecare localitate la nivel național unde există acoperire de serviciu 3G. Pe de altă parte, singura cerință minimală concretă pe care partea adversă a avut-o cu privire la această viteză, este ca ea să fie de 3,6 mbB./s, condiție care însă este îndeplinită de către toți operatorii din România. Așadar, acesta nu u poate fi un criteriu de departajare întrucât toți ar fi punctat. Prin urmare, avem o medie care se poate traduce printr-o fracție, care la numitor are vitezele maxime din fiecare localitate, iar la numitor numărul de localități. Spre exemplu, un operator are acoperire la nivel național, însă în municipiile reședință de județ (doar câteva localități), are viteză bună, motiv pentru care va lua medie mare în comparație cu operatorii din zonele greu accesibile, care sunt în număr mult mai mare ( în jur de 10. 00 de localități), dar unde viteza este redusă; numitorul fiind 10.000 în loc de 42, este evident că punctajul său va fi mai mic. Solicită să se aibă în vedere că cineva poate lua un punctaj foarte mare, dar fără să asigure autorității serviciile pe care aceasta și le dorește, iar celălalt, care este onest și declară exact toate localitățile cu acoperire, va lua un punctaj mic. Autoritatea dorește o acoperire cât mai mare, motiv pentru care se impune ca această medie să fie ponderată întrucât dacă așezăm numărul de localități la numitor, media va fi foarte mică pentru cei care acoperă mai multe localități. O soluție optimă în acest sens ar fi fost să se impună un număr fix de localități pentru autoritate și pentru ofertanți pentru a ști cum să-și realizeze ofertele. Există un ordin, nr. 509/2011, care spune că gradul de acoperire nu poate reprezenta un factor de evaluare, acesta având legătură cu capacitatea operatorului economic de afaceri, iar nu cu oferta. E mai degrabă un criteriu de clasificare și selecție decât un factor de departajare sau de punctare. Pentru aceste motive, solicită admiterea plângerii astfel cum a fost formulată și, în consecință, să se dispună modificarea deciziei contestate, admiterea contestației formulate de către petentă și obligarea autorității contractante la anularea procedurii, respectiv reluarea procedurii cu acele criterii modificate în sensul celor arătate. Nu solicită plata cheltuielilor de judecată.

Intimata, prin consilier juridic, solicită respingerea plângerii și menținerea deciziei C.N.S.C., învederând că cele trei valori, respectiv A1, A2 și A3 reprezintă volumul cel mai mare al serviciilor, peste 90%, iar celelalte valori, care ar putea fi taxate mai mult, nu pot influența acest preț în așa măsură încât să schimbe rezultatul acestei proceduri. Cu privire la serviciile de romming, de care s-a făcut vorbire, învederează că acestea sunt limitate de regulamentele europene, astfel că nici acestea nu pot influența prețul. În ceea ce privește viteza medie, în legătură ca care partea adversă a făcut critici referitoare la modul de calcul la pondere, susține că aceasta nu poate fi eliminată, cu atât mai mult cu cât aceasta a fost solicitată prin plângerea adresată instanței. Acest factor este esențial pentru acest contract. Învederează că reprezentanții autorității de management desfășoară activități diferite în țară așa încât este necesară o viteză mai mare, calculată astfel cum se arată în documentație.

Petenta, prin consilier juridic, solicită, în raport de primul factor de evaluare referitor la preț, să se aibă în vedere că abonamentele reprezintă prețuri totale față de tarifele unitare de care vorbe intimata, care sunt prețuri unitare. În raport de împrejurarea că prețurile unitare sunt incluse în baza de calcul, susținerea intimatei conform căreia acestea se regăsesc în costul abonamentelor, nu este întemeiată. Referitor la viteza medie outdoor, urmează să se rețină că însăși autoritatea confirmă faptul că are nevoie de o arie de acoperire cât mai mare. Prin urmare, este evident că este nevoie de operatori cu arie de acoperire tot mai mare. Procedându-se astfel, se aduce atingere principiilor privind tratamentul egal și nediscriminarea față de ceilalți operatori care au o arie mai mare de acoperire. Mai arată că nu are relevanță în cauză referirea din întâmpinare cu privire la aria de 85% și respectiv de 90% întrucât în discuție sunt serviciile de voce. Autoritatea nu a cerut o arie minimă de acoperire pe 3G, iar cu privire la viteza outdoor mai arată că aceasta poate fi obținută la nivel foarte ridicat în calcule cu o acoperire faptică mică prin eliminarea localităților care au viteză foarte mică.

Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.

CURTEA ,

Având nevoie de timp pentru a delibera, va amâna pronunțarea, motiv pentru care,

DISPUNE:

Amână pronunțarea la data de 20 iunie 2013.

Pronunțată în ședință publică, 13 iunie 2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

J. A. C. – N. L. Șurculescu F.

GREFIER,

B. M.

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 2877

Ședința publică de la 20.06.2013

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: J. A.

JUDECĂTOR: C. – N. L.

JUDECĂTOR: ȘURCULESCU F.

GREFIER: B. M.

Dezbaterile asupra plângerii au avut loc în ședința publică din data de 13.06.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință publică de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, amânat pronunțarea la data de 20.06.2013, când, în aceeași compunere, a decis următoarele:

CERERILE

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin plangerea inregistrata pe rolul acestei instante in data de 21.05.2013, reclamanta S.C. V. ROMÂNIA S.A. a chemat in judecata pe paratul M. D. Regionale si Administrației Publice, solicitand instantei, ca prin hotararea pe care o va pronunta, sa dispuna:

1.Modificarea Deciziei nr. 1589/C8/1521/09.05.2013 (emisă de către Consiliul Național de Soluționare Contestațiilor (CNSC).

2.Admiterea contestației nr. B.VDF-274/16.04.2013 formulată de reclamanta.

3.Obligarea paratului- Autorităte contractanta:

-la modificarea modalității de calcul și de acordare a punctajului pentru factorul de evaluare „Prețul ofertei";

- la eliminarea factorului de evaluare „Viteza medie outdoor";

- la anularea procedurii de achiziție publică,

în temeiul art. 199 alin. (5) di O.U.G. nr. 34/2006, precum și al art. 209 alin. (1) lit. b) și c) și alin. (4) lit. i din același act normativ.

In fapt, reclamanta a afirmat urmatoarele:

M. D. Regionale si Administrației Publice a publicat în data de 11.04.2013 în SEAP invitația cu nr._, privind procedura de cerere de ofertă pentru atribuirea acordului-cadru privind Achiziționarea serviciilor de telefonie mobilă pentru Autoritatea de Management P., cod CPV:_-5 - Servicii de telefonie mobila (Rev.2).

Autoritatea contractantă a stabilit criteriul de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic", punctându-se prețul ofertei (70 puncte), viteza medie outdoor (25 puncte), precum și salvarea și restaurarea automată a contactelor (5 puncte).

Considerând că factorul de evaluare viteza medie outdoor, precum și că modalitatea de calcul și de acordare a punctajului pentru factorul de evaluare „prețul ofertei" încalcă prevederile legislației în materia achizițiilor publice, V. a depus Contestația nr. B.VDF-274/16.04.2013, înregistrată la CNSC sub nr._ din data de 16.04.2013, prin care a solicitat Consiliului să oblige Autoritatea contractantă să elimine și respectiv să modifice cei doi factori de evaluare sus-precizați și în consecință să anuleze procedura de achiziție publică.

CNSC a emis Decizia nr. 1589/C8/1521 din data de 09.05.2013 prin care a respins ca nefondată Contestația V. și a dispus continuarea procedurii de achiziție publică.

Reclamanta a afirmat că Decizia CNSC este nelegală, pentru urmatoarele motive:

1. In ceea ce privește modalitatea de calcul și de acordare a punctajului pentru factorul de evaluare „Prețul ofertei":

Conform prevederilor Fișei de date a achiziției și Caietului de sarcini, punctajul aferent Prețului ofertei se calculează astfel: „Pentru cel mai scăzut tarif se acorda punctajul maxim. Cel mai scăzut tarif se obține din însumarea preturilor ofertate pentru numărul minim de abonamente prevăzute la punctele A1, A2, A3, (coloana de total) la care se adaugă tarifele pe unitate pentru punctele B, C, D1, D2, D3, D4. Pentru celelalte oferte punctajul va fi calculat conform formulei: Pc = (Pm/Pof.)*Pmax. unde: Pc - punctajul curent; Pm - prețul minim; Pof - prețul ofertat, Pmax - punctajul maxim."

Reclamanta a afirmat că punctele A1, A2, A3 reprezintă abonamente lunare care înglobează un număr larg de minute (Abonament 500, Abonament 1000 și Abonament nemimitat), pe când punctele B, C, D1, D2, D3, D4 reprezintă tarife unitare pentru anumite tipuri de servicii (Tarif unic inițiat în/din Roaming pentru Belgia, Franța Italia, Germania, Anglia; Tarife alte țări europene; Tarif mediu unitar pentru minutele naționale în afara grupului; Tarif unitar SMS; Tarif unitar acces date pe pachet de 100 MB național 3G/S. (suplimentar față de abonament); Tarif unitar acces date pe pachet de 200 MB național 3G/S.).

Autoritatea contractantă a stabilit prin Fișa de date a achiziției (cap. IV.4.2. Modul de prezentare a propunerii financiare) faptul că Formularul de ofertă va cuprinde „Costul total al ofertei (obținut prin însumarea preturilor ofertate pentru numărul minim de abonamente ) prevăzute la punctele A1, A2, A3, (coloana de total) la care se adaugă tarifele pe unitate pentru punctele B.C.D1, D2, D3, D4 ) cu si fara TVA, în lei si euro."

Reclamanta a aratat că pentru a putea determina prețul total al fiecărei oferte, autoritatea contractantă a solicitat să se adune prețuri totale (prețul total al abonamentelor prevăzute la punctele A1, A2, A3) cu prețuri unitare (tarifele unitare pentru serviciile incluse la punctele B, C, D1, D2, D3, D4), ceea ce nu poate fi acceptat, fiind contrar principiilor care guvernează achizițiile publice. Nu pot fi adunate prețuri totale cu prețuri unitare, deoarece rezultatul ar fi complet neconcludent.

CNSC a afirmat în mod eronat că valorile A1, A2, A3 reprezintă valori unitare și nu valoarea totală a tuturor abonamantelor și prin urmare acestea ar putea fi adunate cu valorile B, C, D1, D2, D3, D4, ce reprezintă tarife unitare.

Reclamanta a aratat ca autoritatea contractantă a solicitat ofertanților să prezinte ca și preț total al fiecărei oferte valoarea totală lunară a tuturor serviciilor de telefonie mobilă, iar nu valoarea totală aferentă întregi durate a viitorului acord-cadru, imprejurare ca re rezulta si din analiza prețurilor prezentate de fiecare dintre cei trei ofertanți participanți la procedura de achiziție prețuri care se regăsesc în Procesul-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor nr 2052/29.04.2013, respectiv 457,06 Euro, 471,18 Euro și 481,5 Euro.

Reclamanta a afirmat ca prețul lunar al serviciilor care fac obiectul procedurii de achiziție publică (preț care se va oglindi în fiecare factură emisă pe perioada de derulare a acordului-cadru) va fi compus din însumarea prețului tuturor abonamentelor ofertate, la care se adaugă costul total lunar al fiecăruia dintre serviciile prevăzute la punctele B, C, D1, D2. D3, D4. Or, acest cost total lunar al fiecăruia dintre serviciile prevăzute la punctel B, C, D1, D2, D3, D4 nu este tariful unitar prevăzut de ofertanți pentru aceste servicii, este alcătuit din fiecare astfel de tarif unitar înmulțit cu numărul total de minute consumat în luna respectivă, ori, după caz, cu numărul total de SMS-uri sau cu numărul de MB consumați, în funcție de tipul serviciului la care se referă.

In aceste condiții, prin raportare la prețul total al ofertei care este prețul total lunar al serviciilor, este evident că fiecare abonament A1, A2 și A3 reprezintă în fapt un cost total pentru toate minutele incluse în abonament și nu poate fi considerat "o valoare unitară", astfel cum în mod eronat a considerat Consiliul. Dimpotrivă, singurele prețuri unitare sunt tarifele unitare pentru serviciile incluse la punctele B, C, D1, D2, D3, D4.

Reclamanta a afirmat ca in aceste conditii modalitatea de calcul și de acordare a punctajului pentru factorul de evaluare „Prețul ofertei" împiedică realizarea unei evaluări obiective și juste a ofertelor. Ofertele în sine nu vor putea fi comparate în mod obiectiv din cauza modului neuniform de abordare a soluțiilor financiare, atâta vreme cât pentru Serviciile incluse la punctele B, C, D1, D2, D3, D4 prețurile totale finale vor varia în funcție de cantitățile consumate și implicit vor modifica substanțial prețul total al viitorului contract.

Faptul că autoritatea contractantă afirmă că aceste servicii sunt ocazionale, nu prezintă nicio relevanță și nu schimbă cu nimic interpretarea reclamantei. Este evident că întotdeauna prețul lunar prezentat în oferta financiară va fi complet diferit de prețul lunar al serviciilor prestate.

Pentru a putea asigura o evaluare obiectivă a ofertelor, și pentru a se asigura prezentarea unor prețuri corecte, cât mai aproape de prețurile lunare rezultate în urma prestării serviciilor, autoritatea contractantă avea obligația de a modifica modalitatea de punctare a prețului ofertelor, stabilită prin Documentația de atribuire, după cum urmează:

-fie ar fi trebuit să stabilească prețul ofertelor exclusiv ca sumă a tuturor abonamentelor, fără includerea tarifelor unitare aferente serviciilor de la punctele B, C, D1, D2, D3, D4; aceasta cu atât mai mult cu cât însăși autoritatea afirmă că aceste din urmă servicii sunt ocazionale și sub 10% din valoarea contractului;

-fie ar fi trebuit să stabilească o metodologie concretă de punctare a fiecărei categorii de abonamente și a fiecărui tarif al serviciilor; o astfel de metodologie ar trebui să reflecte și să puncteze avantajele obținute de autoritate din fiecare categorie de abonamente și tarife, în funcție de importanța acestora;

-fie ar fi trebuit să precizeze un trafic estimat pentru serviciile de la punctele B, C, D1, D2, D3, D4, cu care să se înmulțească tarifele unitare aferente acestor servicii; ar rezulta astfel prețuri totale pentru fiecare tip de serviciu solicitat, care adunate, cu toate abonamentele lunare, ar determina în mod real prețul total lunar al ofertei.

Reclamanta a afirmat ca MDRAP ar fi putut aprecia volumul de utilizare a acestor servicii, o astfel de estimare putand rezulta cu ușurință din analiza serviciilor similare consumate de autoritate în ultimele câteva luni.

Reclamanta a aratat ca actuala modalitate de punctare stabilită prin Documentația de atribuire presupune însumarea unor categorii complet diferite de preturi, care nu pot fi comparate si care, având în vedere ponderea majoră a acestui factor (70 %), pot distorsiona rezultatul corect al procedurii de achiziție.

Aceasta a precizat ca este astfel foarte probabil ca oferta desemnată câștigătoare conform aplicării modalității de punctare stabilită de autoritatea contractantă să se dovedească în final a avea un preț mai ridicat decât alte oferte, declarate necâștigătoare, preț final care va fi determinat tocmai de tarifele de la B, C, D1, D2, D3, D4, înmulțite cu volumul de servicii consumat. Or aceasta nu numai ca ar fi dezavantajoasă pentru autoritatea contractantă, dar ar încalca flagrant și principiul eficienței utilizării fondurilor publice, precum și pe cel al nediscriminării.

Este evident totodată că ofertele depuse nu vor putea fi comparate, neputându-se realiza o evaluare corectă, justă și obiectivă a acestora, ceea ce are drept consecință obligarea autorității contractante la anularea aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică, în temeiul art. 209 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006.

II. In ceea ce privește factorul de evaluare „viteza medie outdoor"

In conformitate cu prevederile Fișei de date a achiziției și Caietului de sarcini, viteza medie outdoor de date mobile este calculată ca medie aritmetică a vitezelor maxime de transfer de date mobile din fiecare localitate, la nivel național, unde ofertantul asigură servicii de tip 3G.

Algoritmul de calcul stabilit de autoritatea contractantă pentru acest factor de evaluare este următorul: „Pentru E1: oferta cu media de viteza cea mai mare va primi punctajul maxim (25 puncte). Pentru celelalte oferte punctajul va fi calculat conform formulei: E1 = (Vof. / Vm)*Pmax. unde: E1 - punctajul curent; Vof. - viteza ofertată, Vm -viteza maxima, Pmax - punctajul maxim.

MDRAP a solicitat ca fiecare ofertant să prezinte „o listă cu localitățile în care serviciile 3G sunt disponibile și viteza maximă de transfer de date pentru fiecare în parte."

Singura cerință minimală solicitată de autoritatea contractantă cu privire la viteza outdoor este ca aceasta să fie de minim 3,6 Mbps. Aceasta este însă numai o cerința generică, care oricum este îndeplinită de toți operatorii economici principali de pe piața de telecomunicații.

In rest, autoritatea contractantă nu a mai impus vreo altă cerință, decât ca localitățile unde ofertanții asigură servicii de tip 3G să fie răspândite la nivel național.

Reclamanta a aratat ca autoritatea contractantă nu a impus însă vreun număr minim de localități unde ofertantii să asigure servicii de tip 3G și nici vreun grad minim de acoperire la nivel național pentn aceste servicii. Nu s-a precizat ce reprezintă localități „la nivel național".

Reclamanta a ridicat urmatoarele intrebari: „Cum se va aprecia dacă numărul de localități în care ofertanții declară că asigură servicii 3G este suficient pentru a se considera răspândite la nivel național sau nu? De exemplu, este suficient să se prezinte câte o localitate din fiecare județ al țării, sau nu? Dar câte 10 localități din fiecare județ, pot fi considerate că ar îndeplini această cerință? Sau poate câte 100?”

Reclamanta a sustinut ca în aceste condiții în care autoritatea contractantă nu a impus un număr minim de localități, în funcție de care să se calculeze media aritmetică a vitezelor outdoor, rezultă că MDRAP va avea obligația de a accepta toate ofertele, indiferent de numărul de localități ofertate, atâta vreme cât aceste localități sunt răspândite în fiecare județ al țării și viteza outdoor este de minim 3,6 Mbps. Urmând acest raționament, rezultă că autoritatea contractantă va fi obligată să accepte atât o ofertă care prezintă de exemplu 100 sau 300 de localități în care asigură servicii de tip 3G, cât și ofertele care asigură aceste servicii într-un număr de peste 10.000 localități, ceea ce ar fi complet inechitabil pentru ofertanții cu arie largă de acoperire, și totodată dezavantajos pentru autoritatea contractantă.

Conform prevederilor Documentației de atribuire, pentru a determina viteza medie outdoor a fiecărui ofertant autoritatea contractantă va aduna vitezele maxime de transfer de date mobile din fiecare localitate precizată, unde ofertantul asigură servicii de tip 3G și va împărți suma astfel rezultată la numărul de localități avut în vedere.

Reclamanta a afirmat, continuand exemplul anterior, ca pentru a afla viteza medie outdoor, care va fi punctată, autoritatea contractantă va aduna vitezele maxime din fiecare localitate declarată de ofertanți și va împărți rezultatul la 100 (în primul exemplu) sau după caz, la 300 ori la 10.000, în funcție de numărul de localități.

Aceasta a afirmat că toate elementele fracției din care rezultă media aritmetică pentru viteza medie outdoor sunt variabile: atât numărătorul (valorile vitezelor maxime de transfer de date mobile din fiecare localitate), cât și numitorul (numărul de localități) și prin urmare rezultatele obținute vor fi complet neconcludente, iar valorile vitezei medii outdoor care vor fi prezentate de ofertanți nu vor putea fi comparate, fiind irelevante si lipsite de obiectivitate.

S-a aratat ca in lipsa unui număr minim fix de localități care să poată fi avut în vedere la calcularea vitezei medii outdoor, autoritatea contractantă nu va fi în măsură să evalueze și să compare în mod obiectiv ofertele.

Reclamanta a afirmat ca numărul de localități declarat este diferit în cazul fiecărui ofertant în parte.

S-a mai aratat că acest factor de evaluare nu reflectă un avantaj real și evident pe care autoritatea contractantă îl poate obține prin utilizarea sa, iar ponderea stabilită poate conduce la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii de achiziție publică, încălcându-se prevederile art. 15, alin. (2) lit.b¹ și alin.3 ² din H.G. nr. 925/2006.

Reclamanta a aratat că în mod normal viteza medie outdoor ar fi un factor de evaluare care vizează calitatea serviciilor și are legătură directă cu natura obiectului contractului, reflectând un avantaj pentru autoritatea contractantă, astfel cum s-a mărginit să rețină și Consiliul, însă în contextul înfățișat mai sus, în care autoritatea contractantă nu a impus un număr fix de localități prin raportare la care să se calculeze viteza medie outdoor și în contextul în care toate elementele fracției din care rezultă media aritmetică pentru viteza outdoor sunt variabile, iar în consecință și rezultatele obținute vor fi complet neconcludente și irelevante, orice posibil avantaj pe care autoritatea contractantă ar fi putut să îi obțină din utilizarea acestui factor se pierde.

Reclamanta, referindu-se la exemplul de mai sus, a afirmat ca operatorul care asigură servicii 3G în peste 10.000 de localități, deși are cu certitudine cea mai mare arie de acoperire, va fi dezavantajat în raport cu ofertanții care au un număr redus de localități la nivel național (i.e.100 sau 300). Având în vedere numărul foarte mare de localități, este firesc ca pe lângă majoritatea localităților în care se asigură o viteză outdoor ridicată, să se regăsească și unele localități izolate, din zone mai greu accesibile, în care viteza maximă outdoor, deși peste limita de 3,6 Mbps, să aibe totuși o valoare mai redusă. In aceste condiții media aritmetică a vitezei outdoor a acestui ofertant va scădea, având o valoarea mai mică decât a celorlalți ofertanți din exemplul dat. în consecință, în conformitate cu modalitatea de punctare stabilită de autoritatea contractantă, acest ofertant, deși are cea mai mare arie de acoperire 3G, va primi mai puține puncte decât ceilalți doi ofertanți, fiind astfel încălcat principiul nediscriminării statuat prin art. 2 alin. (2) lita) din O.U.G. nr. 34/2006.

S-a aratat ca și autoritatea contractantă va fi dezavantajată, deoarece însăși aceasta afirmă în punctul de vedere transmis către CNSC că dorește ca ofertanții să poată „asigura acest tip de servicii pe o arie extinsă a teritoriului României, inclusiv în zone izolate". Or, tocmai prin modalitatea de punctare stabilită de aceasta, va discrimina ofertanții cu cea mai mare arie de acoperire 3G.

Reclamanta a aratat ca, pentru a se putea obține valori reale ale vitezei medii outdoor prezentate de fiecare ofertant, care să poată fi puncate corect și cu obiectivitate, era necesar ca autoritatea contractantă să impună un număr minim fix de localități unde ofertantul asigură servicii de tip 3G, iar în funcție de acest număr să se calculeze apoi viteza medie outdoor. In aceste condiții numitorul fracției ar fi fost același pentru toți ofertanții, iar valorile rezultate ale vitezelor medii outdoor ar fi fost relevante și ar fi reflectat într-adevăr avantajele pe care le putea obține autoritatea contractantă.

Reclamanta a precizat ca ponderea stabilita pentru acest factor de evaluare poate conduce la distorsionarea rezultatului aplicări procedurii de achiziție publică, încălcându-se astfel dispozițiile și art. 15 alin. (3) din acelaș act normativ, deoarece operatorul cu aria cea mai bună de acoperire va obține punctajul cel mai mic, fiind profund dezavantajat în raport cu alti ofertanți, cu arii de acoperire mai reduse sau care își pot creea un avantaj artificial prezentând informațiile în mod selectiv, pentru obținerea unui punctaj maxim.

In plus, reclamanta a aratat ca viteza medie outdoor nu reprezintă un factor de evaluare care să poată fi punctat, avand legătură directă cu capacitatea operatorului economic de a face față viitorului contract, și nu cu oferta tehnică prezentată, fiind prin urmare un criteriu de calificare și selecție.

Reclamanta a aratat ca autoritatea contractantă a încălcat dispozițiile imperative ale art. 15 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006.

A. de acoperire (numărul de localități la nivel național) unde ofertantul asigura servicii de tip 3G este unul dintre elementele principale în funcție de care se calculează și se determină viteza medie outdoor. Acesta este în fapt numitorul fracției din care rezultă vitez medie outdoor a fiecărui ofertant.

Rezultă deci că viteza medie outdoor depinde în mod esențial de numărul de localităti în care ofertantul asigură servicii 3G, respectiv de aria de acoperire 3G. Or, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizițiilor Publice nr. 509/2011 privind formularea criteriilor de calificare și selecție (Anexa nr. 3 - Solicitări eronat impuse operatorilor economici de către autorității contractante în privința criteriilor de calificare și selecție, a factorilor de evaluare, a cerințelor de natură tehnică ale caietului de sarcini, exemplul nr. 2), gradul de acoperire nu reprezintă un factor da evaluare care să poată fi punctat, având legătură directă cu capacitatea operatorului economic de a face față viitorului contracta și nu cu oferta prezentată, fiind prin urmare un criteriu de calificare și selecție. In exemplul dat legiuitorul s-a referit la gradul de acoperire, numărul de stații de alimentare cu combustibil din teritoriu, însă situația este identică cu cea de față (aria de acoperire 3G, numărul de localități la nivel național unde ofertanții asigură servicii 3G) și prin urmare, pentru identități de rațiune, se impune aceeași interpretare.

Reclamanta a aratat ca autoritatea contractantă nu avea dreptul de a utiliza viteza medie outdoor ca factor de evaluare, deoarece aceasta este strâns legată de aria de acoperire si ca, cel mult, autoritatea contractantă ar fi putut să folosească viteza medie outdoor ca și criteriu de calificare al ofertanților, astfel incat autoritatea contractantă este obligată să elimine acest factor de evaluare, potrivit celor evidențiate mai sus, astfel încât să se asigure respectarea dispozițiilor legale.

Eliminarea sau modificarea oricărui factor de evaluare are drept consecință anularea procedurii de atribuire, în conformitate cu dispozițiile imperative ale art. 199 alin.5, din O.U.G. nr. 34/2006 și art. 209 alin. (1) lit. c) și alin. (4) lit. a) din același act normativ.

In drept, reclamanta si-a intemeiat actiunea pe dispozițiile O.U.G nr. 34/2006, ale H.G. nr. 925/2006 și ale Codului de procedură civilă.

Paratul M. D. Regionale si Administrației Publice a depus intampinare prin care a solicitat respingerea plangerii ca neintemeiata, afirmand ca prin adresa nr. B.VDF-271 din 15.04.2013, petenta a solicitat clarificări cu privire la criteriul de atribuire "Viteza medie outdoor" și la pachetele de abonamente, primind răspuns în data 18.04.2013, prin adresa GP-_/16.04.2013.

Referitor la contestarea modalității de calcul si de acordare a punctajului pentru factorul de evaluare prețul ofertei, paratul a aratat că solicitarea petentei este nefondată, având în vedere următoarele:

Punctele acordate pentru valorile Al, A2, A3 reprezintă punctaj acordat pentru tariful lunar al abonamentelor Autorității de Management. Deși acesta pare a fi un tarif total, el reprezintă tariful unitar al abonamentelor pentru o lună de zile.

Astfel, contractul de telefonie mobilă ce urmează a fi încheiat are ca subiect principal furnizarea de servicii de telefonie mobilă, principalele servicii (servicii de voce, SMS și servicii de internet mobil) de care MDRAP are nevoie fiind incluse în abonamentele prezentate la punctele Al, A2 și A3. Aceste abonamente au un caracter regulat și, în consecință, vor reprezenta un procent de peste 90% din valoarea contractului.

Serviciile incluse la punctele B, C, Dl, D2, D3, D4 sunt servicii care pot apare ocazional și pentru un număr limitat de abonamente (respectiv abonamentele de tip nelimitat - A3 și abonamentele de tip 1000 - A2), pentru care instituția noastră nu poate aprecia volumul de utilizare datorită caracterului ocazional a acestor servicii, acesta fiind motivul pentru care s-a preferat includerea acestor servicii ca tarif unitar. Aceste aspecte au fost menționate și în răspunsul formulat la o solicitarea de clarificări nr. B.VDF-271 din 15.04.2013.

Paratul a afirmat ca tarifele ofertate la punctele B, C, Dl, D2, D3, D4 nu ar putea modifica substanțial prețul contractului, deoarece volumul cel mai mare de servicii (peste 90%) care vor fi tarifate sunt incluse în abonamente, respectiv punctele Al, A2 și A3. Astfel, în situația în care un ofertant ar putea veni cu prețuri foarte mici la abonamentele Al, A2 și A3 și cu tarife mari la serviciile B, C, Dl, D2, D3, D4, aceasta va fi în avantajul Autorității de Management deoarece costurile scăzute ale abonamentelor, care reprezintă partea certă și cea mai importantă ca volum din contract, vor atrage după sine prețuri scăzute de utilizare per ansamblu, celelalte servicii fiind rare și ocazionale și doar pentru un număr restrâns de abonamente, în plus, tarifele privind serviciile de roaming sunt limitate de regulamentele europene în vigoare, neputând fi depășite de operatorii de telefonie mobilă de pe piața UE.

Algoritmul de calcul prezentat în caietul de sarcini și documentația de atribuire are rolul de a departaja oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, respectiv oferta care are tarifele cele mai scăzute pentru toate tipurile de servicii de care autoritatea are nevoie și sunt solicitate în caietul de sarcini. Astfel, având în vedere faptul că licitația publică se bazeaza pe principiul concurenței libere, fiecare ofertant este liber să vină pentru serviciile aferente punctelor B, C, Dl, D2, D3, D4 cu tariful pe care îl consideră ca fiind cel mai avantajos urmând ca ofertantul care întrunește punctajul cel mai mare conform evaluării să câștige competiția.

Mai mult, așa cum arată și CNSC în Decizia contestată, valorile Al, A2, A3 reprezintă abonamente, respectiv valoare unitară abonament/lună și nu valoarea totală a tuturor abonamentelor corespunzătoare acestor categorii. Astfel, având în vedere faptul că și valorile Al, A2, A3 reprezintă valori unitare, CNSC reține ca sunt nefondate susținerile . potrivit cărora acestea nu pot fi însumate cu valorile B, C, Dl, D2, D3, D4, ce reprezintă valori unitare.

Referitor la solicitarea petentei de a elimina factorul de evaluare "Viteza medie outdoor", parata arata că această solicitare este nefondată deoarece autoritatea are nevoie, pe perioada derulării contractului, de o viteză outdoor cât mai ridicată și care să acopere întreg teritoriul României, datorită specificității implementării Programului Operațional Regional.

Astfel, reprezentanții Autorității de Management pentru Programul Operațional Regional (AM P.) desfășoară activități de verificare și monitorizare a proiectelor finanțate din fonduri europene pe tot teritoriul României (ex. pârtii de schi aflate la altitudine înaltă, zone rurale, școli și drumuri, reabilitări de monumente istorice, unele dintre ele aflate în zone izolate, etc). în aceste condiții este nevoie ca furnizorul de servicii să furnizeze o viteza outdoor de date mobile care să aibă acoperire națională și media acesteia să fie cât mai ridicată.

Așadar, limitarea asigurării acestor servicii numai pentru un număr minim de localități, așa cum solicită petenta, nu acoperă nevoile personalului Autorității de Management implicat în misiuni de verificare și monitorizare a proiectelor. Acesta, este motivul pentru care MDRAP a evidențiat nevoia sa prin acordarea unui punctaj vitezelor medii de transfer superioare față de cerința minimă admisă pentru utilizarea serviciilor de transfer de date de tip 3G menționându-se și necesitatea acoperirii unei arii minime de 85% din suprafața României: "Se acceptă doar ofertele venind de la acei operatori care dețin o rețea de comunicații cu o acoperire, pentru serviciile de voce, la nivel teritorial, de cel puțin 85% din suprafața României și respectiv, 90% din populația României - așa cum s-a solicitat în caietul de sarcini."

Paratul a aratat ca dorește să primească doar ofertele venind de la acei operatori care pot furniza prin rețeaua de comunicații transfer de date mobile cu o viteză mai mare decât cea minim stabilită de 3,6 Mbps, sub această viteză neputând fi utilizată funcția 3G, oferte care în plus pot asigura acest tip de servici pe o arie extinsă a teritoriului României, inclusiv în zone izolate.

Petenta susține că „Autoritatea Contractanta*nu are dreptul de a utiliza viteza medie outdoor ca factor de evaluare deoarece aceasta este strâns legată de aria de acoperire 3G", lucru denaturat intenționat de către aceasta, deoarece viteza medie nu reprezintă doar aria de acoperire 3G dar și calitatea serviciilor asigurate de ofertanți în rețeaua proprie. Mai mult decât atât, paratul, prin factorul de evaluare viteza medie outdoor, punctează vitezele medii ofertate în plus față de cerința minimă de 3, 6 Mbps, în consecință nu este încălcată prevederea art. 15, alin.1 din HG 925/ 2006.

De asemenea, paratul a sustinut sa se aibă în vedere și opinia CNSC în această privință, potrivit căreia "viteza medie outdoor de date mobile este calculată ca mediearitmetică a vitezelor maxime de transfer de date mobile din fiecare localitate, la nivelnațional, unde ofertantul asigură servicii de tip 3G, cu precizarea că acest factor va fipunctat suplimentar față de cerințele minime ale caietului de sarcini, în sensul în careofertele care prezintă viteza medie outdoor sub 3,6 MBPS vor fi declarate neconforme,punctându-se doar acele oferte care prezintă viteza medie outdoor peste 3,6 MBPS. înaceste condiții, este evident că factorul de evaluare vizează calitatea serviciilor ofertate,având legătură directă cu natura și obiectul contractului de achiziție publică ce urmeazăsă fie atribuit și reflectând un avantaj real și evident pe care autoritatea contractantă îlpoate obține prin utilizarea acestui factor de evaluare".

In drept, paratul a invocat art. 283 și urm. din OUG nr. 34/2006.

In dovedirea actiunii si in aparare, partile au depus la dosar inscrisuri, fiind atasat si dosarul administrativ-jurisdictional al CNSC.

CURTEA

CNSC a emis Decizia nr. 1589/C8/1521 din data de 09.05.2013 prin care a respins ca nefondată Contestația V. și a dispus continuarea procedurii de achiziție publică.

1.In ceea ce priveste modul de calcul al punctajului pentru factorul de evaluare “pretul ofertei”

Potrivit capitolului nr.IV.2.1.1 din fisa de date a achizitiei publice, cel mai scazut tarif al ofertei se obtine “prin insumarea preturilor ofertate pentru numarul minim de abonamente de la punctele A1, A2, A3, la care se adauga tarifele pe unitate pentru punctele B, C, D1, D2, D3, D4.

Cu alte cuvinte, punctajul maxim se obtinea de ofertantul care propunea cel mai scazut pret lunar pentru toate serviciile ce formau obiectul contractului, adica pentru toate serviciile de la punctele A1, A2, A3, B, C, D1, D2, D3, D4.

Mai precis, autoritatea contractanta dorea sa stie cat va plati lunar pentru toate serviciile din contract.

Pentru a stabili pretul lunar al intregului pachet, era necesar sa se poata stabili pretul lunar al fiecaruia din cele 9 servicii, iar apoi aceste preturi intermediare sa se cumuleze pentru a obtine pretul lunar final.

Pentru serviciile de telefonie de la punctele A1, A2 si A3, constand in diferite tipuri de abonamente lunare, se putea determina cu certitudine un pret lunar, deoarece, pe de o parte, toate abonamentele sunt lunare si deci si costul unui abonament va fi un cost lunar, iar pe de alta parte, autoritate contractanta a garantat ca va solicita cel putin 130, 15, respectiv 5 abonamente din fiecare tip (numarul minim garantat), astfel incat ofertantii au avut la indemana aceleasi criterii de determinare a pretului si au putut propune fiecare, cel mai bun cost lunar la care puteau oferi fiecare din aceste trei servicii.

In ceea ce priveste serviciile de la punctele B, C, D1, D2, D3, D4, preturile nu se stabilesc pe luna, ci per minut/secunda de apel, per SMS sau per MB, in functie de fiecare serviciu in parte.

Rezulta deci ca pretul lunar va varia in functie de consum, adica in functie de cate minute/secunde, sau SMS sau MB s-au folosit in luna respectiva.

Or, autoritatea contractanta nu a garantat un numar de minute/secunde, sau SMS sau MB pe care la va folosi si nici macar nu a facut o estimare a consumului lunar.

In consecinta, stabilirea costului lunar al acestor servicii este imposibila.

Rezulta deci ca ofertantii nu vor putea stabili un pret lunar al tuturor serviciilor, iar autoritatea contractanta nu va putea cunoaste cat va plati pe luna pentru contract.

Ca atare, preturile care se formeaza in urma algoritmului de calcul propus de autoritatea contractanta nu sunt relevante.

Mai mult, algoritmul de calcul al pretului lunar, propus de autoritatea contractanta, distorsioneaza concurenta, pentru urmatoarele motive:

Autoritatea contractanta a sustinut ca serviciile de la punctele B, C, D1, D2, D3, D4 vor reprezenta maxim 10% din costul total al contractului.

Instanta constata insa ca aceasta afirmatie este pur speculativa, fiind inserata in cuprinsul intampinarii si deci absolut nerelevanta, atat timp cat ea nu este inclusa in documentatia de atribuire si cat timp acest procent nu este avut in vedere la stabilirea pretului si la acordarea punctajelor/ponderilor.

Cu alte cuvinte, nimic nu se opune ca, in practica, autoritatea contractanta sa nu utilizeze deloc aceste servicii sau sa le utilizeze . mai mare de 10%.

Pe de alta parte, chiar daca ponderea acestor servicii ar fi de numai 10%, aceasta nu inseamna ca ele nu pot influenta ofertele, ci doar ca le vor influenta in proportie de 10%.

Or, o marja de 10% este mai mult decat suficienta pentru a distorsiona preturile propuse, cu atat mai mult cu cat diferentele dintre preturile ofertate de concurenti sunt mai mici de 10%, fiind suficient de altfel si un singur leu diferenta pentru ca un ofertant sa obtina punctajul maxim, iar ceilalti punctaje inferioare.

Teoretic, este posibil ca oferta castigatoare sa contina un pret mai mare decat alte oferte pentru serviciile A1, A2 si A3 (abonamentele), dar un pret mai mic pentru fiecare minut/secunda/SMS/MB din serviciile B, C, D1, D2, D3, D4.

Astfel, desi aparent aceasta oferta are costul “lunar” cel mai mic, deci cel mai avantajos pentru autoritatea contractanta, este posibil ca din cauza traficului mare de minute/secunde/SMS-uri/MB din serviciile B, C, D1, D2, D3, D4, in concret, sa se ajunga la un cost lunar mai mare decat cel propus de ceilalti ofertanti.

Ca atare, este posibil ca un ofertant ce a propus preturi comparative cu ceilalti ofertanti pentru serviciile A1, A2 si A3, sa propuna in mod intentionat un pret mai mic pentru fiecare minut/secunda/SMS/MB din serviciile B, C, D1, D2, D3, D4 pentru a castiga licitatia, mizand insa pe un consum ridicat din aceste ultime servicii, chiar si in marja de 10% invocata de parat, care in final va duce la un cost lunar mai mare decat cel propus de contracandidati.

Practic, pretul “lunar” pe care il solicita autoritatea contractanta este unul fictiv, care nu va avea legatura cu pretul lunar concret, real, astfel incat el nu va oferi un avantaj real autoritatii si va distorsiona concurenta, deoarece formarea pretului depinde in mod esential atat de serviciul prestat, cat si de cantitatea prestata, ultimul factor fiind insa necunoscut in speta.

F. de cele de mai sus, instanta retine ca autoritatea va trebui sa modifice modalitatea de calcul si de acordare a punctajelor pentru factorul de evaluare “pretul ofertei” astfel incat ofertele sa poata fi evaluate obiectiv, existand in acest sens, mai multe modalitati de a conferi certitudine costului lunar, una din variante fiind, de exemplu, aceea de a garanta/estima un consum minim-maxim pentru serviciile B, C, D1, D2, D3, D4.

2.In ceea ce priveste modul de calcul al vitezei medii-outdoor.

Potrivit capitolului nr.IV.2.1.2 din fisa de date a achizitiei publice, viteza medie-outdoor este media aritmetica a vitezelor maxime de transfer in fiecare localitate din R., in care ofertantul are servicii de tip 3G.

Dupa cum chiar autoritatea contractanta a declarat, prin instituirea acestui factor de evaluare, aceasta urmareste doua tinte:

-o acoperire cat mai mare, la nivelul intregii tari, inclusiv in localitati izolate.

-o viteza medie de transfer a datelor cat mai mare.

Instanta constata insa ca modul de calcul al vitezei medii, propus de autoritatea contractanta, nu duce la atingerea primului obiectiv (obiectiv care in opinia instantei este cel mai important, deoarece este de preferat ca . sa existe totusi semnal, chiar daca mai slab, decat deloc), ci doar la atingerea celui de-al doilea obiectiv.

Astfel, atingerea unei viteze medii outdoor cat mai mari se poate realiza, de exemplu, prin declararea unei singure localitati din R., in care ofertantul are viteza cea mai mare.

Spre exemplu, ofertantul 1 declara ca are serviciul 3G numai in Bucuresti, unde atinge o viteza de transfer de 5 Mb/s.

Rezulta deci ca “viteza medie outdoor 1” va fi:

5Mb/s: 1 localitate=5Mb/s.

Continuand exemplu, ofertantul 2 declara cu buna credinta ca are serviciu 3G in Bucuresti unde atinge 5Mb/s (deci la fel ca primul ofertant), dar si in Constanta unde atinge numai 4Mb/s.

Rezulta deci ca “viteza medie outdoor 2” va fi:

5Mb/s+4Mb/s: 2 localitatati=4,5Mb/s.

In consecinta, ofertantul 1 va obtine punctajul maxim deoarece are o viteza medie outdoor mai mare decat ofertantul 2, cu toate ca ofertantul 2 are serviciul mult mai bun, deoarece ofera aceleasi conditii pentru Bucuresti, avand in plus acoperire si pentru Constanta.

Rezulta deci, ca ofertantii vor fi tentati sa declare un numar cat mai mic de localitati cu acoperire 3G, pentru a obtine o viteza medie outdoor cat mai mare.

Or, in aceste conditii, rezultatul obtinut va fi nerelevant pentru autoritatea contractanta deoarece aceasta nu va obtine si acoperirea teritoriala urmarita.

In plus, acest mod de calcul al vitezei va distorsiona concurenta, deoarece ofertantii nu isi vor divulga serviciile reale, neputandu-se cunoaste capacitatea reala a fiecaruia si modul in care va functiona serviciul la nivelul intregii tari.

Pentru a atinge si obiectivul 2 privind acoperirea teritoriala, dar fara puncta distinct gradul de acoperire (pentru a nu incalca Ordinul Presedintelui ANRMMAP nr.509/2011), autoritatea are la dispozitie mai multe variante, ca de exemplu, asa cum a aratat si petenta:

- luarea in calcul a vitezelor din localitatile resedinta de judet.

- luarea in calcul a celor mai bune viteze, din 5, 10…n localitati la alegere, din fiecare judet,

- luarea in calcul a celor mai bune 100, 500…n viteze din R., etc.

Procedand de exemplu, ca mai sus, autoritatea nu va acorda punctaje pentru gradul de acoperire, adica nu va diferentia ofertantii in functie de numarul de localitati in care au servicii 3G si astfel va evita ca viteza medie outdoor sa devina un criteriu de selectie/calificare, ci va impune doar ca viteza medie outdoor sa fie calculata pe baza unui numitor comun al fractiei, adica pe baza unui numar clar, unic de localitati cu acoperire 3G.

Din cele de mai sus, rezulta ca este posibila calcularea vitezei medii outdoor dupa criterii care sa nu duca la transformarea rezultatului . de calificare/selectie, ci sa il mentina in sfera factorilor de evaluare permisi si relevanti pentru viitorul contract.

In consecinta, nu se impune eliminarea factorului de evaluare “viteza medie outdoor”, ci doar schimbarea modalitatii de calcul, exemplul de mai sus fiind evident pur orientativ pentru autoritatea contractanta.

Ca urmare a modificarilor aduse celor doi factori de evaluare (pretul si viteza medie outdoor), instanta retine ca devin incidente prevederile art.209, alin1, lit.c raportat la alin.4, lit.a din OUG nr.34/2006 care impun anularea procedurii de atribuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE :

Admite în parte plângerea formulată de petenta S.C. V. R. S.A., cu sediul în București, . Gaulle nr. 15, sector 1, împotriva Deciziei nr. 1589/c8/1521/09.05.2013 pronunțate de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, cu sediul în București, ., sector 5, în contradictoriu cu intimatul M. D. Regionale și Administrației Publice.

Modifică decizia nr. 1589/C8/1521/09.05.2013 emisă de CNSC, în sensul că:

Anulează procedura licitației deschise.

Obligă autoritatea contractantă să modifice modalitatea de calcul și de acordare a punctajului pentru factorul de evaluare "prețul ofertei", astfel încât ofertele să poată fi comparate și evaluate obiectiv.

Obligă autoritatea să modifice modalitatea de calcul a factorului de evaluare"viteza medie outdoor".

Respinge cererea petentei de eliminare a factorului de evaluare "viteza medie outdoor", ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, 20 iunie 2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

J. A. C. – N. L. Șurculescu F.

GREFIER,

B. M.

Red./Tehnored./jud.A.J./21 iunie 2013

← Pretentii. Decizia nr. 4001/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI		Anulare act administrativ. Sentința nr. 322/2013. Curtea de... →

Litigiu privind achiziţiile publice. Încheierea nr. 13/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Litigiu privind achiziţiile publice. Încheierea nr. 13/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI