Litigiu privind regimul străinilor. Sentința nr. 2169/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2169/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-06-2013 în dosarul nr. 1836/2/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A - C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2169
Ședința publică de la 27 iunie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - M. D.
GREFIER - E. S.
Pe rol se află soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta I. M., în contradictoriu cu pârâții I. T. AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ SIGHETUL MARMAȚIEI – SECTORUL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ RĂDĂUȚI și I. G. AL POLITIEI DE FRONTIERA BUCUREȘTI, având ca obiect litigiu privind regimul străinilor.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pârâtul I. G. al Politiei de Frontiera București prin consilier juridic C. A. cu delegație de reprezentare pe care o depune la dosarul cauzei, lipsind reclamanta și pârâtul I.T.P.F. Sighetul Marmației - Sectorul Poliției de Frontieră Rădăuți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că pârâtul a depus prin serviciul registratură, la data de 19.06.2013, întâmpinare în 2 exemplare.
Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea acordă cuvântul pe excepțiile invocate prin întâmpinări, respectiv excepția tardivității și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I.T.P.F. Sighetul Marmației - Sectorul Poliției de Frontieră Rădăuți.
Având cuvântul, reprezentantul pârâtului IGPF București arată că înțelege să nu mai susțină excepția tardivității contestației formulate de reclamantă întrucât din lecturarea dosarului a constatat că aceasta a fost promovată în termenul legal. Totodată, solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I.T.P.F. Sighetul Marmației - Sectorul Poliției de Frontieră Rădăuți invocată de acesta, așa cum a fost formulată.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul pe propunere de probe.
Având cuvântul, reprezentantul pârâtului IGPF București solicită proba cu înscrisurile existente la dosarul cauzei.
În temeiul dispozițiilor art. 258 NCPC, instanța încuviințează pentru părți proba cu înscrisuri, ca fiind concludentă, pertinentă și utilă soluționării cererii.
Nemaifiind cereri de formulat, probe de încuviințat sau excepții de invocat, instanța consideră cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor asupra fondului cauzei.
Având cuvântul, reprezentantul pârâtului IGPF București solicită respingerea ca neîntemeiată a acțiunii pentru motivele arătate prin întâmpinare, având în vedere faptul că măsura dispusă de organele poliției de frontieră este în conformitate cu prevederile legale în materie. Precizează că nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
CURTEA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 07.03.2013 sub nr._, reclamanta I. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul I.T.P.F. Sighetul Marmației - Sectorul Poliției de Frontieră Rădăuți, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se anuleze măsura interzicerii intrării pe teritoriul României comunicată la data de 22.02.2013 sub nr._.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat în esență că la controlul vamal soțul său a declarat cantitatea de 30 pachete de țigări marca „Viceroy", motiv pentru care s-a încheiat o adeverință de reținere bunuri pentru cantitatea de 26 pachete țigări, fiind lăsați să intre în România. La ieșirea din vamă, într-o parcare, a achiziționat un număr de 46 pachete de țigări de la un alt cetățean ucrainean, motivat de faptul că se îndrepta spre B., la rudele sale, și dorea să le ducă printre alte cadouri, și niște țigări apreciate de aceștia.
Reclamanta a recunoscut fapta, precizând că o regretă, însă este interesată de anularea măsurii interdicției de a intra în România pe o perioadă de 5 ani având în vedere originea sa pur românească și strânsa legătură cu România. De asemenea, reclamanta a apreciat că sancțiunea aplicată este prea aspră.
Cererea nu a fost motivată în drept, reclamanta solicitând judecarea cauzei și în lipsă.
În dovedire, reclamanta a depus la dosar un set de înscrisuri.
Pârâtul I.T.P.F. Sighetul Marmației - Sectorul Poliției de Frontieră Rădăuți a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând că măsura interzicerii intrării în România nu a fost aplicată de această instituție, ci de I. G. al Poliției de Frontieră, rolul I.T.P.F. Sighetul Marmației - Sectorul Poliției de Frontieră Rădăuți fiind doar acela de a aduce la cunoștința reclamantei a acestei măsuri.
Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, precizțnd că reclamanta a încălcat regimul vamal, fiind aplicabile prevederile art. 105 alin. 2 coroborat cu art. 106 alin. 5 lit. b) din OUG nr. 194/2002.
Prin încheierea de ședință din data de 30.05.2013 instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de pârât, având în vedere prevederile art. 161 din Legea nr. 554/2004 și în raport de precizările reclamantei, a Inspectoratului G. al Poliției de Frontieră.
Acest pârât a depus întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității contestației, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În ședința publică din data de 27.06.2013 pârâtul I. G. al Poliției de Frontieră a precizat că nu înțelege să mai susțină excepția tardivității contestației întrucât din lecturarea dosarului a constatat că aceasta a fost promovată în termenul legal.
Instanța a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisuri, apreciind-o ca fiind concludentă, pertinentă și utilă soluționării cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Conform art. 248 C.pr.civ., instanța se va pronunța cu prioritate cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I.T.P.F. Sighetul Marmației - Sectorul Poliției de Frontieră Rădăuți invocată de acesta prin întâmpinare.
În acest sens, instanța reține că existența calității procesuale pasive a unui pârât presupune o identitate între persoana pârâtului și subiectul pasiv din raportul juridic obligațional dedus judecății. Raportat la domeniul contenciosului administrativ, instanța reține că autoritatea emitentă a actului atacat deține calitatea de subiect pasiv în cadrul raportului juridic obligațional.
În cauza de față, se observă că reclamanta a înțeles să solicite anularea măsurii interzicerii intrării pe teritoriul României pentru o perioadă de 5 ani, adoptată de pârâtul I. G. al Poliției de Frontieră, iar nu de pârâtul I.T.P.F. Sighetul Marmației - Sectorul Poliției de Frontieră Rădăuți.
În aceste condiții, față de considerentele expuse anterior, prin raportare la autoritatea publică emitentă a actului administrativ a cărui anulare se solicită, respectiv I. G. al Poliției de Frontieră, instanța apreciază că excepția lipsei calității procesuale pasive este întemeiată, urmând a o admite și va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul I.T.P.F. Sighetul Marmației - Sectorul Poliției de Frontieră Rădăuți ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fond, instanța reține, în fapt, că prin decizia nr._/22.02.2013 emisă de I. G. al Poliției de Frontieră – PPF Siret s-a adus la cunoștința reclamantei că împotriva sa a fost dispusă măsura interzicerii intrării în România, conform art. 105 alin. 2 coroborat cu art. 106 alin. 5 lit. b) din OUG nr. 194/2002 pentru o perioadă de 5 ani întrucât aceasta a încălcat prevederile HG nr. 707/2006, modificată prin HG nr. 946/2007 (f. 5).
Această măsură s-a dispus ca urmare a controlului efectuat asupra reclamantei în data de 21.02.2013 la PPF Siret, ocazie cu care s-a descoperit că reclamanta a încercat să introducă în țară bunuri nedeclarate în vederea sustragerii de la controlul vamal, respectiv 46 pachete de țigarete marca „Viceroy”, cu timbru ucrainean, pachete de țigări ascunse pe corpul acesteia.
În drept, potrivit art. 8 alin. 2 lit. b1) din OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor, „Nepermiterea intrării în România - Organele poliției de frontieră pot să nu permită . statului român și în următoarele situații: (…) au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obținerea vizei sau, după caz, la ., au încălcat regimul vamal ori au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat a României;”.
De asemenea, potrivit art. 105 alin. 2 din același act normativ măsura poate fi dispusă de Oficiul Român pentru Imigrări sau de I. G. al Poliției de Frontieră, în condițiile legii, și în situația în care străinul nu a făcut obiectul unei măsuri de îndepărtare sau împotriva străinilor prevăzuți la art. 8 alin. (1) lit. b) - d) și alin. (2) lit. a) și b), iar conform art. 106 alin. 5 lit. b) durata interdicției va fi de 5 ani, pentru străinii prevăzuți la art. 8 alin.(2) lit. a) – b1).
Instanța reține că reclamanta a recunoscut fapta reținută în sarcina sa, respectiv nedeclararea la controlul vamal al celor 46 pachete de țigarete marca „Viceroy”, în susținerea acțiunii sale neprezentând argumente juridice, ci a făcut apel la considerente de ordin uman, care însă nu prezintă nicio consecință juridică.
Nu în ultimul rând, Curtea reține că art. 8 alin. 2 lit. b1) din OUG nr. 194/2002 nu leagă luarea măsurii nepermiterii intrării în România de cuantumul prejudiciului cauzat prin nerespectarea regimului vamal, astfel încât aspectele privind valoarea redusă a prejudiciului și pericolul social produs nu prezintă relevanță sub acest aspect. De vreme ce reclamanta a încercat să sustragă de la controlul vamal produse accizabile, fiind astfel încălcat regimul vamal, rezultă că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de textul legal menționat pentru instituirea măsurii interzicerii intrării în România pe o perioadă de 5 ani.
În egală măsură, din modalitatea de redactare a textului art. 106 alin. 5 lit. b) din OUG nr. 194/2002, organele poliției de frontieră nu au posibilitatea de a aprecia și a individualiza durata interdicției intrării pe teritoriul României, măsura putând fi dispusă pe o perioadă determinată de 5 ani, astfel încât nu se poate reține că sancțiunea aplicată este prea aspră.
Având în vedere aceste considerente, instanța apreciază că cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă este neîntemeiată, urmând a o respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I.T.P.F. Sighetul Marmației - Sectorul Poliției de Frontieră Rădăuți invocată de acesta.
Respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu I.T.P.F. Sighetul Marmației - Sectorul Poliției de Frontieră Rădăuți ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta I. M., cu domiciliul ales în localitatea Siret, .. 16, jud. Suceava, în contradictoriu cu pârâtul I. G. AL POLITIEI DE FRONTIERA BUCUREȘTI, cu sediul în București, ., sector 6, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27 iunie 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
M. D. E. S.
Red/thred. M.D.
5 ex./ 04.07.2013
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 3031/2013.... | Pretentii. Sentința nr. 2358/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
