Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 2975/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2975/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 08-10-2013 în dosarul nr. 3436/2/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Sentința Civilă nr. 2975
Ședința publică din 08.10.2013
Completul compus din:
Președinte: S. D. G.
Grefier: T. M.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta . SRL în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 având ca obiect ”obligare emitere act administrativ”.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 24.09.2013 când au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre când Curtea, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru 01.10.2013 și apoi pentru azi, 08.10.2013 când a pronunțat următoarea sentință:
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 13.05.2013, reclamanta . SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1:
A. În principal:
1. obligarea pârâtei AFP Sector 1 la emiterea actelor administrativ-fiscale ce atestă dreptul reclamantei la plata sumei de 1.186.217,15 Ron cu titlu de dobândă fiscală datorată pentru rambursarea cu întârziere a TVA, solicitată la rambursare prin următoarele deconturi cu sumă negativă cu opțiune de rambursare:
- suma de 417.285,60 Ron reprezentând dobânda fiscală aferentă rambursării cu întârziere a taxei pe valoarea adăugată solicitată prin decontul cu sumă negativă de TVA cu opțiune de rambursare nr._/25.04.2008;
- suma de 170.095 Ron reprezentând dobânda fiscală aferentă rambursării cu întârziere a taxei pe valoarea adăugată solicitată prin decontul cu sumă negativă de TVA cu opțiune de rambursare nr._/25.07.2008;
- suma de 200.939,83 Ron reprezentând dobânda fiscală aferentă rambursării cu întârziere a taxei pe valoarea adăugată solicitată prin decontul cu sumă negativă de TVA cu opțiune de rambursare nr._/24.10.2008;
- suma de 220.690,38 Ron reprezentând dobânda fiscală aferentă rambursării cu întârziere a taxei pe valoarea adăugată solicitată prin decontul cu sumă negativă de TVA cu opțiune de rambursare nr._/26.01.2009;
- suma de 39.182,45 Ron reprezentând dobânda fiscală aferentă rambursării cu întârziere a taxei pe valoarea adăugată solicitată prin decontul cu sumă negativă de TVA cu opțiune de rambursare nr._/27.04.2009;
- suma de 29.138,66 Ron reprezentând dobânda fiscală aferentă rambursării cu întârziere a taxei pe valoarea adăugată solicitată prin decontul cu sumă negativă de TVA cu opțiune de rambursare nr._/23.07.2009;
- suma de 22.810,14 Ron reprezentând dobânda fiscală aferentă rambursării cu întârziere a taxei pe valoarea adăugată solicitată prin decontul cu sumă negativă de TVA cu opțiune de rambursare nr._/26.10.2009;
- suma de 86.075,81 Ron reprezentând dobânda fiscală aferentă rambursării cu întârziere a taxei pe valoarea adăugată solicitată prin decontul cu sumă negativă de TVA cu opțiune de rambursare nr._/26.04.2010.
2. obligarea pârâtei AFP Sector 1 la plata sumei de 1.186.217,15 Ron în contul reclamantei indicat în acțiune.
B. În subsidiar, obligarea pârâtei DGFP la emiterea deciziei de soluționare a contestației fiscale înregistrată de reclamantă sub nr._/19.12.2012.
C. Obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea cererii de chemare în judecată.
În fapt, reclamanta a arătat că în cursul anilor 2008-2010 a înregistrat la AFP Sector 1 București o . deconturi cu sumă negativă de TVA cu opțiune de rambursare prin care a solicitat rambursarea TVA potrivit reglementărilor legale aplicabile.
Întrucât pârâta AFP Sector 1 nu a dat curs solicitărilor sale în termen de 45 de zile prevăzut de art.70 Cod proc. fiscală și calculat de la data înregistrării Deconturilor de TVA, reclamanta arată că a formulat în termen legal cerere de plată a dobânzilor fiscale acumulate în acest sens, fiind îndreptățită la plata acestora.
Cererea de plată a dobânzilor a fost depusă de reclamantă la sediul pârâtei AFP Sector 1 sub nr._/28.08.2012, iar la data de 4.09.2012, pârâta i-a răspuns cu adresa nr._/30.08.2012 că este necesară prelungirea soluționării cererii de dobânzi „până la primirea punctului de vedere de la Activitatea de inspecție fiscală care a soluționat deconturile prin Raportul de inspecție fiscală nr._/23.09.2008,_/29.12.2008,_/23.09.2009, 88/20.12.2010”.
La data de 3.12.2012, pârâta AFP Sector 1 i-a notificat reclamantei refuzul său de plată a dobânzilor fiscale, reținând că soluționarea Deconturilor de TVA s-a efectuat cu respectarea prevederilor legale incidente și că efectuarea tuturor operațiunilor necesare în vederea soluționării Deconturilor a avut loc potrivit calendarului și metodologiei aprobate la nivelul organelor fiscale competente.
Apreciind că cererea de plată a dobânzilor i-a fost respinsă în mod eronat, reclamanta arată că a formulat contestație pe care a înregistrat-o la sediul pârâtei DGFPMB sub nr._/19.12.2012, însă nici până la data introducerii cererii de chemare în judecată, nu i-a fost soluționată contestația.
Reclamanta arată că este îndreptățită la plata dobânzilor fiscale aferente soluționării cu întârziere a deconturilor TVA, potrivit normelor legale aplicabile (art.70 C.p.f., pct.6 Cap. I din Metodologie, art.124 C.p.f., partea 521 din Normele Metodologice de aplicare a Codului de procedură fiscală aprobate prin HG nr.1050/2004.
În susținerea cererii, reclamanta a atașat înscrisuri.
Pârâta ADMINISTRAȚIA SECTORULUI 1 A FINAȚELOR PUBLICE prin Direcția G. Regională a Finanțelor București a depus concluzii scrise la 13.08.2013 prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii reclamantei de acordare a dobânzilor, urmând a se constata că solicitările reclamantei au fost soluționate în termenele legale prevăzute de Codul de procedură fiscală și de Ordinul Ministrului Economiei și Finanțelor nr.1857/2007 privind aprobarea Metodologiei de soluționare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare.
Analizând probele administrate în cauză Curtea constată că reclamanta, nemulțumită de termenul în care au fost soluționate mai multe cereri de decont de TVA, a solicitat plata unor dobânzi, cererea sa fiind respinsă, așa cum rezultă din adresa_ din 18.10.2012. Împotriva acestei soluții reclamanta a formulat contestație înregistrată la data de 19.12.2012 sub nr._/19.12.2012, contestație care nu a fsot soluționată până în prezent.
Potrivit art. 205 alin. 1 din Codul de procedură fiscală „(1) Împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii.”
Potrivit art. 210 din același act normativ „(1) În soluționarea contestației, organul competent se pronunță prin decizie sau dispoziție, după caz.”
Art. 218 alin. 2 prevede că „Deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar sau de către persoanele introduse în procedura de soluționare a contestației potrivit art. 212, la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în condițiile legii.”
Așadar calea de atac la instanță este recunoscută de codul de procedură fiscală doar după emiterea unei decizii de soluționare a contestației fiscale, această decizie formând obiectul contestației la instanța de contencios administrativ.
Cum contestația nu a fost soluționată în termenul general de 30 de zile, Curtea constată că cererea subsidiară, referitoarea la obligarea pârâtei DGRFP-MB. la soluționarea contestației este temeinică, motiv pentru care o va admite.
Pe de altă parte, instanța nu se poate pronunța în lipsa unei decizii de soluționare a contestației pe fondul pretențiilor reclamantei referitoare la plata dobânzilor de întârziere întrucât, așa cum am arătat mai sus, singurul act ce poate fi contestat la instanța de judecată este decizia de soluționare a contestației. Pentru acest motiv Curtea va respinge cererea principală ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiuneaformulată de reclamanta. SRL cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la „SCP Reff & Asociații” din București, sector 1, ..4-8, Clădirea „America House”, Aripa Est, . cu pârâtele DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI cu sediul în București, sector 2, ..13 și ADMINISTRAȚIA SECTOR 1 A FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în București, sector 1, .
Obligă pârâta DGRFP-MB să soluționeze contestația reclamantei înregistrată cu nr._/19.12.2012.
Respinge cererea de obligare a pârâtei AFP-Sector 1 să emită acte administrativ-fiscale prin care să ateste dreptul reclamantei la plata sumei de_,15 lei cu titlu de dobândă fiscală ca inadmisibilă.
Cu recurs în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 08.10.2013.
Președinte, Grefier,
S. D. G. T. M.
Red. Jud. SDG
Tehnored. TM/ 5 ex./2013
.
| ← Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 4807/2013.... | Refuz soluţionare cerere. Decizia nr. 3140/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
