Pretentii. Decizia nr. 289/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 289/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 21-01-2013 în dosarul nr. 6329/3/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 289
Ședința publică de la data de 21.01.2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – G. A. F.
JUDECĂTOR - V. B.
JUDECĂTOR - G. G.
GREFIER - M. H.
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 1423/04.04.2012 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX a de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă G. V., având ca obiect „pretenții”.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimata-reclamantă G. V. prin avocat în baza împuternicirii avocațiale ._ pe care o depune la dosar, lipsind recurenta-pârâtă A. Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat că recurenta-pârâtă a depus, la serviciul registratură, la data de 18.01.2013, note de ședință, în dublu exemplar.
Nefiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul apărătorului intimatei-reclamante pe fondul cererii de recurs.
Apărătorul intimatei-reclamante solicită recursului ca neîntemeiat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond. Învederează că recurenta-pârâtă invocă lipsa fondurilor, dar nicio prevedere legală pentru care refuză să facă plata despăgubirilor. Depune la dosar concluzii scrise.
Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti sub nr._ /CA/2012, reclamanta G. V., în contradictoriu cu pârâta A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, a solicitat instantei sa dispuna obligarea paratei la plata sumei de 451.356 lei reprezentand despagubiri stabilite prin hotararea nr. 3/19.01.2007, suma ce va fi actualizata in raport de indicele de crestere a preturilor de consum incepand cu data de 19.01.2007 si pana la data platii.
In motivarea actiunii reclamanta a sustinut, in principiu, ca prin hotararea nr. 3/ 19.01.2007 Comisia Judeteana Calarasi de Aplicare a Legii nr. 290/2003, a aprobat cererea nr.S-1649/26.09.2003, prin care a solicitat acordarea de despagubiri pentru bunurile defunctului H. I., abandonate in Basarabia, localitatea Radoaia, in urma aplicarii Tratatului de P. intre Romania si Puterile Aliate semnata la Paris in 1947, si desi aceasta hotarare nu a fost contestata potrivit art. 8 pct. 3 din lege, nu a fost pusa in executare, desi potrivit art. 10 alin. 2 din legea nr. 290/2003, despagubirile sau compensatiile banesti trebuiau acordate beneficiarilor, in termen de un an de la comunicarea hotararii comisiei judetene, de catre ANRP, astfel cum prevede art. 9 pct. 2 din acelasi act normativ.
In drept au fost invocate dispozitiile art. 8 din legea nr. 554/2004 si legea nr. 290/2003, reclamanta solicitand si judecarea cauzei in lipsa conform art. 242 cpc.
In sustinerea actiunii reclamanta a depus la dosar inscrisuri.
Prin intampinarea formulata in cauza parata ANRP a solicitat respingerea actiunii invocand in acest sens ca potrivit art. 18 alin. 5 din HG nr. 1120/2006 plata compensatiilor stabilite in baza legii nr. 290/2003 se face de catre ANRP pe de o parte, in limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinatie in bugetul de stat, iar acestea au fost insuficiente pentru efectuarea tuturor platilor stabilite prin legile 9/1998, 247/2005 si 290/2003, iar pe de alta parte, datorita volumului mare de munca si lipsei resurselor umane adecvate acestuia, Comisia Centrala a fost nevoita sa trateze in mod aleatoriu dosarele, astfel ca admiterea acestei actiunii, in momentul de fata, in absenta disponibilitatilor banesti ale statului, raportat la dificultatile prin care trece economia tarii, ar stabili in sarcina ANRP o obligatie imposibil de realizat si care este de natura sa afecteze principiul egalitatii de tratament, recunoscut atat in plan intern cat si in plan european. Totodata, parata a sustinut ca, din ratiuni financiare, creantele asupra statului pot fi limitate sau esalonate la plata si nu pot fi platite decat in conditiile de solvabilitate, principii care nu sunt inlaturate de jurisprudenta CEDO.
In cauza reclamanta a formulat cerere de preschimbare a termenului de judecata acordat aleatoriu, care a fost admisa, instanta stabilind un alt termen de judecata, in sedinta publica, la 04.04.2012.
Prin sentinta civila nr. 1423/4.04.2012, Tribunalul Bucuresti a admis acțiunea si a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 451.356 lei, acordată cu titlu de despăgubiri prin hotărârea nr. 3/19.01.2007 emisă de Comisia Județeană Călărași pentru Aplicarea legii nr. 290/2003, sumă ce va fi actualizată în raport cu indicele de creștere a prețurilor de consum începând cu data de 19.01.2007 și până la data plății.
In motivare, prima instanta a aratat ca prin hotărârea nr.3/19.01.2007 a Comisiei Județene Calarasi pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003, (f. 7), defunctului H. I., i s-au acordat compensatii banesti in suma de 451.356 lei, pentru averea proprie ramasa in Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 290/2003.
Asa cum reiese din certificatul de calitate de mostenitor nr.06/09.04.2008, emis de BNP Banateanu C. L. ( f. 11), reclamanta G. V., in calitate de fiica a acceptat succesiunea si a mostenit intreaga masa susccesorala a defunctului H. I. decedat la 14.10.2007, deci ulterior stabilirii despagubirilor solicitate prin prezenta cauza, astfel ca desi in certificatul de mostenitor nu se mentioneaza nimic despre acestea, instanta constata ca suma stabilita cu acest titlu prin hotararea nr. 3/19.01.2007, emisa in baza legii nr. 290/2003, facea parte din activul succesoral al defunctului H. I. si, prin urmare, pot fi solicitate de reclamanta in calitate de unica mostenitoare a acestuia.
Revenind la obligatia paratei de a efectua plata despagubirilor stabilite prin respectiva hotarare, tribunalul retine ca aceasta operatiune trebuia sa se desfasoare prin transfer bancar potrivit prevederilor art. 18 alin. 5 din HG nr. 1120/2006, astfel:
a) integral, daca cuantumul acestora nu depaseste 50.000 lei;
b) esalonat in 2 transe pe parcursul a doi ani consecutivi, astfel; 60% in primul an si 40% in anul urmator, daca cunatumul despagubirilor se incdareaza intre 50.001 lei si 100.000 lei;
c) esalonat in 2 transe pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel; 40% in primul an si 60% in anul urmator, daca cuantumul compensatiilor depaseste 100.000 lei, astfel ca potrivit art. 11 din legea nr. 290/2003 si art. 18 alin. 5 din HG nr. 1120/2006, suma trebuia platita, in maximum 2 ani consecutivi, ceea ce nu s-a intamplat.
Totodata, tribunalul retine ca hotarare nr.3/19.01.2007 emisa de Comisia Judeteana Calarasi pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, nu a fost contestata in termenul prevazut de art. 8 alin. 3 din legea nr. 290/2003, astfel ca paratei ANRP, ii revenea obligatia de a dispune cu privire la plata compensatiilor stabilite de comisia judeteana.
F. de aceste considerente, constatand ca parata nu si-a indeplinit obligatia legala prevazuta de art. 11 din lege nr. 290/2003, coroborat la art. 18 alin.5 din HG nr. 1120/2006 modif., de a efectua plata compensatiilor banesti stabilite prin hotarare nr. 3/19.01.2007 emisa de Comisia Judeteana Calarasi pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, tribunalul va dispune obligarea pârâtei să plătească reclamantei despăgubirile stabilite prin hotărârea mentionata anterior, actualizate cu indicele de crestere al preturilor de consum, de la data de 19.01.2007 și până la data plății, pe principiul repararii integrale a prejudiciului cauzat reclamantei prin lipsirea acesteia de folosinta banilor.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata, aratand ca aceasta este netemeinică si nelegală.
În motivare, recurenta parata a aratat ca în data de 19.01.2007 Instituția Prefectului Județului Călărași - Comisia pentru aplicarea Legii 290/2003 a emis pe numele reclamantei Goloșilă V., Hotărârea nr.3.
Prin Hotărârea nr. 3/2007 s-a stabilit cu titlu de despăgubire suma de 451.356 lei compensații bănești pentru bunurile pe care le-au j deținut autorului H. loan, în localitatea Radoaia, abandonate și sechestrate ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de P. semnat la Paris în anul 1947. I
Conform art. 18 alin. (5) din H.G. nr. 1120/2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.290/2003, „compensațiile bănești stabilite prin hotărârea comisiei județene ori a municipiului București pentru aplicarea Legii nr.290/2003, a Serviciului pentru aplicarea Legii nr.290/2003, (...) se achită beneficiarilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în bugetul de stat, (...)."
Din acest text de lege rezultă că plata despăgubirilor este condiționată de existența în bugetul de stat a unor sume suficiente aprobate anual cu această destinație.
Sumele alocate de despăgubiri sunt stabilite prin Legea bugetului de stat, iar sumele plătite de ANRP ca despăgubiri pe Legea nr.290/2003 sunt publice fiind publicate pe site-ul anrp.gov.ro,.
Din aceste sume Serviciului pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 i-au fost alocate:
- 52.911.909,15 lei în anul 2007;
- 17.567.560,94 lei în anul 2008;
- 20.389.425,80 lei în anul 2009;
- 38.849.328,80 lei în anul 2010;
- 39.635.644 lei în anul 2011.
Fondurile, reprezentând despăgubiri civile, alocate din bugetul de stat Autorității Naționale pentru Restituirea proprietăților, suntacordate în baza:
-Legii nr. 9/1998 privind acordarea.de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la C. la 7 septembrie 1940;
-Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsurii adiacente;
-Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herta, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de. P. între România și Puterile Aliate si Asociate, semnat la Paris ia 10 februarie 1947.
Înțelege să aduca în discuție art. 41 din Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale și interpretarea Recomandării/R. /C.M./2007/7, unde se stabilește că, „având în vedere împrejurările cauzei și volumul de activitate al autorității administrative competente în materia soluționării cererilor de acordare a cetățeniei române", termenul rezonabil reglementat prin art. 4 trebuie analizat în circumstanțele date.
În interpretarea dată, se consideră că nu poate fi vorba de încălcarea dispozițiilor art. 10 din Convenția Europeană asupra cetățeniei, atunci când există foarte multe cereri depuse, iar mijloacele folosite se dovedesc a fi insuficiente.
Cu referire la termenul rezonabil, în procedurile judiciare, instanța europeană a admis că supraîncărcarea temporară a rolului unui tribunal (această ipoteză, se aplică, prin analogie, situației în care se regăsește subscrisa) nu angajează responsabilitatea internațională a statelor contractante dacă acestea adoptă cu promptitudine măsurile de natură să remedieze asemenea situație.
Este cunoscut faptul că aspectele problematice care au fost revelate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea Pilot în cauza M. A. și alții împotriva României, se regăsesc și se explică prin numeroasele solicitări, adresate A.N.R.P.. care au condus la un număr mare de litigii în care aceasta este în momentul de fată parte.
Sunt de amintit aspectele reținute de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului referitoare la capacitatea administrativa a CCSD (A.N.R.P.) în Hotărârea Pilot A. și alții împotriva României:
„222. Curtea notează că în fața multitudinii proceduriidr de restituire, autoritățile interne au reacționat adoptând Legea 247/2005, care a stabilit o procedură administrativă de despăgubire comună tuturor bunurilor imobile revendicate.
223. Aceasta unificare, care merge în sensul buh, deoarece instituie proceduri simplificate, ar fi eficientă, dacă autoritățile competente, si măi exact Comisia Centrală, ar fi prevăzut, cu resurse umane si materiale la înălțimea, misiunii sale de îndeplinit.
224. Din acest punct de vedere Curtea ia act de următoarele: confruntată încă de la crearea sa cu un volum mare de munca. Comisia Centrală d tratat dosarele aleatoriu. Deși criteriul de examinare a fost modificat, în mai 2010, dintr-un total de 68.355 de dosare înregistrate la aceasta comisie, numai 21.260 dintre acestea au o decizie de acordare a unui titlu de despăgubire, fiind plătite despăgubiri în numerar . mai puțin de 4.000 de dosare."
Această situație, observata în mod obiectiv de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, privește întreg procesul de restituire și de acordare a despăgubirilor, problemele subliniate de către aceasta fiind întâlnite tot mai des în practica instituțională a subscrisei.
Revenind la cauza de față, implementarea recomandărilor puse în vedere de către Curtea Europeană ca urmare a procedurii Hotărârii Pilot pronunțate urmează a se realiza prin noile măsuri legislative propuse, susținute de măsuri urgente privind întărirea capacității instituționale și schimbarea viziunii de ansamblu a procedurii administrative.
Noile modificări legislative ce se doresc a fi aplicate, susținute prin măsuri administrative si financiare corelative care să ofere instituțiilor implicate în acest proces resursele umane si financiare corespunzătoare volumului de activitate trebuie să aibă drept rezultat asigurarea finalizării dosarelor într-un termen rezonabil" asa cum prevede practica Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru a se evita apariția de noi cauze pe rolul CEDO, existând riscul unor sancțiuni dispuse de către Comitetul de Miniștri, concomitent cu afectarea, în mod negativ, a imaginii României pe plan european.
În acest sens, prin Decizia nr. 270/03.12.2010 a Primului-Ministru al României a fost constituit Comitetul interministerial privind procesul de reformare a legislației și procedurilor din domeniul restituirii proprietăților, care are ca principală atribuție identificarea soluțiilor optime care să conducă la eficientizarea procesului de restituire a proprietăților și elaborarea unor proiecte de acte normative care să conțină propunerile în domeniu.
În aceste condiții se impune a se constata că, în absența disponibilităților bănești ale statului, raportat la dificultățile prin care trece economia țării, s-ar stabili, în momentul de față, în sarcina ANRP 6 obligație imposibil de realizat și care este în natură să afecteze principiul egalității de tratament, recunoscut atât în plan intern cât și în plan european.
În al doilea rând, din rațiuni financiare creanțele asupra statului pot fi limitate sau eșalonate la plată și nu pot fi plătite decât în condițiile de solvabilitate, principii care nu sunt înlăturate de jurisprudența C.E.D.O.
În susținerea apărărilor formulate atașeaza ultimul extras de cont al A.N.R.P.
În ceea ce privește obligarea sa la actualizarea sumei de 451.356 lei, reprezentând despăgubirile stabilite prin Hotărârea nr. 3 din 19.01.2007 emisă de Comisia Județeană Călărași de aplicare a Legii nr. 290/2003, cu indicele de inflație, de la data de 19.01.2007 și până la data plății efective, face următoarele precizări:
Conform art. 10 alin (2) din Legea 290/2003, cu modificările și completările ulterioare, „Despăgubirile sau compensațiile bănești vor fi acordate beneficiarilor în termen de un an de la comunicarea hotărârii comisiei județene ori a municipiului București, după caz, (...); plata lor se poate face și în rate, în maximum 2 ani, în funcție de disponibilitățile bănești.
Acest text de lege se coroborează cu prevederile art. 18 alin. (5) din H.G. 1120/2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.290/2003: ,,Compensațiile bănești stabilite prin hotărârea comisiei județene ori a municipiului București pentru aplicarea Legii nr.290/2003, a Serviciului pentru aplicarea Legii nr.290/2003, (...) se achită beneficiarilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în bugetul de stat. astfel:
a)integral, dacă cuantumul acestora nu depășește 50.000 lei;
b)eșalonat în doua transe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 60% în primul an și 40% în anul următor, dacă cuantumul despăgubirilor se încadrează între 50.001 lei și 100.000 lei;
c)eșalonat în doua transe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 40% în primul an și 60% în anul următor, dacă cuantumul compensațiilor depășește 100.001 Iei.
Astfel, având în vedere că Hotărârea nr. 3/2007 a fost emisă în data de 19.01.2007, termenul de piață al primei tranșe a fost scadent la data de 19.01.2008 iar termenul de plată al celei de-a II-a tranșe a fost scadent la data de 19.01.2009, actualizarea ar trebui făcută după data scadentă a celor două transe.
Examinand recursul declarat de recurenta parata, Curtea retine ca prin hotărârea nr.3/19.01.2007 a Comisiei Județene Calarasi pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003, defunctului H. I., i s-au acordat compensatii banesti in suma de 451.356 lei, pentru averea proprie ramasa in Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 290/2003.
Conform certificatului de calitate de mostenitor nr.06/09.04.2008, emis de BNP Banateanu C. L., reclamanta, in calitate de fiica, a acceptat succesiunea si a mostenit intreaga masa susccesorala a defunctului H. I. decedat la 14.10.2007, deci ulterior stabilirii despagubirilor solicitate prin prezenta cauza, astfel ca desi in certificatul de mostenitor nu se mentioneaza nimic despre acestea, instanta constata ca suma stabilita cu acest titlu prin hotararea nr. 3/19.01.2007, emisa in baza legii nr. 290/2003, facea parte din activul succesoral al defunctului H. I. si, prin urmare, pot fi solicitate de reclamanta in calitate de unica mostenitoare a acestuia.
Potrivit art. 18 alin. (5) din H.G. 1120/2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.290/2003: ,,Compensațiile bănești stabilite prin hotărârea comisiei județene ori a municipiului București pentru aplicarea Legii nr.290/2003, a Serviciului pentru aplicarea Legii nr.290/2003, (...) se achită beneficiarilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în bugetul de stat. astfel:
a)integral, dacă cuantumul acestora nu depășește 50.000 lei;
b)eșalonat în doua transe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 60% în primul an și 40% în anul următor, dacă cuantumul despăgubirilor se încadrează între 50.001 lei și 100.000 lei;
c)eșalonat în doua transe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 40% în primul an și 60% în anul următor, dacă cuantumul compensațiilor depășește 100.001 Iei.
Hotararea nr. 3/19.01.2007 emisa de Comisia Judeteana Calarasi pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, nu a fost contestata in termenul prevazut de art. 8 alin. 3 din legea nr. 290/2003, astfel ca paratei ANRP, ii revenea obligatia de a dispune cu privire la plata compensatiilor stabilite de comisia judeteana.
Curtea considera ca reclamanta are un drept de creanta avand ca obiect suma de 451.356 lei, drept de creanta ce a devenit exigibil la implinirea termenului de 2 ani de la data emiterii hotararii, respectiv la 19.01.2009. Acestui drept de creanta ii corespunde obligatia corelativa a paratei de a plati suma mentionata, obligatie care a devenit exigibila la aceeasi data, 19.01.2009. Constatand ca aceasta suma nu a fost platita, in mod legal, prima instanta a admis cererea.
Pe de alta parte, in mod legal prima instanta a actualizat suma datorata in raport cu indicele de crestere al preturilor de consum, incepand cu 19.01.2007, deoarece dreptul de creanta al reclamantei s-a nascut la 19.01.2007, iar reclamanta a fost lipsita de suma mentionata, incepand cu aceasta data.
Din aceste motive, in baza art. 3041 si 312 C. proc. civ., Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 1423/04.04.2012 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX a de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă G. V., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21.01.2013.
PreședinteJudecător Judecător
G. A. F. V. BîcuGheorghe G.
Grefier
M. H.
Tribunalul București
Secția a IX-a C.
Administrativ și Fiscal
Jud. fond S. G.
Red. jud. V.B./2 ex./30.01.2013
| ← Pretentii. Decizia nr. 76/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Amendă pentru neexecutarea hotărârii judecătoreşti. Art.24... → |
|---|
