Refuz acordare drepturi. Decizia nr. 3065/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3065/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 02-07-2013 în dosarul nr. 2495/2/2012*
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 3065
Ședința publică din data de 02.07.2013
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE – M. I.
JUDECĂTOR – D. G.
JUDECĂTOR – H. V.
GREFIER – B. ANIȘOARA
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta-pârâtă DIRECȚIA S. VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR CĂLĂRAȘI împotriva sentinței civile nr. 2003 din 15.11.2012, pronunțată de Tribunalul Călărași-Secția Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-reclamanți C. G. și M. A. M..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 27.06.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 02.07.2013 când pronunță următoarea decizie:
CURTEA,
Asupra recursului din prezenta cauză.
Prin sentința civilă nr. 2003 din 15.11.2012, pronunțată de Tribunalul Călărași-Secția Civilă în dosarul nr._, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții C. G. și M. A. M. în contradictoriu cu pârâta Direcția S. Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Călărași și fost obligată pârâta să acorde reclamanților contravaloarea a 20 de tichete de masă lunar, pentru perioada 26.03.2009 – iunie 2010, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație la momentul plății efective.
S-a respins acțiunea reclamanților pentru pretențiile anterioare datei de 26.03.2009.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. administrativ și fiscal la data de 26.03.2012 sub nr._ reclamanții C. G. ȘI M. A. M. au chemat în judecată pe pârâții AUTORITATEA NAȚIONALĂ S. VETERINARĂ ȘI DIRECȚIA SANITAR VETERINARĂ CĂLĂRAȘI, pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța sa fie obligate Autoritățile publice pârâte la acordarea contravalorii a 20 de tichete de masa lunar pentru perioada decembrie 2008 (inclusiv) - iunie 2010 cu actualizarea indicelui de inflație a sumei datorate.
În motivarea acțiunii s-a arătat că sunt angajații Direcției Sanitare Veterinare Călărași din decembrie 2008 ca funcționari publici (referent superior, respectiv consilier principal) pe perioada nedeterminată, perioada în care potrivit Legii 435 /2006 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului care își desfășoară activitatea în sistemul sanitar veterinar s-a stabilit acordarea de tichete de masa conf. art. 23 din textul de lege evocat: " începând cu data intrării in vigoare a prezentei legi personalul din unitățile sanitar veterinare publice finanțate din venituri proprii și de la bugetul de stat, beneficiază lunar de 20 tichete de masă, cu excepția pensionarilor".
Practic prin art. 23 din Legea nr.435/2006 (coroborat cu art. 36, alin.2) asigurarea tichetelor de masă nu mai este facultativă (pentru personalul sanitar-veterinar), depinzând de asigurarea de către ordonatorul de credite a resurselor financiare corespunzătoare (așa cum prevede legea generală Legea nr. 142/1998, art. 1, alin.2 pentru celelalte categorii de bugetari-care nu au o lege specială, în acest sens), ea constituind o obligație pentru unitățile publice din sectorul sanitar veterinar și un drept câștigat pentru personalul din acest sector.
Totodată, în conformitate cu prevederile art. 157 din codul muncii salariile din unitățile bugetare sunt reglementate expres prin lege.
Personalul din unitățile sanitar veterinare este salarizat în baza OGR nr. 2/2006 cu aplicarea reglementării speciale din Legea 435/2006. Cum art. 23 din Legea 435/2006 statuează clar dreptul acestui personal la 20 tichete de masă lunar, acest text de lege se aplică cu prioritate față de reglementarea comună generală prevăzuta de Legea 142/1998 și prin urmare odată cu . dreptul acestor salariați la tichete de masă s-a născut și trebuie acordat fără nicio îngrădire. Fiind un drept expres prevăzut de lege acesta nu poate fi condiționat de limitele bugetare prin legea specială prevăzându-se și aceste resurse.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe prevederile C. pr.civ.; Constituția României; Convenția Europeana a Drepturilor Omului; Legea nr. 142/1998; Legea nr. 435/2006;
În termen legal pârâta ANSVSA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamanților, în principal, pe cale de excepție.
S-a invocat de pârâtă excepția lipsei calității sale procesuale pasive, întrucât reclamanții nu au raporturi de serviciu directe cu ANSVSA, aceștia fiind funcționari publici în cadrul ANSVSA Călărași.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii reclamanților ca fiind neîntemeiată, având în vedere că tichetele de masă nu s-au acordat personalului bugetar pe anii 2008 – 2010, din cauza deficitului bugetar existent, de acest drept putând beneficia doar instituțiile finanțate integral din venituri extra – bugetare, în categoria cărora pârâta nu intră.
În drept a invocat dispozițiile art. 115-118 Cod procedură civilă, Legea nr. 554/2004, Legea nr. 435/2006, OUG nr. 114/2009, Legea nr. 142/1998, HG nr. 1415/2009, OUG nr. 90/2007, OUG nr. 226/2008, OG nr. 42/2004.
A solicitat și judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
A formulat întâmpinare și pârâta DSVSA Călărași, prin care a solicitat să se constate prescris dreptul la acțiune al reclamanților pentru pretențiile anterioare datei de 26.03.2009, având în vedere că în cauză s-a împlinit termenul de prescripție.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii reclamanților ca neîntemeiată și nelegală, având în vedere că art. 1 alin. 1 din Legea nr. 142/1998 nu instituie obligativitatea acordării tichetelor de masă pentru angajatori, soluție care a fost consacrată și de decizia nr. 297/11.03.2008 a Curții Constituționale referitoare la acordarea tichetelor de masă.
Pe de altă parte, pârâta nu poate acorda tichetele de masă solicitate de reclamanți, deoarece nu au fost prevăzute fonduri bugetare pentru anii 2008, 2009 și 2010, așa cum prevăd dispozițiile art. 2 alin. 2 din Legea nr. 142/1998.
Față de cele arătate, pârâta a solicitat respingerea acțiunii reclamanților ca neîntemeiată și nelegală.
În drept a invocat dispozițiile art. 115-118 Cod procedură civilă.
A solicitat și judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
Ulterior, prin cererea depusă la dosar la data de 23.05.2012 pârâta DSVSA Călărași a invocat excepția necompetenței materiale a instanței, întrucât reclamanții sunt salariații pârâtei.
Prin sentința civilă nr. 3850/8.06.2012 Curtea de Apel București – Secția de C. administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții C. G., cu domiciliul în localitatea Modelu, .,, județul Călărași și M. A. M., cu domiciliul în localitatea Călărași, ., ., ., în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Națională S. Veterinară, cu sediul în București, ., sector 2 și Direcția Sanitar Veterinară Călărași, cu sediul în Călărași, .. 4, județul Călărași, în favoarea Tribunalului Călărași - Secția C. Administrativ și Fiscal.
Pentru a se pronunța astfel, Curtea a reținut că, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 10 alin. 1 teza I din Legea nr. 554/2004, întrucât reclamanții sunt funcționari publici în cadrul pârâtei DSVSA Călărași, astfel încât aceștia se găsesc într-un raport juridic cu DSVSA Călărași și nu cu pârâta ANSVSA.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Călărași sub același număr.
Tribunalul a analizat cu prioritate, conforma art. 137 Cod procedură civilă, excepțiile invocate de pârâte prin întâmpinare, respectiv excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta ANSVSA și excepția prescripției dreptului la acțiune a reclamanților pentru pretențiile anterioare datei de 26.03.2009, invocată de pârâta DSVSA Călărași, soluționarea acestor excepții fiind prioritară analizării fondului cauzei.
Examinând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ANSVSA, în raport de obiectul acțiunii reclamanților și de dispozițiile legale aplicabile, tribunalul a apreciat-o întemeiată și a admis-o, având în vedere că reclamanții nu a avut raporturi de serviciu cu această pârâtă, aceștia fiind funcționari publici în cadrul pârâtei DSVSA Călărași.
În consecință, tribunalul a respins acțiunea formulată de reclamanții C. G. și M. A. M. în contradictoriu cu pârâta A.N.S.V.S.A., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Examinând prescripția dreptului la acțiune al reclamanților pentru pretențiile anterioare datei de 26.03.2009 a fost admisă de instanță, cu argumentația că în cauză s-a împlinit termenul de prescripție prevăzut de art. 2517 Noul Cod Civil.
Prin urmare, tribunalul a respins acțiunea reclamanților formulată pentru pretențiile anterioare datei de 26.03.2009.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că reclamanții C. G. și M. A. M. sunt funcționari publici în cadrul pârâtei DSVSA Călărași și în perioada 26.03.2009- noiembrie 2010 nu au beneficiat de tichete de masă, deși art. 23 din Legea nr. 435/2006 stipulează că „personalul încadrat în unitățile sanitar-veterinare publice finanțate din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat beneficiază lunar de 20 de tichete de masă, cu excepția pensionarilor.”
Pârâta DSVSA Călărași își fundamentează poziția procesuală pe prevederile dispozițiilor art. 1 alin. 2 din Legea nr. 142/1998, text potrivit căruia acestea se acordă „în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori.”
Tribunalul, în raport de prevederile art. 23 din Legea nr. 435/2006, care sunt reglementări speciale, derogatorii, în privința persoanelor încadrate în domeniul sanitar veterinar, apreciază că se aplică acestea din urmă, potrivit principiului specialia generalibus derogant.
Or, legea specială, respectiv art. 23 din Legea nr. 435/2006 nu condiționează acordarea tichetelor de masă de limita prevederilor bugetare.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat recurs pârâta Direcția Sanitara Veterinara si pentru Siguranța Alimentelor Calarasi, solicitând casarea sentinței civilaenr.2003/15.11.2012, pronunțata de Tribunalul Calarasi in dosarul nr._, iar pe fondul cauzei să se respingă acțiunea depusa de reclamanți ca nelegală si netemeinică.
În motivare, arată că reclamanții au precizat că temeiul juridic al pretențiilor este art. 23 din Legea nr.435/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului care isi desfasoara activitatea in sistemul sanitar veterinar potrivit căruia - "Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, personalul încadrat în unitățile sanitar-veterinare publice finanțate din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat beneficiază lunar de 20 de tichete de masă, cu excepția pensionarilor."
Condițiile de acordare a tichete lor de masa au fost stabilite prin Legea nr.142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, care se aplica si unității recurente.
Potrivit art. 1 alin.1 din Legea nr.142/1998 privind acordarea tichetelor de masă: "salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome si din sectorul bugetar precum si din cadrul unităților, cooperatiste si al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de munca, denumit in continuare angajator, pot primi o alocație individuala de hrana acordata sub forma tichetelor de masă, suportată integral de angajator."
Din art.1 alin.1 din Legea nr.142/1998 privind acordarea tichetelor de masa rezultă că acest text de lege nu este imperativ, acesta dispunând ca salariații pot primi tichete de masa tichete de masa, acordarea acestui drept fiind, așadar o opțiune a angajatorului în limita stabilită de prevederile bugetare de stat sau după caz, locale.
Deoarece nu au fost prevăzute fonduri bugetare cu aceasta destinație pentru anii 2009 si 2010, susține că nu poate acorda contravaloarea tichetelor de masă, așa cum s-a fost dispus prin sentința civila nr.2003 din 15.11.2012, pronunțată de Tribunalul Calarași în dosarul nr._ .
Mai mult decât atât prin OUG nr.226/2008 privind unele masuri financiar bugetare și OUG nr.114/23.12.2009 privind unele masuri financiar bugetare
a fost interzisa acordarea tichetelor de masa personalului bugetar pentru anii 2009 si 2010.
În drept, și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art.304 pct.-ul 9 din Codul de procedură civilă.
Intimații reclamanți C. G. și M. A. M. au formulat întâmpinare la recursul promovat în prezenta cauză, solicitând respingerea recursului ca nefondat, întrucât prevederile art. 23 din Legea nr.435/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului care isi desfasoara activitatea in sistemul sanitar veterinar sunt derogatorii și nu condiționează acordarea tichetelor de masă de limita prevederilor bugetare.
În recurs, nu s-a administrat proba cu înscrisuri, conform art.305 Cod procedură civilă, părțile neformulând propuneri concrete în acest sens.
Curtea de Apel București s-a constatat legal sesizată și competentă material să soluționeze prezentul recurs, date fiind prevederile art.3 și 299 Cod procedură civilă, precum și ale art.20 din Legea nr.554/2004.
Verificând sentința civilă recurată, prin prisma motivelor de recurs formulate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, potrivit art.3041 Cod procedură civilă, Curtea constată că prezentul recurs este întemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal la data de 26.03.2012, sub nr._, intimații reclamanți C. G. ȘI M. A. M. au solicitat ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța sa fie obligate autoritățile publice pârâte la acordarea contravalorii a 20 de tichete de masa lunar pentru perioada decembrie 2008 (inclusiv) - iunie 2010 cu actualizarea indicelui de inflație a sumei datorate.
În motivarea acțiunii, intimații reclamanți au arătat că sunt angajații Direcției Sanitare Veterinare Călărași din decembrie 2008 ca funcționari publici (referent superior, respectiv consilier principal) pe perioada nedeterminată, perioada în care potrivit Legii 435 /2006 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului care își desfășoară activitatea în sistemul sanitar veterinar s-a stabilit acordarea de tichete de masă conf. art. 23 din legea evocată: " începând cu data intrării in vigoare a prezentei legi personalul din unitățile sanitar veterinare publice finanțate din venituri proprii și de la bugetul de stat, beneficiază lunar de 20 tichete de masă, cu excepția pensionarilor".
Instanța de fond a admis în parte pretențiile intimaților reclamanți, pentru perioada 26.03.2009-iunie 2010, în raport de prevederile art. 23 din Legea nr. 435/2006, care sunt reglementări speciale, derogatorii, potrivit principiului specialia generalibus derogant, față de dispozițiile art. 1 alin. 2 din Legea nr. 142/1998( text potrivit căruia acestea se acordă „în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori”), apreciind că legea specială, respectiv art. 23 din Legea nr. 435/2006, nu condiționează acordarea tichetelor de masă de limita prevederilor bugetare.
Curtea constată că, deși, într-adevăr, prevederile art. 23 din Legea nr. 435/2006 sunt reglementări speciale, derogatorii, potrivit principiului specialia generalibus derogant, față de dispozițiile art. 1 alin. 2 din Legea nr. 142/1998, totuși instanța de fond a ignorat incidența în cauză a prevederilor OUG nr.226/2008 privind unele masuri financiar bugetare și OUG nr.114/23.12.2009 privind unele masuri financiar bugetare, prin care a fost interzisă acordarea tichetelor de masă personalului bugetar, categorie din care fac parte și intimații reclamanți, pentru anii 2009 si 2010, astfel că pretențiile acestora, aferente perioadei 26.03.2009-iunie 2010, sunt lipsite de fundament legal.
Pe cale de consecință, întrucât instanța de fond a făcut o greșită interpretare și aplicare a legii la situația de fapt, față de prevederile art. 312 alin.1, 2 și 3 în referire la art.304 pct.-ul 9 și art. 3041 Cod procedură civilă, se va admite recursul și se va modifica în parte sentința recurată în sensul că se va respinge acțiunea și în ceea ce privește perioada 26.03._, ca neîntemeiată. Totodată, se vor menține în rest dispozițiile sentinței civile recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta-pârâtă DIRECȚIA S. VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR CĂLĂRAȘI, cu sediul în CĂLĂRAȘI, Prelungirea Dobrogei, nr. 4, Județul CĂLĂRAȘI, împotriva sentinței civile nr. 2003 din 15.11.2012, pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-reclamanți C. G. și M. A. M., cu domiciliul în loc. MODELU, ., Județul CĂLĂRAȘI, respectiv în CĂLĂRAȘI, Luceafărului, nr. 3, ., ..
Modifică în parte sentința recurată în sensul că:
Respinge acțiunea privind perioada 26.03._, ca neîntemeiată.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 2.07.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, M. I. D. G. H. V.
GREFIER
B. ANIȘOARA
Red./Tehnored./H.V./2ex.
| ← Pretentii. Decizia nr. 3847/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretentii. Decizia nr. 4835/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
