Suspendare executare act administrativ. Hotărâre din 15-01-2013, Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 15-01-2013 în dosarul nr. 8106/2/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTATIV ȘI FISCAL
Î N C H E I E R E
Ședința publică de la 08 ianuarie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – M. B.
GREFIER - S. Ș.
* * * * * * * * * *
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta U. A. TERITORIALĂ JUDEȚUL DÂMBOVIȚA, prin Consiliul Județean Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâtul M. D. REGIONALE ȘI TURISMULUI.
Obiectul cauzei – „suspendare executare act administrativ”.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta U. A. Teritorială Județul Dâmbovița prin Consiliul Județean Dâmbovița, reprezentată de consilier juridic S. S., în baza delegației aflate la fila 157 în dosar, lipsind pârâtul M. D. Regionale și Turismului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reclamanta, prin consilier juridic, depune la dosar precizări și solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Curtea, în temeiul art. 167 alin. 1 din Codul de procedură civilă, încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, acestea fiind pertinente, concludente și utile pentru soluționarea cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri atât asupra excepției rămânerii fără obiect a cauzei, invocată de pârât la termenul anterior de judecată, cât și pe fondul cererii de suspendare.
Reclamanta, prin consilier juridic, solicită respingerea excepției rămânerii fără obiect a cererii de suspendare în ceea ce privește ce-a de-a doua notă de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare, învederând faptul că atât nota de constatare, cât și decizia sunt acte administrative împotriva cărora este deschisă calea acțiunii în anulare. Subliniază că prin decizie s-a menținut corecția financiară, așa cum a fost aceasta aplicată prin nota de constatare a cărei suspendare se solicită.
Pe fondul cauzei, solicită admiterea cererii de suspendare a executării celor două note de constatare, așa cum a fost formulată, respectiv suspendarea aplicării corecției financiare în sumă de 7.574.022,83 lei, reprezentând 20% din valoarea contractului de achiziție publică de lucrări nr. 3/05.01.2011.
În ce privește cazul bine justificat, arată că ANRMAP și-a dat acordul cu privire la publicarea în SEAP a anunțului de participare, că nu au fost formulate contestații cu privire la cerințele documentației de atribuire, ceea ce demonstrează faptul că cerințele minime de calificare au fost în mod legal stabilite. Menționează că cerința în discuție nu este interzisă de vreo prevedere legală expresă și nici de practica administrativă și judiciară. Referitor la cuantumul sancțiunii, apreciază că se încalcă principiul neretroactivității legii, corecțiile financiare, ca măsuri cu caracter sancționator, fiind introduse în legislație prin OUG nr. 66/2011 și aplicate în speță la o procedură derulată anterior intrării în vigoare a acestui act normativ.
Referitor la paguba iminentă, arată că aceasta decurge din cuantumul mare al corecției aplicate la un proiect implementat în proporție de peste 90%, lucrările fiind în desfășurare și existând pericolul ca autoritatea să fie pusă în imposibilitate de plată, în condițiile în care există și alte proiecte în derulare. Menționează totodată că se aduce atingere imaginii publice a autorității contractante.
Pentru toate aceste motive, solicită admiterea cererii.
CURTEA,
Având nevoie de timp pentru a delibera, față de dispozițiile art. 260 alin. 1 din Codul de procedură civilă, va amâna pronunțarea asupra cauzei, motiv pentru care,
DISPUNE:
Amână pronunțarea pentru data de 15 ianuarie 2013.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. B. S. Ș.
Dosar nr._
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII A C. A. ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 130
Ședința publică de la 15 ianuarie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – M. B.
GREFIER - S. Ș.
* * * * * * * *
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta U. A. TERITORIALĂ JUDEȚUL DÂMBOVIȚA, prin Consiliul Județean Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâtul M. D. REGIONALE ȘI TURISMULUI.
Obiectul cauzei – „suspendare executare act administrativ”.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 08 ianuarie 2013, fiind consemnate în cuprinsul încheierii de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, față de dispozițiile art. 260 din Codul de procedură civilă, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 15 ianuarie 2013, când a hotărât următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. A. și Fiscal la data de 30.10.2012, reclamanta U. A. Teritorială Județul Dâmbovița, prin Consiliul Județean Dâmbovița, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M. D. Regionale și Turismului, suspendarea executării notelor de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor fianciare nr. CA-_/20.09.2012 și nr. CA-_/05.10.2012, respectiv suspendarea corecției financiare aplicate.
În motivare, reclamanta a arătat că prin actele contestate, împotriva cărora a formulat plângere prealabilă anterior sesizării instanței, s-a aplicat o corecție financiară în sumă de 7.574.022,83 lei, reprezentând 20% din valoarea contractului de achiziție publică de lucrări nr. 3/05.01.2011, încheiat cu Asocierea Ezentis Infrastructuras SA și . reținută ca abatere de la legalitate și regularitate vizând includerea în documentația de atribuire a cerinței privind dovedirea experienței similare referitoare la managerul de proiect cu experiență pe lucrări similare cu cele pentru care se ofertează și finanțate din fonduri europene, considerată în mod nejustificat de echipa de audit ca fiind de natură să limiteze participarea operatorilor economici la procedura de achiziție publică în cauză.
În ce privește condiția cazului bine justificat, reclamanta a arătat că nu s-au formulat contestații în ce privește respectiva cerință de calificare, iar ANRMAP nu a consemnat încălcări ale legii, acceptând publicarea în SEAP a anunțului de participare. A invocat și decizia civilă nr. 2009/25.11.2010 a Curții de Apel Ploiești, prin care s-a stabilit irevocabil, în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, că sunt legale cerințele de calificare privind capacitatea tehnică și profesională, în sensul demonstrării experienței similare, ca natură și complexitate, pe lucrări executate cu o valoare de 35.000.000 lei și care să fi fost finanțate din fonduri europene. De asemenea, a arătat că OI ADR Sud Muntenia, cu ocazia verificărilor efectuate, nu a consemnat vreo abatere de la legalitate și regularitate în derularea lucrărilor.
Reclamanta a susținut că a respectat principiile transparenței, egalității de tratament și eficienței cheltuirii fondurilor publice, nefiind încălcate prevederile art. 178 alin. 2 din OUG nr. 34/2006 și art. 8 alin. 1 și 2 din HG nr. 925/2006. A mai arătat că cerința de calificare în discuție nu se încadrează în cele expres enumerate de art. 9 din HG nr. 925/2006 ca fiind disproporționate, nefiind interzisă de vreo prevedere legală, iar faptul că echipa de control a apreciat că autoritatea contractantă nu a justificat alegerea și impunerea cerinței respective nu demonstrează caracterul disproporționat al acesteia, fiind stabilită conform normelor în vigoare, în concordanță cu natura și complexitatea contractului, cu documentațiile tehnice și practica administrativă curentă.
Reclamanta a mai susținut că OUG nr. 66/2011 și Ordinul ANRMAP nr. 509/14.09.2011 au fost aplicate retroactiv. Astfel, corecțiile financiare, măsuri sancționatorii reglementate ca atare pentru prima dată prin OUG nr. 66/2011, sunt aplicabile, în opinia reclamantei, doar în cazul abaterilor săvârșite după . acestui act normativ, iar cerințele considerate restrictive potrivit Ordinului ANRMAP nr. 509/14.09.2011 nu pot fi avute în vedere, fiind un act emis ulterior demarării procedurii de atribuire în cauză, când cerința în discuție nu era interzisă de nici un text de lege.
Referitor la paguba iminentă, reclamanta a invocat, în esență, dificultățile financiare care ar fi generate la nivelul unității administrativ-teritoriale prin aplicarea corecției, în condițiile în care lucrările se decontează pe măsură ce se realizează obiectul contractului, iar neplata acestora ar duce la sistarea lucrărilor și, implicit, la imposibilitatea finalizării la timp a obiectivului de investiții. A mai susținut că unitatea administrativ-teritorială s-ar afla în imposibilitate de a-și desfășura activitatea normală, de a achita lucrările și serviciile contractate și ratele aferente creditelor în curs și, totodată, ar suferi un prejudiciu de imagine, în calitatea sa de autoritate contractantă.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Pârâtul M. D. Regionale și Turismului a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare ca neîntemeiată.
În ce privește nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-_/20.09.2012, a arătat că aceasta a fost anulată prin nota nr. CA-_/05.10.2012, apreciind că sub acest aspect cererea de suspendare a rămas fără obiect.
Referitor la condițiile prevăzute de lege pentru a se dispune suspendarea executării unui act administrativ, a apreciat că acestea nu sunt întrunite în speță, arătând că argumentele prezentate de reclamantă nu reprezintă motive temeinice de natură a crea o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ atacat, în condițiile în care analiză modului în care reclamanta a restrâns participarea operatorilor economici la procedură este un atribut al instanței învestite cu analizarea legalității actului pe fond, neputând determina o aparentă de nelegalitate, iar paguba iminentă nu a fost motivată pertinent, reclamanta, ca instituție publică, având capitol bugetar distinct alocat plăților de despăgubiri, proiectele pe care le derulează având alte surse de finanțare, iar executarea silită a instituțiilor publice fiind guvernată de o procedură specială, reglementată de OG nr. 22/2002, care permite executarea doar după trecerea unui termen de 6 luni de la data somării, astfel că nu se justifică iminența pagubei.
În drept, pârâtul a invocat prevederile OUG nr. 66/2011, ale Codului de procedură fiscală și ale Legii nr. 554/2004.
Reclamanta s-a conformat obligației stabilite de instanță conform art. 50 alin. 9 din OUG nr. 66/2011, de a consemna cauțiunea în sumă de 37.870,11 lei, dovada în acest sens fiind depusă la dosar (fila 250).
În ședința publică din data de 04.12.2012, pârâtul a invocat excepția rămânerii fără obiect a cererii de suspendare, față de împrejurarea că prin decizia dată în soluționarea contestației administrative nota de constatare nr. CA-_/05.10.2012 a fost desființată.
În probațiune, părțile au depus la dosar înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Prin nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-_/20.09.2012, emisă de M. D. Regionale și Turismului – Direcția Generală Constatare și Stabilire Nereguli, Fonduri Europene (fila 168), s-a aplicat, în temeiul OUG nr. 66/2011, o corecție financiară în sumă de 7.574.022,83 lei, reprezentând 20% din valoarea contractului de lucrări nr. 3/05.01.2011 încheiat între Consiliul Județean Dâmbovița și Asocierea Ezentis Infraestructuras SA și .-se ca abatere impunerea de către autoritatea contractantă a unor cerințe de calificare restrictive, respectiv cerința privind dovedirea experienței similare de la capitolul V.4.2, pct. A.1 din fișa de date a achiziției – „ofertantul trebuie să facă dovada existenței resurselor umane minim necesare îndeplinirii în bune condiții a contractului (personal de specialitate care va avea rol esențial în îndeplinirea contractului):…manager de proiect cu experiență pe lucrări similare cu cele pentru care se ofertează și finanțate din fonduri europene”, cu încălcarea art. 8 alin. 1 lit. a și b din HG nr. 925/2006 și art. 178 alin. 2 din OUG nr. 34/2006. Prin urmare, în sarcina debitoarei U. administrativ-teritorială Județul Dâmbovița s-a stabilit o creanță bugetară în sumă de 3.500.300,37 lei, corespunzătoare cererilor de rambursare onorate până la data întocmirii actului, urmând ca și din cererile următoare de rambursare să se rețină 20% din cheltuielile supuse decontării.
Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-_/05.10.2012 (fila 160) a fost întocmită în temeiul prevederilor art. 21 alin. 18 din OUG nr. 66/2011, în vederea îndreptării erorilor de calcul privind valoarea și cuantumul creanței bugetare stabilite prin nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-_/20.09.2012. Prin aceasta s-a anulat nota inițială, fără a se reține în sarcina reclamantei alte nereguli și/sau încălcări ale prevederilor legislației în materia achizițiilor publice, menținându-se în integralitatea lor verificările, motivarea în fapt și în drept, concluziile activității de verificare, precum și valoarea corecției financiare stabilite prin prima notă de constatare. S-a aplicat o corecție financiară în sumă de 7.574.022,83 lei, reprezentând 20% din valoarea contractului, și s-a stabilit în sarcina reclamantei o creanță bugetară în sumă de 3.500.300,37 lei.
Contestația administrativă formulată de reclamantă împotriva celor două note de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare, înregistrată sub nr._/29.10.2012, a fost respinsă prin decizia nr. 206/22.11.2012 a Comisiei de soluționare a contestației din cadrul Ministerului D. Regionale și Turismului (fila 242), după cum urmează: ca lipsită de obiect în ceea ce privește nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-_/20.09.2012, anulată prin nota ulterioară, și ca nefondată în ceea ce privește nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-_/05.10.2012. Totodată, Comisia de soluționare a contestației a constatat, din oficiu, existența unor erori materiale în privința cuantumului corecției financiare, în ceea ce privește defalcarea pe surse a sumei stabilite cu acest titlu și determinarea valorii TVA aferente corecției, astfel că, în temeiul art. 21 alin. 8 din OUG nr. 66/2011 a dispus refacerea capitolelor 10, 11, 12 și 14 din cuprinsul actului de control, cu consemnarea valorii corecte a corecției financiare, a creanței bugetare și a debitului datorat, noul act urmând a fi transmis beneficiarului.
Prin prezenta acțiune, reclamanta solicită, în temeiul art. 14 din legea nr. 554/2004, suspendarea executării celor două note de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare.
În acest context, examinând cu prioritate, potrivit art. 137 alin. 1 C.pr.civ., excepțiile invocate de pârât, Curtea reține următoarele:
Excepția lipsei de obiect a cererii de suspendare în ceea ce privește nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA -_/20.09.2012 este întemeiată și va fi admisă, având în vedere că acest act administrativ a fost anulat de emitent anterior înregistrării prezentei acțiuni, prin nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-_/05.10.2012.
În ce privește însă excepția rămânerii fără obiect a cererii de suspendare a executării notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-_/05.10.2012, aceasta va fi respinsă ca nefondată, având în vedere că acest act administrativ nu a fost desființat în totalitate prin decizia de soluționare a contestației, ci doar în parte, astfel că obiectul cererii este în ființă, în măsura în care actul însuși a rămas în ființă.
Analizând așadar pe fond cererea de suspendare a executării notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-_/05.10.2012, Curtea reține că este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Art. 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ stabilește că, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.
Așa cum s-a statuat în mod constant în literatura de specialitate și în jurisprudența instanțelor de contencios administrativ, actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate care, la rândul său, se bazează pe prezumția autenticității și veridicității, fiind el însuși titlu executoriu.
Principiul legalității presupune, pe de o parte, ca autoritățile administrative să nu încalce legea, iar pe de altă parte, ca deciziile acestora să se întemeieze pe lege.
Prin urmare, în procesul executării din oficiu a actelor administrative, trebuie asigurat un anumit echilibru, precum și anumite garanții de echitate pentru particulari, întrucât acțiunile autorităților publice nu pot fi discreționare, legea furnizând o protecție adecvată împotriva arbitrariului.
În considerarea celor două principii incidente în materie – al legalității actului administrativ și al executării acestuia din oficiu – suspendarea executării, constând în operațiunea juridică de întrerupere vremelnică a efectelor actului, constituie o situație de excepție, aceasta putând fi dispusă numai în cazurile și în condițiile expres prevăzute de lege.
Din interpretarea dispozițiilor legale precitate rezultă că obiectul suspendării îl reprezintă actul administrativ, definit de art. 2 lit. c din Legea nr. 554/2004 ca fiind „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării, executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice”.
Așa fiind, Curtea reține că, pentru a fi suspendată executarea actului, este necesar ca acesta să fie susceptibil de executare, cu alte cuvinte să producă efecte în curs, a căror stopare să tindă a se realiza prin cerere.
Or, în speță, prin decizia de soluționare a contestației s-a dispus refacerea capitolelor 10, 11, 12 și 14 din nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-_/05.10.2012, respectiv a capitolelor privind valoarea corecției financiare aplicate și creanța bugetară stabilită în sarcina debitorului, urmând a se emite un nou act.
Se constată așadar că actul administrativ a cărui suspendare se solicită în prezenta acțiune, în măsura în care a rămas în ființă, nu mai este apt să producă efecte juridice a căror întrerupere vremelnică să fie posibilă prin hotărârea pronunțată de instanța de contencios administrativ în condițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, nemaifiind susceptibil de executare, chiar dacă acesta constată nereguli de la legislația incidentă în materia achizițiilor publice pentru care se impune aplicarea unor corecții financiare. Actul susceptibil de executare va fi cel ce urmează a fi emis în conformitate cu decizia comisiei de soluționare a contestației, prin care se va stabili valoarea corecției financiare și a creanței bugetare și care va constitui titlu de creanță.
Pentru toate aceste motive, Curtea va respinge ca lipsită de obiect cererea de suspendare a executării notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-_/20.09.2012 și ca nefondată cererea de suspendare a executării notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-_/05.10.2012.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE :
Admite excepția lipsei de obiect a cererii de suspendare în ceea ce privește nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA -_/20.09.2012, invocată de pârât.
Respinge ca lipsită de obiect cererea de suspendare a executării notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-_/20.09.2012 emisă de M. D. Regionale și Turismului.
Respinge ca nefondată excepția rămânerii fără obiect a cererii de suspendare în ceea ce privește nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-_/05.10.2012, invocată de pârât.
Respinge ca nefondată cererea de suspendare a executării notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-_/05.10.2012 emisă de M. D. Regionale și Turismului, formulată de reclamanta U. A. TERITORIALĂ JUDEȚUL DÂMBOVIȚA PRIN CONSILIUL JUDEȚEAN DÂMBOVIȚA, cu sediul în Târgoviște, Piața Tricolorului nr.1, jud. Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâtul M. D. REGIONALE ȘI TURISMULUI, cu sediul în București, ..17, sector 5.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. B. S. Ș.
Red.MB/13.02.2013
| ← Conflict de competenţă. Sentința nr. 1872/2013. Curtea de... | Pretentii. Decizia nr. 3578/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
